Ùn sapemu mai cun certezza ciò chì hè accadutu in a mente di Ariel Sharon in u frivaru di u 2004, quandu ellu hà dichjaratu prima, senza cunsultà nimu, ch'ellu hè prontu à evacuà l'insediamenti ebrei in Gaza. Ma s'è no pruvemu à mette inseme i pezzi di u puzzle di disimpegnu, u scenariu chì hà più sensu hè chì Sharon hà cridutu chì sta volta, cum'è prima, truverà una manera di evade u pianu. Questu spiegà, per esempiu, perchè i coloni di Gaza ùn anu micca ancu ricivutu soldi di compensazione è perchè, cum'è u Supplementu di u sabbatu di u ghjornu israelianu Yediot Ahronot hà revelatu u 5 d'aostu, quasi nisuna misura hè stata presa per preparà a so absorption in Israele. (1)
Sharon avia boni ragiuni per crede chì averia successu in e so tattiche di evità. Lors du tour précédent, confronté à la feuille de route de l'administration Bush, il s'est engagé à un cessez-le-feu, au cours duquel Israël devait revenir au statu quo d'avant septembre 2000, geler la construction de colonies et supprimer les avant-postes. Nisunu di questu hè statu realizatu. Sharon è l'esercitu anu dichjaratu chì Mahmud Abbas (in a volta precedente) ùn era micca affidabile è ùn avia micca riesciutu à frenà Hamas. L'esercitu hà cuntinuatu a so pulitica d'assassiniu è hà riesciutu à portà i Territorii Occupati à un puntu di ebullizione senza precedente, seguitu da l'inevitabbili attacchi terroristi palestinesi chì anu frantutu u cessamentu di u focu. Duranti tuttu u tempu, l'amministrazione di u primu mandatu di Bush hè stata à fiancu di Sharon è hà fattu eco di tutte e so lagnanze contr'à Abbas.
Duranti l'attuale periodu di calmu, l'armata israeliana hà ancu cuntinuatu cù incursioni in cità, arresti è assassinii mirati. Sembrava chì u prossimu attaccu terrorista, in seguitu à u quale u calmu splode, era imminenti, è a stampa israeliana era piena di dettagli chì delineanu l'operazione "Pugno di ferru", chì era aspittata questu veranu in Gaza. Ma l'amministrazione Bush hà cambiatu di colpu a direzzione. Mentre chì Israele cuntinuava à dichjarà chì Abbas ùn cumpiendu u so compitu, l'amministrazione Bush insistia ripetutamente chì Abbas deve esse datu una chance. Chì avia cambiatu ?
Finu à questu turn-around, ci era un accordu generale in Israele chì ùn ci era mai statu un presidente di i Stati Uniti chì era più amichevule versu Israele chè George W. Bush. Probabilmente nimu hà pensatu chì un amore di i Ghjudei da parte di u Bush evangelicu era daretu à stu sustegnu. Ma ci era un sentimentu in Israele chì cù a so forza aerea superiore, Israele era un grande asset in a guerra glubale chì Bush avia dichjaratu in u Mediu Oriente. Cù l'euforia di u putere chì si sentia à l'epica, paria chì l'Afghanistan è l'Iraq eranu digià "in e nostre mani" è avà andemu inseme versu l'Iran è forse ancu a Siria.
Ma à principiu di u 2005, i roti cuminciaru à vultà in l'altru modu. I Stati Uniti affundavanu in u fangu di l'Iraq incurrendu scunfitte è vittime. L'Iran, chì dopu à a guerra cù l'Iraq era prontu per qualsiasi termini di rendizione, hà attiratu incuragimentu da a resistenza di l'Iraq è da i so ligami cù a milizia sciita. L'accordi di petroliu cù a Cina hà datu un impulso à a so ecunumia è u so statutu. Di colpu, a pussibilità di un attaccu à l'Iran ùn pareva micca certa. Hè risultatu chì ancu l'armi più avanzati ùn ponu micca abbastanza per mette in ghjinochji regioni intere chì i Stati Uniti anu guardatu. Intantu, u sustegnu à Bush era cascatu à menu di quaranta per centu è dopu à ogni attaccu terrorista mundiale, si sentia e parolle accoppiate, Iraq è Palestina. Bush ùn rinunzià micca à l'Iraq cusì prestu. Ma u mal di capu di a Palestina, ùn hà micca veramente bisognu.
