L'abitanti di Mas'ha è Bidia, chì si battannu per salvà a so terra è a so vita minacciata da u muru di l'apartheid, anu stallatu un campu di tende longu u percorsu bulldozer, inseme cù attivisti israeliani è internaziunali. U campu hè un attu di prutesta contr'à l'appropriazione di a terra chì seguitaria l'erezione di u muru. Avemu bisognu di e persone disposte à turnà à stà in u campu di ghjorni è di notte. U campu serve ancu com'è un centru d'infurmazione, è a ghjente hè invitata à visità. Per più dettagli cuntattate Jonathan: 972 66 327 736, [email prutettu]. Attivisti contr'à u trasferimentu Muru
In un ghjornu caldu di ghjugnu di u 2002, i bulldozers israeliani anu invaditu a terra di Salem, à u nordu di Jenin, è cuminciaru à sradicà l'arburi è à livellà a terra in preparazione per l'erezzione di un muru di cimentu di 8 metri d'altezza, chì separarà e terre palestinesi occupate in u 1967 da Israele. A cuncepzione publica erronea di l'avvenimentu in Israele hè stata chì l'unicu scopu di a fence hè di calmà e tensioni, prevene u terrore, è rinvià a sicurità à u populu israelianu. Parechje crede chì hè custruitu nantu à a "linea verde" (linea di cunfini di u 1967), è cusì, puderia salvà cum'è basa per a nova fruntiera, quandu Israele si ritira da i territorii occupati. Ùn ci hè nunda di più da i fatti.
À a riunione di u guvernu (precedente) israelianu chì hà appruvatu i piani di a recinzione, in u 23 di ghjugnu di u 2002, u ministru di l'Affari Esteri Shimon Peres hà protestatu chì "u pianu significava in effetti chì Israele annetteva circa 22 per centu di a Cisjordania" (Ha. 'aretz, Gideon Alon, 24,2002 ghjugnu XNUMX). I zoni palestinesi separati da a fence da a Cisjordania sò sia nantu à u so latu uccidintali ("linea di cucitura") è u so latu orientale longu u fiumu Ghjordanu. Da u latu uccidintali, a strada di a fence si stende in i zoni palestinesi per include insediamenti cum'è Alfei Menashe, Elkana è Ariel in u latu israelianu di a fence. In i pochi rùbbriche induve a fence overlaps with the green line, hè statu decisu di custruisce una barriera più à pocu chilometri à est à a fence.
A linea sinuosa di a fence crea in parechji spazii un ciclu chì circonda i paesi è i paesi palestinesi, lascendu solu una sola uscita. U novu muru, dunque, separà e cità è i paesi l'una di l'altru permanentemente, è li trasformerà in enclavi isolati. In a maiò parte di e zoni di fence, separà i paesi da i terreni agriculi di quale stanu. Sicondu una stima di B'tselem (http://www.btselem.org/Download/2003_Behind_The_Barrier_Heb.doc), u muru hè previstu di avè un impattu devastante direttu annantu à almenu 210,000 67 Palestiniani, chì campanu in XNUMX paesi è cità.
Cinque enclaves di paesi palestinesi resteranu trà a fence è a linea verde. Questi enclavi seranu siparati l'un l'altru è da u restu di a Cisjordania, diventendu in prigiò veri. Ci sò tredeci paesi in sta categuria, cù 11,700 XNUMX abitanti. (Questu pertene à i segmenti di a fence prima ch'ella sia allargata, sottu a pressione di i coloni, per include Ariel Immanuel è Kdumim). I Palestiniani sò prumessi chì ci saranu porte è punti di cuntrollu chì permettenu à i residenti separati da e so terri di ghjunghje ancu à sta terra. Ma l'esperienza passata è presente ci hà amparatu chì attraversà tali punti di cuntrollu dipende da a bona vuluntà di i suldati, chì ùn operanu micca da regule esplicite, cunnisciute da i Palestiniani. Spessu i suldati tenenu per ore i Palestiniani chì provanu à attraversà un bloccu stradale, cunfiscà e so carte d'identità, e so chjave di a vittura, o ancu a vittura stessa. Hè assai prubabile, attraversà e presunte porte di a fence richiederà permessi di l'autorità israeliane.
I TERRI DI MAS’HA
In u 23 d'aprile di u 2003, i bulldozers sò ghjunti à u paese Mas'ha, vicinu à u stabilimentu israelianu Elkanah. Elkana si trova à circa 7 chilometri da a linea verde, ma a strada di a fence, appruvata in a riunione di u guvernu di u 24 di ghjugnu, hè stata cambiata in modu chì includerà Elkana ancu in u latu israelianu. I bulldozers anu cuminciatu à separà Mas'ha, in effetti, da a so sola fonte di sustenimentu chì resta dopu à dui anni è mezu di chjusu. 98% di i terreni di Mas'ha seranu posti in u latu israelianu di a fence - trà a fence è a linea verde, inseme cù millaie di dunams di Bidia Sanniriya è altri paesi in a zona. Inseme cù i terreni chì saranu tagliati da i paesi, a fence disconnects the road from Jenin to Ramallah, a segment of which will now be in the israelian side of the fence, cusì stabilendu più l'isulazione di l'enclavi palestinesi l'una di l'altru.
Ùn era micca solu l'avidità di a terra chì hà mandatu i bulldozers in i terri di Bidia è Mas'ha. Sti terri sò nantu à a parti uccidintali di u bacinu di l'acqua di a muntagna - u grande reservoir d'acqua originatu in Cisjordania, chì l'acqua scorri sottu à a terra ancu à u centru di Israele. Fora di sei centu miliuna di CM (cubic-meter) di acqua chì u reservoir Mountain furnisce in un annu, Israele retira in differente lochi circa cinque centu miliuna. U cuntrollu di e fonti d'acqua hè sempre statu una motivazione centrale israeliana per mantene l'occupazione. I guverni laburisti di l'anni settanta situati i primi insediamenti chì anu appruvatu in e zone definite cum'è "locu critichi" per a perforazione. Elkana era unu di sti insediamenti, fundatu in un pianu chì hè statu datu u nome (ingannu) "preservazione di e fonti di u Yarkon". Dapoi l'occupazione in u 1967, Israele hà pruibitu à i Palestiniani di scavà novi pozzi, ma in i terreni di Mas'ha è Bidia, è ancu in i terri chì eranu digià tagliati da Kalkilia è Tul Karem, ci sò sempre assai pozzi operativi da prima di u 1967. U so usu cuntinuu pò riduce un pocu a quantità chì Israele pò ritirà. Isulendu i paesi da i so pozzi, Israele prova à piglià un prufittu doppiu: cuntrullà e riserve d'acqua, è eliminà e fonti di sussistenza di i paesi, furzendu cusì i so residenti fora. Infatti, da ghjugnu di u 2002, 4000 abitanti di l'area di Kalkilia sò digià partuti. Cusì, a fence hè una forma tranquilla di trasferimentu.
Stammi chjaru - sta fence ùn hè micca di pace o di sicurità. U trasferimentu, l'avidità di a terra è u cuntrollu di e risorse d'acqua sò u carburante chì guida i mutori di i bulldozers israeliani.
http://www.tau.ac.il/~reinhart
ZNetwork hè finanzatu solu da a generosità di i so lettori.
Donate