U "" pellegrinaghju "" di u Papa Francescu in Terra Santa a settimana passata hè statu una missione impussibile sbilanciata. U pontifici ùn hà micca riesciutu à truvà un equilibriu di neutralità trà binari contraddittori è irreconciliabili cum'è divinità è terra, religione è pulitica, ghjustizia è inghjustizia è occupazione militare è pace.
Tale neutralità hè vista da i laici di i credenti cristiani, senza mancu musulmani, in Terra Santa cum'è religiosamente, morale è puliticamente inaccettabile.
U capu di 77 anni di i 1.2 miliardi di cattolici di u mondu "s'entra in un campu minatu religiosu è puliticu", Naim Ateek, u prete anglicanu chì hà fundatu u muvimentu di a teologia di a liberazione palestinese è dirige u Centru Ecumenicu Sabeel in Ghjerusalemme è Nazareth, hè statu citatu cum'è. dicendu da "Time" u 24 di maghju scorsu, u primu ghjornu di u "pelgrimage" di u papa.
Irnicamenti, u putere simbolicu morale è spirituale di a Santa Sede era in terra in l'adattazione servile di u Papa Francescu à l'attuale. realpolitik di a Terra Santa in ciò chì u Catholic Online u 26 di Maghju hà qualificatu cum'è "diplomazia di fede".
U messagiu di u pontefice à u populu palestinianu durante u so "pelgrimage" di trè ghjorni in Terra Santa si riduce à un endorsement di u missaghju israelianu è americanu à elli, vale à dì: "L'unica strada per a pace" hè di negozià cù u putere di occupazione israeliana. , astenna da azzioni unilaterale è resistenza "violenta" è ricunnosce Israele cum'è un fait accompli.
U ghjurnalistu giordanu-palestinianu basatu in u Regnu Unitu Lamis Andoni, un cristianu stessu, hà scrittu u 27 di maghju: "Ùn avemu micca bisognu di a benedizzione di u Vaticanu di e negoziazioni ... Quellu chì vede l'occupazione è ferma neutrale ùn hà micca ghjustizia in a so visione".
U Vaticanu è u papa stessu anu insistitu chì a so visita à u locu di nascita di e trè "fedi abrahamiche" monoteistiche di l'Islam, u Cristianesimu è u Ghjudaismu era "puramente spirituale", "strittamente religiosa", un "pelgrimage per a preghiera" è "assolutamente micca puliticu". ."
Ma l'esperta di u Vaticanu John Allen, chì scriveva in u Boston Globe una settimana prima di a visita di u papa, s'aspittava ch'ellu fussi un "attu puliticu di filu altu", è chì ciò chì era veramente, perchè "a religione è a pulitica ùn ponu esse separati a Terra Santa ", secondu Yolande Knell nantu à a BBC in linea u 25 di maghju.
Le pape François aurait fait beaucoup mieux s'il avait adhéré « strictement », « purement » et « absolument » à faire de son voyage un « pèlerinage de prière » et qui s'engage à l'unité des chrétiens et à aider les chrétiens indigènes à survivre à l'instabilité et à la violence. ambiente regiunale.
Invece avia affucatu u so rolu spirituale in un campu minatu di semantica pulitica simbolica è semiotica.
U papa hà finitu u so "pelgrimage", chì hè statu annunziatu cum'è religiosu, ma hè diventatu invece in un pellegrinaghju puliticu, cù una chjama à a pace.
Tuttavia, u gran mufti di Ghjerusalemme, Muhammad Hussein, mentre accolta u pontefice in u terzu locu più sacru di l'Islam, a Moschea Al-Aqsa, u 26 di maghju, hà dettu: "A pace in questa terra ùn succederà micca finu à a fine di l'occupazione [militare israeliana]. "
U Palestino-Americanu Daoud Kuttab, u 25 di Maghju, hà scrittu in una colonna cuntruversa chì u Papa "hà superatu l'aspettattivi per i Palestiniani".
