Beirut hè brusgiatu, centinaie di Libanesi mori, centinaie di millaie perdenu tuttu ciò chì anu mai avutu è diventanu rifuggiati, è tuttu u mondu face hè di salvà i residenti di "passaportu stranieru" di ciò chì era solu duie settimane fà "Parigi di u Mediu Oriente". . U Libanu deve more avà, perchè "Israele hà u dirittu di difende si", cusì dice u mantra US, usatu per bluccà ogni tentativu internaziunale di impone un cessamentu di u focu.
Israele, sustinutu da i Stati Uniti, ritrae a so guerra à u Libanu cum'è una guerra di autodifesa. Hè facilitu di vende stu missaghju à i media mainstream, perchè l'abitanti di u Nordu di Israele sò ancu in refugghi, bombardati è in periculu. L'affirmazione d'Israele chì nimu paese ùn lasciarà un tali attaccu à i so residenti senza risposta, trova parechje orecchie simpatiche. Ma ricustruemu esattamente cumu tuttu principia.
U marcuri 12 di lugliu, una unità di Hezbollah attaccò dui Jeep blindati di l'armata israeliana, patrullendu longu a fruntiera di Israele cù u Libanu. Trè suldati israeliani sò stati ammazzati in l'attaccu è dui sò stati presi in ostaggi. In una cunferenza di stampa tenuta in Beirut un paru d'ore dopu, u capu di Hezbollah Sheikh Hassan Nasrallah spiegò chì u so scopu era di ghjunghje à un scambiu di prigiuneri, induve in cambiu di i dui suldati israeliani catturati, Israele vultà trè prigiuneri libanesi chì avia rifiutatu di liberà. in un precedente scambiu di prigiuneri. Nasrallah hà dichjaratu chì "ùn vulia micca trascinà a regione in a guerra", ma hà aghjustatu chì "a nostra limitazione attuale ùn hè micca dovuta à a debule ... s'ellu [Israele] sceglie di cunfrontà cù noi, deve esse preparatu per sorprese". [1]
U guvernu israelianu, però, ùn hà micca datu un mumentu per a diplomazia, i negoziati, o ancu una riflessione fresca nantu à a situazione. In una riunione di u cabinettu quellu stessu ghjornu, hà autorizatu una offensiva massiva annantu à u Libanu. Cum'è Ha'aretz hà dettu, "In una forte partenza da a risposta di Israele à l'attacchi precedenti di Hezbollah, a sessione di u cabinet hà accunsentutu à l'unanimità chì u guvernu libanese deve esse ritenutu rispunsevule per l'avvenimenti di ieri". Olmert hà dichjaratu: "L'avvenimenti di sta matina ùn sò micca un attaccu terrorista, ma l'attu di un statu sovranu chì hà attaccatu Israele senza ragione è senza pruvucazione". Hà aghjustatu chì "u guvernu libanese, di quale Hezbollah hè una parte, prova di minà a stabilità regiunale. U Libanu hè rispunsevule, è u Libanu sopporterà e cunsequenze di e so azzioni ". [2]
À a riunione di u gabinettu, "l'IDF hà cunsigliatu diverse operazioni destinate à u guvernu libanese è obiettivi strategichi in u Libanu", è ancu un attaccu cumpletu à u Libanu miridiunali (induve sò cuncentrate e batterie di razzi di Hezbollah). U guvernu hà appruvatu immediatamente e duie raccomandazioni. U spiritu di a decisione di u cabinet hè stata succintamente riassunta da u Ministru di a Difesa Amir Perertz chì hà dettu: "Saltemu a tappa di minacce è andemu direttamente à l'azzione".
À 21.50 u listessu ghjornu, Ha'aretz edizione Internet hà dettu chì à quellu tempu Israele avia digià bombardatu ponti in u Libanu cintrali è attaccatu "posti di Hezbollah" in u Libanu miridiunali. [4] U comunicatu di stampa di Amnistia Internaziunale di u ghjornu dopu (13 di lugliu 2006) hà dichjaratu chì in questi attacchi "circa 40 civili libanesi sò stati ammazzati... Frà e vittime libanesi ci era una famiglia di dece persone, cumprese ottu zitelli, chì sò stati uccisi in Dweir. paese, vicinu à Nabatiyeh, è una famiglia di sette, cumpresu un zitellu di sette mesi, chì sò stati ammazzati in u paese di Baflay vicinu à Tiru. Più di 60 altri civili sò stati feriti in questi o altri attacchi ".
