In tuttu u rancore nantu à se un gruppu di musulmani deve esse permessu o micca di custruisce un centru culturale è un spaziu di cultu vicinu à u situ di l'attacchi di l'9 settembre - chì sò stati cummessi da un gruppu di musulmani separatu è totalmente indipendente - ci hè una cosa. sopra à tuttu ciò chì nimu pare ansiosu di signalà: vale à dì chì per ogni cristianu biancu di dì "Ground Zero" hè off limits à qualcunu hè forse a cosa più deliziosa è ancu grottescamente ironica mai suggerita.
Dopu tuttu, ùn ci hè appena un pede quadratu di terra nantu à quale calchemu chì ùn hè micca, per qualchissia, Ground Zero. Sò pusatu sopra unu avà: un campu di uccisione per Cherokee, Chickasaw, Choctaw è Creek; un cimiteru in u quale sò intarrati l'osse - è s'ellu ùn hè più l'osse, allora di sicuru a polvara - di i populi chì l'eviscerazione hè accadutu pocu tempu fà, è hè sempre ricurdatu da quelli chì ùn anu micca u lussu di scurdà.
È cusì i New Yorkers chì crèdenu contr'à tutte l'evidenza chì u so traumu hè unicu in a storia di u mondu - o ancu a so cità per questa materia - parlanu nantu à a "defiling" di l'ex locu di u World Trade Center. Intantu, ignoranu chì a so preziosa isula era ella stessu cajolata da i populi indigeni per una manciata di perle senza valore. È l'omi bianchi sò stati truffati quelli chì avemu vistu cum'è inferjuri - sia di culore, o ancu altri omi bianchi - dapoi, soprattuttu (è questu hè induve u simbolicu geugraficu di e so prutestazioni diventa revelatore) in Wall Street è intornu, induve l'azzioni di ricchi investitori è finanziarii anu fattu assai più danni ch'è Osama Bin Laden hà mai pussutu. Puderiamu pruibisce a custruzzione di banche in ogni locu in New York per fà un puntu annantu à u terrurismu è a nostra mancanza di cullaburazione cun ellu.
In verità, se quelli chì prutestanu a Casa di Cordoba eranu u minimu interessatu à a coerenza - invece di esse cuntentati di sgusciate in un tipu d'ipocrisia sia prufonda è tipica -, per una persona, abbandunerebbe immediatamente u centru di Manhattan. È ciò ch'elli farianu per rispettu di a vita distrutta da e persone cum'è elli: i populi neri furzati à custruì u Fort Amsterdam per l'Olandesi, chì hè induve Battery Park hè avà, o i mura chì anu datu u nome à a famosa strada, o strade, o i stessi blocchi d'asta nantu à quale i so compatrioti seranu venduti, permettendu cusì à u 40 per centu di e famiglie bianche di New York di pussede altri esseri umani cum'è pruprietà à a mità di u 1700.
È anu lasciatu ancu u centru di a cità, soprattuttu quelli cù ascendenza irlandese, postu chì eranu i so babbi ancestrali chì - è per dimustrà quant'ellu vulianu diventà bianchi - brusgiavanu un orfanagiu neru nantu à a 5th Avenue trà 43 è 44 durante u 1863 Draft. Rivolte. Ma supponu chì ci hè un Pub Irlandese à poca distanza a piedi da l'antica orfanagia, è ancu nimu pare particularmente preoccupatu di u ligeru.
A verità, a cità sana hè un Ground Zero, è hè stata per assai più di l'esistenza di al-Qaeda, dapoi assai prima chì quelli monumenti fallici à l'ingenuità architettonica è a grande impresa sò stati custruiti, è dapoi assai prima chì ci era qualsiasi aerei capace. di caccià li. Era Ground Zero per Amadou Diallo, ma permettemu sempre à a polizia di operà in vicinanza di Wheeler Street in u Bronx. Era Ground Zero per Sean Bell, ma ùn avemu micca pruibitu à u NYPD da l'intornu di u Kalua Cabaret in Queens, induve anu sparatu ellu è i so amichi 50 volte in u 2006. Nemmenu avemu vistu troppu New Yorkers perde u sonnu annantu à u l'insensibilità inerente versu i rispettivi Ground Zeros per Patrick Dorismond o Timothy Stansbury Jr., i dui chì sò stati abbattuti da balle di a polizia, è ancu chì spots ùn sò micca stati limitati à l'infurzazioni di a lege per rispettu di i morti.
Chì parechji New Yorkers in u 2010, è soprattuttu i bianchi - postu chì ci sò pochi residenti di u South Bronx o di l'Altezze di Washington chì si facenu a strada in u centru di a cità per queste prutestazioni - ùn ponu micca sente quelli altri dolori à pena assolte a so arroganza. Ch'elli ùn ponu vede cumu u so sustenimentu, e so case, i so cunti bancari è i vestiti nantu à e so spalle sò stati pagati cù u sangue di persone innocenti, hè i so prublema. Ùn hè micca a colpa di quelli chì custruiranu a Cordoba House, è cusì disturbanu a terra sacra di ciò chì hè statu, più recentemente, una fabbrica di mantellu Burlington.
E so case, è a meia, è a vostra, sò pusate in cima à a Terra Zero. È quelli chì sò morti per fà cusì ùn anu micca permessu di a custruzzione di e case, per ùn dì nunda di e chjese chì per tantu tempu eranu strumentali à raziunalizà a macellazione. Ùn ci era micca permessi di custruzzione emessi da quelli chì sò morti quì per pudè esse, cum'è ci piace à dì, "liberi". Ma quì simu sempre. È ci vole un pocu di nervi per finta, ancu mentre dormemu sopra à e tombe di quelli estirpati per fà a strada per noi, chì 9/11 era u ghjornu chì tuttu cambiò. O di crede chì avemu u dirittu di dì à qualcunu induve ponu è ùn pò micca campà, pricà o travaglià. O suggerenu chì simu l'unichi chì sò mai morti, o cunnisciuti u terrore, è chì, dopu avè fattu cusì, avemu avà u dirittu di disegnà un circhiu intornu à noi, una bolla di specialità, chì ci pò mantene caldi è prutetti cum'è Eranu un saccu amnioticu in u quale saremu per sempre isolati da u dannu.
Vulemu esse liberi da u dulore, chì hè comprensibile. Ma ùn hè micca accettatu chì in a ricerca di quella libertà duvemu ignurà u dulore per quale avemu digià ghjuntu finu à quì.
Tim Wise hè l'autore di cinque libri nantu à a razza, cumpresu u so ultimu, Colorblind: The Rise of Post-Racial Politics and the Retreat from Racial Equity (San Francisco: City Lights Books, 2010). Pò esse ghjuntu à u so situ web, www.timwise.