Una indicazione di u prugressu murale in i Stati Uniti seria a rimpiazzamentu di u ghjornu di Thanksgiving è a so festa di famiglia auto-indulgente cù un ghjornu di l'Espiazione Naziunale accumpagnatu da un digiunu cullettivu autoriflettente.
In fatti, i indigeni anu prupostu un tali mudellu; dapoi u 1970 anu marcatu u quartu ghjovi di nuvembre cum'è un ghjornu di luttu in una ceremonia spirituale / pulitica nantu à Coles Hill affacciata à Plymouth Rock, Massachusetts, unu di i primi siti di l'invasione europea di l'America.
Ùn hè solu u pensamentu di un tali cambiamentu in questa festa di supremazia bianca impossibile da imaginà, ma a stessa menzione di l'idea manda a maiò parte di l'Americani in attacchi apoplettici - chì parla assai di a nostra ipocrisia storica è a so relazione cù a pulitica contemporanea di l'imperu in u mondu. i Stati Uniti.
Chì i grandi putenzi di u mondu anu ottenutu "grandezza" per via di a brutalità criminale in grande scala ùn hè micca una nutizia, sicuru. Chì sti stessi sucità sò riluttanti à mette in risaltu sta storia di barbarie hè ancu prevedibile.
Ma in i Stati Uniti, sta riluttanza à ricunnosce u nostru peccatu uriginale - u genocidiu di l'indigene - hè d'impurtanza particulari oghje. Avà hè una rutina - ancu trà i cummentatori conservatori - di discrive i Stati Uniti cum'è un imperu, sempre chì tutti capiscenu chì simu un intrinsecamente benevolente. Perchè tutta a nostra storia contraddisci sta pretensione, a storia deve esse torciata è torturata per serve i scopi di i putenti.
Un veiculu per ammansà a storia hè diverse vacanze patriottiche, cù Thanksgiving in u core di a custruzione di u mitu di i Stati Uniti. Da a prima età, noi americani sentimu una storia nantu à i pellegrini cori, chì a so ricerca di libertà li purtò da l'Inghilterra à u Massachusetts. Là, aiutati da l'amichevuli indiani Wampanoag, sopravvivevanu in un ambiente novu è duru, purtendu à una festa di cugliera in u 1621 dopu à u primu invernu di i Pellegrini.
Certi aspetti di a storia cunvinziunali sò abbastanza veri. Ma hè ancu veru chì da u 1637 u guvernatore di Massachusetts John Winthrop proclamava un ringraziu per u massacru successu di centinaie d'omi indiani Pequot, donne è zitelli, parte di u prucessu longu è sanguinariu di apertura di terre supplementari à l'invasori inglesi. U mudellu si ripeterà in tuttu u cuntinente finu à chì trà u 95 è u 99 per centu di l'indi americani sò stati sterminati è u restu hè statu lasciatu per assimilà in a sucità bianca o morse in riservazioni, fora di a vista di a sucità educata.
Simply put: Thanksgiving hè u ghjornu chì a cultura bianca dominante (è, sfurtunatamenti, a maiò parte di u restu di a pupulazione non-bianca, ma micca indigena) celebra l'iniziu di un genocidiu chì era, in fattu, benedettu da l'omi chì avemu tenutu. cum'è i nostri eroici babbi fundatori.
U primu presidente, George Washington, in u 1783 hà dettu ch'ellu preferì cumprà a terra di l'Indiani piuttostu chè caccià li fora, perchè era cum'è caccià "bestie salvatichi" da a furesta. Hà paragunatu l'Indiani à i lupi, "i dui essendu bestie di preda, ancu s'elli differiscenu in forma".
Thomas Jefferson - presidente #3 è autore di a Dichjarazione di l'Indipendenza, chì si riferisce à l'Indiani cum'è i "Selvaggi Indiani senza misericordia" - era cunnisciutu di romanticizà l'Indiani è a so cultura, ma chì ùn l'hà micca impeditu in u 1807 di scrive à u so secretariu di guerra chì in un cunflittu chì vene. cù certe tribù, "[U] distrughjeremu tutti".
Cum'è u genocidiu si stendeva à u principiu di u XXu seculu, Theodore Roosevelt (presidente # 20) hà difesu l'espansione di i bianchi à traversu u cuntinente cum'è un prucessu inevitabbile "per via solu di u putere di e razze civilizzate putenti chì ùn anu micca persu u stintu di cummattimentu. è chì, per a so espansione, portanu à pocu à pocu a pace in i deserti rossi induve dominanu i populi barbari di u mondu.
