Patricia Isasa hà luttatu per a ghjustizia è a trasparenza dapoi più di 30 anni. À u mumentu di u so rapimentu, lugliu di u 1976, l'architettu Patricia Isasa avia 16 anni. Hè stata rapita da un gruppu di cummandu di a polizia provinciale è purtata à unu di i 375 centri di detenzione clandestini è di tortura stallati durante a dittatura. Hè stata destinata per i so sforzi d'urganizazione cum'è delegata di l'Unione di i Studenti di u Liceu in a pruvincia di Santa Fe. Hè stata prigiunera senza prucessu per 2 anni è dui mesi. Dopu a so liberazione in u 1979 hà cumpilatu lagnanza per esse presentata à a Cummissione Interamericana di i Diritti Umani di l'Organizazione di i Stati Americani, chì era per visità l'Argentina. Hè stata rapita di novu cù altri trenta omi è donne. Hè stata liberata dopu à trè ghjorni, ma era unu di quattru solu per sopravvive.
Dapoi u 1997, Isasa hà riunitu una ducumentazione exhaustiva per mette i so criminali daretu à e sbarre. In ogni casu, e leggi di u puntu è di ubbidienza dovuta implementate à l'iniziu di l'anni 90 anu preclusu ogni persecuzione riescita di ex dirigenti militari per crimini di diritti umani da i tribunali. L'annu passatu, a Corte Suprema hà annullatu e lege d'amnistia chì prutegevanu l'ex ufficiali militari chì anu servitu durante a dittatura.
Avà, dopu à quasi 25 anni da a so liberazione da i centri di detenzione clandestini, a vita di Isasa hè di novu in periculu. Dapoi a cundanna di l'ex capu di a polizia Miguel Etchecolatz, in un prucessu emblematicu, l'attivisti di i diritti umani anu affruntatu una onda di minacce è attacchi. Jorge Julio Lopez, un tistimone chjave in u prucessu di i diritti umani per cundannà Etchecolatz per crimini contr'à l'umanità, hè sparitu u 18 di settembre di u 2006. Lopez, un travagliadore di custruzzione in pensione è ex prigiuneru puliticu, hè sparitu pocu ore prima ch'ellu era slated per dà u so finale. testimoniu à a vigilia di a cundanna di Etchecolatz.
Patricia Isasa hà intrutu in un prugramma di prutezzione di i tistimoni dopu avè ricivutu telefonate minaccianti. U ghjudice chì tratta u so casu hà ancu ricevutu minacce di morte. Tuttavia, a so vuluntà di luttà per a ghjustizia ùn finisce mai. Ella pensa à dà una testimonianza in tribunale in Santa Fe in marzu, un locu assai periculosu per l'interessi di u putere lucale à prutege l'ex membri di a giunta militare. In una entrevista recente cù Isasa, hà parlatu di u so casu è spera di verità è ghjustizia.
MT: Chì hè a nutizia nantu à u vostru casu?
PI: U mo casu hè paralizatu in u mumentu, cum'è tutti i prucessi di i diritti umani in u paese dopu a cundanna di Etchecolatz è u rapimentu di Jorge Julio Lopez. Aviu avutu una data di tribunale per un prucessu contr'à i mo perpetratori in nuvembre 2006. Semu avà in ferraghju è i tribunali mi dicenu chì u mo casu ùn vene micca finu à nuvembre 2007. Questu significa duie cose serii. Prima, significa un altru annu di attesa, inghjustizia è impunità. Siconda, hè chì i repressori anu una chance di esse liberati da a prigiò. Puderanu esse liberati dopu à dui anni s'ellu ùn sò micca stati cundannati in tribunale.
MT: Pudete dà un pocu di sfondate nantu à u vostru casu per mette i vostri perpetratori in prucessu?