Hè in quellu puntu, prima di u marcuri sera, dopu à u primu attaccu israelianu, chì Hezbollah hà iniziatu u so attaccu di missile à u nordu di Israele. Più tardi a stessa notte (prima di l'alba di ghjovi), Israele hà lanciatu u so primu attaccu à Beirut, quandu l'aerei di guerra israeliani bombardavanu l'aeroportu internaziunale di Beirut è uccisu almenu 27 civili libanesi in una seria di raid. In risposta, l'attacchi di razzi di Hezbollah anu intensificatu ghjovi, quandu "più di 100 razzi Katyusha sò stati sparati in Israele da u Libanu in u più grande attaccu di u so tipu da u principiu di a Guerra di u Libanu in u 1982". Dui civili israeliani sò stati ammazzati in questu attaccu, è 132 sò stati purtati à l'uspidale [5]. Quandu Israele hà cuminciatu à distrughje i quartieri sciiti di Beirut u ghjornu dopu, cumpresu un tentativu fallutu di a vita di Nasrallah, Hezbollah allargò i so attacchi di missili à Haifa.
A manera chì hà cuminciatu, ùn ci era nunda in l'attu militare di Hezbollah, qualunque sia quellu chì si pò pensà, per ghjustificà a risposta sproporzionata massiva di Israele. U Libanu hà avutu una longa disputa di cunfini cù Israele: In u 2000, quandu Israele, sottu u Primu Ministru Ehud Barak, si ritirò da u Libanu Meridionale, Israele hà tenutu un picculu pezzu di terra cunnisciuta cum'è a splutazioni Shaba (vicinu à u Monti Dov), chì dice. appartene storicamente à a Siria è micca à u Libanu, ancu s'è a Siria è u Libanu neganu. U guvernu libanese hà spessu appellu à i Stati Uniti è à l'altri per u ritirata d'Israele ancu da sta terra, chì hè rimasta u centru di attritu in u Libanu meridionale, per calà a tensione in a zona è per aiutà i negoziati interni libanesi nantu à u paese. l'attuazione di risoluzioni di l'ONU. L'appellu più recente hè statu à a mità d'aprile di u 2006, in una riunione di Washington trà u Primu Ministru Libanu Fouad Siniora è George Bush.[6] In i sei anni chì Israele si ritirò, ci sò stati frequenti incidenti di cunfini trà Hezbollah è l'armata israeliana, è violazioni di cessamentu di u focu di u tipu cummessu avà da Hezbollah, sò accaduti prima, iniziati da ogni parte, è più freti da Israele. Nisunu di l'incidenti precedenti hà risultatu in u bombardamentu Katyusha di u nordu d'Israele, chì hà godutu una calma piena da a retirazzione di Israele. Hè statu pussibule per Israele di trattà stu incidente cum'è tutti i so predecessori, cù a più una ripresa lucale, o un scambiu di prigiuneri, o ancu megliu, cù un tentativu di risolve sta disputa di cunfini una volta per sempre. Invece, Israele hà sceltu per una guerra globale. Cum'è Peretz l'hà dettu: "U scopu hè chì questu incidente finisci cù Hezbollah cusì battutu chì micca un omu in ellu ùn si dispiace d'avè lanciatu questu incidente [sic]".
U guvernu israelianu hà sappiutu da u principiu chì u lanciu di a so offensiva esposerà u nordu d'Israele à attacchi pesanti di missili Katyusha. Questu hè statu discutitu apertamente in questa prima riunione di u guvernu u marcuri: "Hezbollah hè prubabile di risponde à l'attacchi israeliani cù lanci massivi di missile à Israele, è in questu casu, l'IDF puderia traslassi e forze di terra in u Libanu".[8] Ùn si pò evità a cunclusione chì per l'esercitu è u guvernu israeliani, mette in periculu a vita di i residenti di u nordu di Israele era un prezzu chì vale a pena pagà per ghjustificà l'offensiva terrestre pianificata. Anu cuminciatu à preparà israeliani u stessu mercuri per ciò chì pò esse avanti: "'Pudemu esse di fronte à una realità completamente diversa, in quale centinaie di millaie di israeliani, per un pocu tempu, si trovanu in periculu da i missili di Hezbollah', disse un alto ufficiale di difesa. "Questi includenu i residenti di u centru di u paese.'" [9] Per a dirigenza militare israeliana, micca solu i Libanesi è i Palestiniani, ma ancu l'Israeli sò solu peoni in una grande visione militare.