Roosevelt hà dettu ancu una volta: "Ùn aghju micca finu à pensà chì l'unichi indiani boni sò indiani morti, ma credu chì nove di deci sò, è ùn mi piacerebbe micca esse inchiesta troppu vicinu à u casu di u decimu. ."
Cumu un paese tratta u fattu chì alcune di e so figure storichi più venerati avianu certi valori morali è opinioni pulitiche virtualmente identiche à i Nazis? Eccu cumu i pulitichi, i prufessori è i prufessori "rispettabili" ghjucanu u ghjocu: Quandu si invucanu un aspettu grandiosu è gloriosu di u nostru passatu, allora a storia hè assai impurtante. Ci hè dettu quantu hè cruciale per a ghjente di cunnosce a storia, è ci hè assai stringhjendu a manu nantu à a mancanza di cunniscenza è di rispettu di a storia di e generazioni più ghjovani.
In i Stati Uniti, avemu intesu sempre parlà di a saviezza prufonda di i babbi fundatori, di u spiritu avventuru di i primi esploratori, di a determinazione grintosa di quelli chì "situanu" u paese - è di quantu hè cruciale per i zitelli per amparà queste cose.
Ma quandu unu porta in discussioni storiche qualsiasi fatti è interpretazioni chì contestanu a storia celebrativa è facenu a ghjente scomoda - cum'è u genocidiu di l'indigeni cum'è l'attu fundamentu in a creazione di i Stati Uniti - di colpu u valore di a storia scende in fretta è unu hè dumandò: "Perchè insisti à stà in u passatu?"
Questa hè a marca di una classa intellettuale ben disciplinata - una chì pò esaltà l'impurtanza di cunnosce a storia per a citadinanza contemporanea è, à u stessu tempu, sustene chì ùn duvemu micca passà troppu tempu à pensà à a storia.
Stu impegnu off-and-on cù a storia ùn hè micca di mera interessu accademicu; cum'è u putere imperiale dominante di u mumentu, l'elite di i Stati Uniti anu un interessu chjaru in u valore di propaganda cuntempuranea di quella storia. L'oscurazione di e verità amare nantu à i crimini storichi aiuta à perpetuà a fantasia di a benevolenza americana, chì facilita a vendita di l'aventure imperiali cuntempuranee - cum'è l'invasione è l'occupazione di l'Iraq - cum'è una altra azione benevola.
Ogni tentativu di complicà sta storia guarantisci l'ostilità da a cultura mainstream. Dopu avè risuscitatu a barbarie di i babbi fundatori assai venerati di l'America in una conferenza, una volta sò statu accusatu di pruvà à "umilià a nostra nazione fiera" è "minà a fede di i ghjovani in u nostru paese".
Iè, sicuru - hè esattamente ciò chì speru di ottene. Duvemu praticà a virtù di l'umiltà è evità l'orgogliu eccessivu chì pò, quandu cumminatu cù un grande putere, porta à grandi abusi di putere.
A storia importa, chì hè per quessa chì a ghjente in u putere mette tanta energia in u cuntrollu. I Stati Uniti ùn hè micca l'unica sucità chì hà creatu una tale mitulugia. Mentre chì certi stòrici in Gran Bretagna cuntinueghjanu à parlà di i benefici chì l'imperu hà purtatu à l'India, i muvimenti pulitichi in l'India volenu fà a mitulugia di Hindutva in fattu storicu.
L'abusi di a storia passanu in l'anzianu imperu è l'antica culonia. A storia pò esse unu di i tanti modi chì creamu è impone a ghjerarchia, o pò esse parte di un prucessu di liberazione. A verità ùn ci libererà micca, ma a verità, almenu, apre a pussibilità di a libertà.
Cum'è l'Americani si sentenu u ghjornu di Thanksgiving per sbuchjassi nantu à a ricchezza di l'imperu, parechji si preoccupanu di l'effetti espansivi di l'eccessivu di manghjà in a so cintura. Sariamu megliu à pensà à l'effetti contrastanti di a mitulugia di u ghjornu nantu à a nostra mente.
ZNetwork hè finanzatu solu da a generosità di i so lettori.
Donate
1 Comment
Di sicuru, ciò chì Robert dice in ghjustu è veru. I lettori di zcomm.org seranu d'accordu. Ùn era micca tanti anni fà chì una tale vista seria facilmente dispensata cum'è cumunista, irragionevolmente arrabbiata, è mancu stampata. Hè sempre cusì in parechji, forse a maiò parte di i posti.
L'abusu cuntinueghjanu è u nostru paese è a so ecunumia dipendenu da elli. Aghju cessatu di celebrà stu ghjornu parechji anni fà. Una bona lettura in questu mumentu, è in ogni mumentu, hè "Lies My Teacher Told Me" di Loewen.