PI: Quandu aghju finitu l'inchiesta, ùn aghju micca pussutu purtà à i tribunali argentini perchè era l'annu 1997-98 è e lege d'amnistia chì prutege i membri di a giunta militare eranu sempre in piazza. Dopu aghju pigliatu u casu in Spagna è l'aghju prisintatu à u ghjudice internaziunale Baltasar Garzon. Garzon hà dumandatu l'estradizione di i mo perpetratori in Spagna in 2003. Questa dumanda hè stata denegata è i tribunali argentini sò stati custretti à pruvà i mo perpetratori quì in u paese.
E nove persone chì sò state arrestate dopu a mo investigazione sò processate per genocidiu, terrurismu statale è tortura chì sò tutti crimini contru l'umanità. Ma i tribunali ùn anu ancu definitu l'accusazioni legali chì anu affruntatu. In ogni mumentu u ghjudice pò cambià l'accusazioni. Hè dubbitu ch'elli seranu accusati di associazione illecita. L'associazione illecita hè l'alma mater di u terrurismu statale. Aghju accusatu queste nove persone per u sequestramentu, a tortura è l'assassiniu di i so cumpagni detenuti. Avianu persone arrestate per anni senza traccia. Aghju campatu personalmente questu. Per sei mesi sò stata tenuta in un locu induve ùn sapia s'ellu era notte o ghjornu o quanti ghjorni eranu passati. Per urganizà tutti issi crimini ci duvia esse associu illecitu : un associu trà un gruppu di pirsuni per fà crimini chì sò stati pianificati, urganizati è orchestrati da u Statu.
Queste persone ùn anu micca una difesa. I crimini commessi durante a dittatura ùn eranu micca crimini di passioni. L'ex membri di u guvernu di a giunta ùn ponu micca dì ch'elli eranu pazzi. Ùn ponu micca pretendenu a pazzia, perchè più tardi sò diventati ufficiali publichi cù pusizioni di putere di u guvernu. L'unicu ciò ch'elli ponu fà in a so difesa hè di muddle cù u prucessu legale.
Quale sò e persone implicate in u casu? Avemu cinque pulizzeri, trè di l'esercitu è avemu un impiegatu di tribunale, perchè i tribunali eranu complici di a ripressione. Juan Orlando Rolon, Domingo Marcellini è Nicolas Correa appartenevanu à l'armata. Domingo Marcellini era graduatu di a Scola di l'Americhe in u 1973 è diventò dopu capu di l'intelligenza. Era rispunsevuli di a ripressione in Santa Fe durante l'anni più crudi di a dittatura. In a cità di Santa Fe solu ci era più di 300 persone chì sò spariti. Nicolas Correa era un tenente di l'armata incaricatu di l'intelligenza operativa. Hè una manera elegante di dì chì era u capu di a tortura. Chjamavanu a tortura è l'interrogazione di e persone parte di l'intelligenza di sicurità. Correa hè un assassinu in serie chì era rispunsevuli di più di 300 morti.
Mario Jose Fasino era u capu di i campi di tortura è di sterminiu in Santa Fe. A mità di e persone chì entranu in questi campi sò stati assassinati o sò morti durante e sessioni di tortura. Eduardo Ramos era un torturatore, violatore è amministratu scossa elettrica. L'altri dui pulitici sò Hector Romeo Colombini è Juan Perizzotti.
U funziunariu da i tribunali era Victor Hermes Brusa, chì interrugava i detenuti in i campi clandestini. Chì farianu l'interrogatori ? Quandu a sessione di tortura era finita, ti pigliavanu nudu, sanguinante è qualchì volta dopu esse violati sessualmente. Ti jetteranu in una stanza adiacente è ti feranu firmà un documentu preparatu prima. Victor Brusa dicia "firmate o turnate in a sala di tortura".
MT: Chì hè accadutu à questi individui dopu chì a dittatura militare hè finita in u 1983 ?