A rapidità à quale tuttu hè accadutu (inseme cù parechje altre informazioni) indica chì Israele hà aspittatu per un bellu pezzu per "e cundizioni internaziunali per maturà" per a guerra massiva in u Libanu chì hà pianificatu. In fatti, ùn hè micca bisognu di speculate nantu à questu, postu chì da u principiu, fonti ufficiali israeliani è americani sò stati abbastanza aperti in questu sensu. Cum'è un anzianu ufficiale israelianu spiegò à u Washington Post u 16 di lugliu, "L'incursione transfrontaliera di Hezbollah hà furnitu un "momentu unicu" cù una "convergenza d'interessi". hè:
- Per i Stati Uniti, u scopu più largu hè di strangulà l'asse di Hezbollah, Hamas, Siria è Iran, chì l'amministrazione Bush crede chì riunisce risorse per cambià u campu di ghjocu strategicu in u Mediu Oriente, dicenu i funzionari americani.[11]
Per i Stati Uniti, u Mediu Oriente hè un "campu di ghjocu strategicu", induve u ghjocu stabilisce una dominazione completa di i Stati Uniti. I Stati Uniti cuntrollanu digià l'Iraq è l'Afghanistan, è cunsidereghja l'Eggittu, l'Arabia Saudita, u Giordanu è uni pochi altri stati cum'è regimi di cooperazione amichevuli. Ma ancu cù questa massa massiva, a duminazione piena di i Stati Uniti hè sempre luntanu da esse stabilita. L'Iran hè statu rinfurzatu solu da a guerra di l'Iraq è ricusa di accettà i decreti di u maestru. In tuttu u mondu arabu, cumpresu in i "regimi amichevuli", ci hè una rabbia bollente à i Stati Uniti, in u core di quale ùn hè micca solu l'occupazione di l'Iraq, ma l'oppressione brutale di i Palestiniani, è u sustegnu di i Stati Uniti à e pulitiche di Israele. U novu assi di i quattru nemichi di l'amministrazione Bush (Hamas, Hezbollah, Siria è Iran) sò corpi visti da u mondu arabu cum'è resistenti à u regnu di i Stati Uniti o di Israele, è chì stanu per a liberazione araba. Da a perspettiva di Bush, ùn hà solu dui anni per cunsulidà a so visione di u cuntrollu cumpletu di i Stati Uniti di u Mediu Oriente, è per fà quessa, tutte e sementi di resistenza duveranu esse sfracicate in un colpu devastanti chì farà capisce à ogni arabu chì ubbidisce à u Mediu Oriente. maestru hè l'unicu modu per stà vivu. Sì Israele hè dispostu à fà u travagliu, è sfracicà micca solu i Palestiniani, ma ancu u Libanu è Hezbollah, allora i Stati Uniti, strappati da l'internu da u crescente risentimentu annantu à e guerre di Bush, è forse incapaci di mandà novi suldati per esse uccisi per questa causa. avà, darà à Israele tuttu u sustegnu chì pò. Cum'è Rice hà annunziatu in a so visita in Ghjerusalemme u 25 di lugliu, ciò chì hè in ghjocu hè "un novu Mediu Oriente". "Prevaremu" - hà prumessu à Olmert.
Ma Israele ùn sacrificà micca i so suldati è i citadini solu per piacè l'amministrazione Bush. U "novu Mediu Oriente" hè statu un sognu di i circhi militari israeliani dirigenti da almenu 1982, quandu Sharon guidò u paese à a prima guerra di u Libanu cù precisamente questu scopu dichjaratu. I capi di Hezbollah anu sustinutu per anni chì u so veru rolu à longu andà hè di prutezzione di u Libanu, chì l'armata hè troppu debule per fà questu. Anu dettu chì Israele ùn hà mai rinunciatu à e so aspirazioni per u Libanu è chì l'unicu mutivu chì s'hè alluntanatu da u Sud Libanu in u 2000 hè chì a resistenza di Hezbollah hà fattu mantene l'occupazione troppu caru. U populu di u Libanu sapi ciò chì ogni israelianu abbastanza vechju per ricurdà sapi - chì in a visione di Ben Gurion, u capu fundatore d'Israele, a fruntiera d'Israele deve esse "naturale", vale à dì - u fiumu Ghjordanu à l'Est, è u fiumu Litani di u Libanu in u Libanu. nordu. In u 1967, Israele hà acquistatu u cuntrollu di u fiumu Ghjordanu, in a terra palestina occupata, ma tutti i so tentativi di stabilisce a fruntiera di Litani anu fallutu finu à avà.