Dapoi u principiu di questu annu, u steamroller di i Stati Uniti si move in modu fermu. Prima u lobby israelianu onnipotente in i Stati Uniti hè statu neutralizatu tranquillamente. Dui ex ufficiali di l'American Israel Public Affairs Committee (AIPAC) sò stati inculpati per l'accusazioni d'assistenza à u trasferimentu di l'infurmazioni classificate à un rappresentante israelianu. Se cundannatu, questu puderia esse a fine di l'AIPAC è tuttu u lobby. Intantu, duveranu à pusà in silenziu, indipendentemente da l'azzioni di Bush versu Israele.
A prossima mossa era di cungelà u sustegnu militare in Israele sottu a copertura di a crisa di vendita di armi in Cina. Saria statu pussibule di trattà stu prublemu fastidiosu cun un colpu chjucu, cum'è in u passatu, ma i Stati Uniti imponenu sanzioni veri sta volta. I cuntratti per l'acquistu d'armi militari sò stati congelati, è i Stati Uniti anu suspesu a cooperazione in i prughjetti di sviluppu. In Washington, e porte eranu chjuse à l'ufficiali militari israeliani.
In queste circustanze, a data dichjarata di u disimpegnu avvicinò. In vista di i preparativi aperti in Israele per una operazione militare, i suspetti crescenu in l'amministrazione di i Stati Uniti chì Sharon ùn hà micca realizatu u pianu. Sicondu u New York Times di u 7 d'aostu, l'amministrazione Bush hà esercitatu pressione per impedisce chì questu succede, è per pruibisce l'operazione militare. U 21 di lugliu, u Sicritariu di Statu di i Stati Uniti Condoleeza Rice hè ghjuntu in Ghjerusalemme per una visita amichevule è dura. U New York Times hà riportatu rimarche di u General Coordinator di Sicurezza di u Mediu Oriente William Ward: "U General Ward, un omu attentu, hà cunfirmatu chì duie settimane fà, a pressione americana hà aiutatu à mantene l'armata israeliana quandu era pronta per andà in Gaza ... esse pressione simile si deve esse bisognu. "Stu scenariu hè un scenariu chì nimu di noi vuleria vede", disse. "Ci hè una realizazione prufonda da parte di a dirigenza israeliana, cumpresa l'armata, di e cunsequenze di stu tipu di scenariu". " (2)
Duranti l'anni avemu abituatu à l'idea chì "US. pressure' significa dichjarazioni chì ùn anu micca musculu daretu à elli. Ma di colpu e parolle anu acquistatu un novu significatu. Quandu i Stati Uniti veramente esercitanu pressione, nisun capu israelianu oseria sfidà e so injunzioni (è certamente micca Netanyahu). È cusì avemu tiratu fora di Gaza. Se i Stati Uniti cuntinueghjanu à perdiri terra in Iraq, forse seremu ubligati à alluntanassi ancu da a Cisjordania.
(1) Sicondu l'articulu, da u principiu, in u 2004, "u Primu Ministru hà rifiutatu a raccomandazione di [General General Giora] Eiland, [Consigliere di Sicurezza Naziunale è Capu di a Branca di Pianificazione di Disengagement di l'IDF] è decisu chì u guvernu ùn custruirà un locu pruvisoriu.â €
(2) Steven Erlanger, The New York Times, 7 d'aostu di u 2005
http://www.let.uu.nl/~tanya.reinhart/personal/
ZNetwork hè finanzatu solu da a generosità di i so lettori.
Donate