Lumini pe cer peste Damasc. Un alt raid israelian – „îndrăzneală”, desigur, în cuvintele susținătorilor Israelului, și a doua în două zile – pe armamentul și facilitățile militare și depozitele de arme ale lui Bashar al-Assad. Povestea este deja familiară: israelienii au vrut să împiedice un transport de rachete Fateh-110 fabricate iranian să ajungă la Hezbollah în Liban; erau trimiși de guvernul sirian. Potrivit, cel puțin, unei „surse de informații occidentale”. Anonim, desigur. Și deschide vechea întrebare: de ce atunci când regimul sirian luptă pentru viața sa, ar trimite rachete avansate din Siria?
Dar sirienii înșiși au confirmat oficial că instalațiile militare au fost lovite de israelieni. Și nu pentru prima dată în timpul rebeliunii. Fateh-110 – noua versiune, cel puțin – are o autonomie de poate 250 km. Și ar putea ajunge într-adevăr la Tel Aviv din sudul Libanului. Dacă Hezbollah a dobândit de fapt vreuna. Dar de ce i-ar trimite sirienii, așa cum susțineau și surse americane aseară, când americanii înșiși au susținut abia în decembrie anul trecut că sirienii au folosit aceleași rachete sol la sol împotriva forțelor rebele din Siria.
Cu alte cuvinte, regimul sirian era pregătit să renunțe la rachetele lor către Liban, când deja le foloseau în războiul brutal din Siria... Acum mai sunt și alte întrebări de pus. Dacă forțele aeriene siriene își pot folosi MiG-urile atât de devastator - și cu un preț atât de civil - împotriva inamicilor lor din interiorul Siriei, de ce nu și-ar fi trimis avioanele pentru a proteja Damascul și a ataca aeronava israeliană? Nu ar trebui ca forțele aeriene siriene să păzească Siria de Israel? Sau MiG-urile pur și simplu nu sunt capabile din punct de vedere tehnic să preia hardware-ul de ultimă generație (american) al Israelului? Sau ar fi doar un pas prea departe?
Cu toate acestea, mult mai important este faptul că Israelul a intervenit acum în războiul din Siria. S-ar putea spune că a vizat doar armele destinate Hezbollahului – dar acestea erau arme folosite și împotriva forțelor rebele din Siria. Prin reducerea aprovizionării cu aceste arme de către regim, îi ajută pe rebeli să-l răstoarne pe Bashar al-Assad. Și din moment ce Israelul se consideră o națiune occidentală – cel mai bun prieten și cel mai bun aliat militar al SUA în Orientul Mijlociu etc, etc. – asta înseamnă că „noi” suntem acum implicați în război, direct și din aer.
Să vedem dacă SUA și UE condamnă atacurile aeriene ale Israelului. Mă îndoiesc de asta. Ceea ce ar însemna, dacă tăcem, că le aprobăm. Tăcerea, ca să-l citez pe Sir Thomas More, dă consimțământul.
Așa că acum iranienii și Hezbollah sunt acuzați că au intervenit în Siria – adevărat, deși nu prea mult suntem făcuți să credem – și Qatarul și Arabia Saudită distribuie arme către rebeli – arme adevărate, dar nu destul, așa cum vor face rebelii sirieni. să vă spun – și israelienii s-au alăturat. Acum suntem implicați militar.
ZNetwork este finanțat exclusiv prin generozitatea cititorilor săi.
Donează