Cumu l'aghju argumentatu Israele/Palestina, digià quandu l'armata israeliana partì da u Libanu miridiunali in u 2000, i piani di vultà eranu pronti.[12] Ma in a visione militare d'Israele, in a prossima volta, a terra deve esse prima "pulita" di i so residenti, cum'è Israele hà fattu quandu hà occupatu l'Altura di u Golan Sirianu in u 1967, è cum'è avà hè in u Libanu miridiunali. Per permette l'eventuale realizzazione da Israele di a visione di Ben Gurion, hè necessariu di stabilisce un "régime amichevule" in Libanu, quellu chì cullaburerà à sfraccià ogni resistenza. Per fà questu, hè necessariu prima di distrughje u paese, cum'è in u mudellu US di l'Iraq. Questi eranu precisamente i scopi dichjarati di Sharon in a prima guerra di u Libanu. Israele è i Stati Uniti crèdenu chì avà e cundizioni sò abbastanza mature chì questi scopi ponu esse realizati infine.
- Tanya Reinhart hè prufessore emeritu di linguistica è studii di media à l'Università di Tel Aviv è un scrittore d'opinione frequente per u ghjurnale di sera israelianu "Yediot Aharonot". A seconda edizione di u so libru di u 2002 Israele / Palestina - cumu finisce a guerra di u 1948 hè apparsu l'annu passatu (Seven Stories), è u so novu libru: A Road Map per nulla, apparirà in settembre (Verso).
==========
* Editatu da Mark Marshall.
[1] Yoav Stern, "Nasrallah: Solu l'affare liberarà i suldati rapiti", Ha'aretz Lugliu 13, 2006.
[2] Amos Harel, Aluf Benn è Gideon Alon, "U guvernu ùn accetta attacchi massivi in u Libanu", Ha'aretz, Lugliu 13, 2006.
[3] Ibid.
[4] Amos Har'el, "Israele si prepara per l'escalation militare generalizata", Ha'aretz edizione internet, Ultima aghjurnazione - 21:50 12/07/2006.
[5] Amos Harel, Jack Khoury è Nir Hasson, Più di 100 Katyushas anu colpitu à u nordu, Ha'aretz Lugliu 14, 2006.
[6]"U Primu Ministru libanese per lobby Pres. Bush nantu à u ritirata israeliana da Shaba', da Reuters, Ha'aretz, 16 d'aprile di u 2006 :
- "U primu ministru libanese [hè] dumanda à u presidente di i Stati Uniti George Bush di mette pressione nantu à Israele per abbandunà una striscia di fruntiera è cusì permette à u so guvernu di estenderà a so autorità nantu à tutte e terre libanesi ... "Israele hà da ritirassi da e Shaba Farms è deve smette di violà u nostru spaziu aereu è acqua ", disse Siniora. Questu era essenziale se u guvernu libanese era "di diventà l'unicu monopoliu di mantene l'armi in u paese", aghjunse. "U assai impurtante hè ancu di cercà u sustegnu di u presidente Bush per chì u Libanu ùn diventerà in ogni modu una bola in u cortile di l'altri o ... un cortile per i scontri di l'altri in a regione", disse Siniora. I dirigenti rivali di u Libanu sò impegnati in un "dialogu naziunale" destinatu à risolve a crisa pulitica di u paese, a peor da a fine di a guerra civile 1975-1990. Un prublema chjave hè u disarmamentu di Hezbollah ... U gruppu musulmanu sciita dice chì e so armi sò sempre necessarie per liberà Shaba Farms è per difende u Libanu contr'à ogni minaccia israeliana ".
[7] Amos Harel, Aluf Benn è Gideon Alon, "U guvernu accetta attacchi massivi in u Libanu", Ha'aretz, Lugliu 13, 2006.
[8] Ibid.
[9] Ibid.
[10] Robin Wright, "I colpi sò chjamati parte di una strategia larga", Washington Post, dumenica 16 lugliu 2006 ; A15.
[11] Ibid.
[12] Tanya Reinhart Israele-Palestina - cumu finisce a guerra di u 1948, Sette Storie stampa 2002, 2005, p. 83-87. Vede "Cumu Israele hà lasciatu u Libanu" http://www.tau.ac.il/~reinhart (Sezione di l'articuli media, da ghjovi).
ZNetwork hè finanzatu solu da a generosità di i so lettori.
Donate