PI: Ciò chì hè u più paradossale di tuttu questu hè ciò chì questi individui sò diventati dopu à u ritornu à a demucrazia. A disgrazia di ùn avè micca ghjudicatu sti parsoni ùn hè micca u solu risultatu di l'impunità, sò stati ancu ricumpinsati per i so crimini. Finu à avà, nimu d'elli ùn anu affruntatu prucessu. Correa divintò Sicritariu di Sicurezza per a pruvincia di Santa Fe. Fasino hè diventatu un sindaco lucale in Santa Fe 20 anni dopu à gestisce un centru di tortura clandestinu. Ramos era u Secretariatu di a Cultura in Santa Fe per parechji anni. Hector Colombini era incaricatu di a divisione di droghe illecite in a polizia. Infine, quandu aghju investigatu i mo perpetratori 10 anni fà, aghju scupertu chì Victor Brusa, un interrogatore in i campi di cuncentrazione, era diventatu un ghjudice federale.
MT: Cumu hà pigliatu a nutizia di a sparizione di Jorge Julio Lopez, un altru tistimone chjave in La Plata?
PI : Per mè u so rapimentu hè statu una schiaffia in faccia. Pensu ingenuamente per l'ultimi 20 anni in demucrazia chì questu ùn succede micca più. Pensu chì nimu ùn susteneva i metudi utilizati durante a dittatura - tumbà a tortura, scaccià a ghjente viva in u mare è intarrà a ghjente viva. Ancu i fascisti chì sustenenu a dittatura, aghju pensatu ch’elli facianu solu à porte chjuse. Ùn aghju mai pensatu chì vulteremu cù u banner è dumandà "Aparación cun vida ya! - Per u ritornu sicuru, Avà!
In questu sensu Lopez hè statu rapitu per vindicà Etchecolatz. U gruppu di Etchecolatz cù ligami cù a pulizza provinciale hà rapitu Lopez per creà paura è per pruvà chì anu l'infrastruttura per rapisce più persone. Pensu chì l'anu rapitu è ammazzatu è poi piattanu u so corpu. Una campagna naziunale di minaccia di morte hè seguita dopu.
U guvernu hè assolutamente rispunsevule per l'azzioni dopu a sparizione di Lopez. Perchè ùn guardanu micca i gruppi cunnessi cù Echecolatz ? Perchè sò tutti i repressori attualmente arrestati in fronte à i prucessi chì sò tenuti in u stessu locu ? Duveranu esse spargugliati in prigiò in tuttu u paese. Sti individui ammazzanu millaie; ùn meritanu micca di esse messi in prigiò regulare ? Duveranu esse in prigiò di massima sicurezza, micca in arrestu domiciliu o in prigiò cù i so cumpagni militari.
MT : Patricia, chì ci vole à sente in pace è à sente chì a ghjustizia hè stata fatta ?
PI: I prucessi contr'à l'ex membri di a dittatura militare sò chjaramente fermati. In u risultatu di u rapimentu di Lopez, centinaie di minacce contr'à ghjudici è attivisti, parechji tistimoni anu abbandunatu i prucessi. Ùn aghju più una data per u mo prucessu. Mi dicenu chì in un altru annu u prucessu principia. Questu significa un altru annu di impunità. Un altru annu di esse un tistimone chì a vita hè in periculu. Quandu possu avè un sensu di pace? Quandu sti repressori anu una pena ferma è sò messi in prigiò. Quandu sò disattivati quantu pussibule. Per piacè, ùn li mette inseme in a listessa prigiò per pudè lobby per una pena più corta o negoziate cù un altru tistimone rapitu.
I prucessi contr'à l'ex militari da a giunta sò solu a punta di l'iceberg. Ciò chì mi piacerebbe hè chì i prucessi chì accusanu ex-ufficiali militari sò guidati da a ricerca di a verità, per fighjà sottu à a superficia è spiegà ciò chì hè accadutu è perchè. Perchè u statu hà decisu di rapisce, tortura, tumbà è ammuccià i corpi di 30,000 XNUMX citadini ? Avemu bisognu di capisce ciò chì hè accadutu. Anu tombu l'uppusizione è creanu una atmosfera di terrore per impone un novu mudellu ecunomicu è suciale. Ciò chì a ghjente argentina hà bisognu avà hè a ghjustizia.
Marie Trigona hè una ghjurnalista chì si basa in Argentina. Ella pò esse ghjunta à [email prutettu]