Hè volatu direttamente da Ghjordanu à Betlemme in Palestina senza passà per alcuna prucedura d'ingressu israeliana, ricunnoscendu implicitamente è simbolicamente a sovranità palestiniana.
S'hè indirizzatu à u presidente palestinianu Mahmoud Abbas cum'è u capu di u "Statu di Palestina", hà annunziatu chì deve esse "ricunniscenza di u dirittu di u populu palestinianu à una patria sovrana è u so dirittu di campà cù dignità è libertà di muvimentu" è scontru cù i zitelli palestinesi chì i so genitori eranu rifuggiati chì l'Israeli anu spustatu da e so case in u 1948.
È in una espressione innegabile di sulidarità cù i Palestiniani, hà fattu un stop imprevisu per pricà à u muru di segregazione di l'apartheid d'Israele in Betlemme, perchè, cum'ellu hà dettu, "hè ghjuntu u tempu di mette fine à sta situazione chì hè diventata sempre più inaccettabile. ."
Tuttavia, a parolla "occupazione" mancava in più di tredeci di i so discorsi durante u so "pelgrimage" cum'è qualsiasi riferimentu à a "più grande prigiò à l'aria aperta" di u mondu in a Striscia di Gaza o à Dahiyat a-Salam (literalmente: Quartiere di Pace) è altri cinque quartieri in Ghjerusalemme orientali, cumpresu u Campu di Refugee Shu'fat, induve circa ottanta mila Palestiniani sò stati tagliati da i servizii di a cità, cumprese l'acqua, da marzu 2014 è isolati da Ghjerusalemme da u muru di segregazione di Israele. U so itinerariu ùn hà micca include a Galilea è Nazareth induve si trovanu a maiò parte di i cristiani palestinesi.
Ottu missaghji papali
Tuttavia, in menu di vintiquattru ore, u pontificu avia da cumpensà e so aperture pusitive à i Palestiniani è a so chjama per una "soluzione ghjusta" è una "pace stabile basata nantu à a ghjustizia" per u cunflittu palestinese-israeliano cù ottu missaghji à elli.
L'arrivu di u pontefice in Terra Santa Palestiniana hè ghjuntu trè ghjorni prima di a celebrazione di Israele di u so 47.th anniversariu di a so occupazione militare è l'annessione di i siti sacri cristiani è musulmani in a Gerusalemme orientale arabu è deci ghjorni dopu à a cummemorazione palestiniana di u 66.th anniversariu di a so Nakba nantu à a creazione d'Israele in u 1948 nantu à e ruine di più di 500 cità è paesi da quale i paracadutisti sionisti anu purificatu etnicamente più di 800,000 XNUMX Palestiniani arabi musulmani è cristiani nativi.
U papa ùn avia nunda da dì o da fà in e duie occasioni per alleviare a situazione di i Palestiniani chì seguitanu, salvu e preghiere, perchè "e misure concrete per a pace devenu vene da e negoziazioni ... Hè l'unica strada per a pace", secondu u papa à bordu di u so volu. torna a Roma.
Era esattamente u stessu missaghju inutile chì a putenza occupante israeliana è u so alleatu strategicu di i Stati Uniti anu mandatu à i Palestiniani dapoi sessantasei anni, ma soprattuttu da u 1967: i Palestiniani duveranu esse tenuti in ostaggi di negoziazioni esclusivamente bilaterali cù a so putenza occupante. Questu era u primu missaghju di u papa à i Palestiniani.
Per questu scopu, u papa hà invitatu i presidenti palestinesi è israeliani, Abbas è Shimon Peres, à pricà per a pace in "a mo casa in u Vaticanu hè un locu per questu scontru di preghiera" l'8 di ghjugnu. U portavoce di u papa, Federico Lombardi, hà dettu à a BBC. era "una iniziativa di pace papale". Questu era u so secondu missaghju.
U so terzu missaghju à i Palestiniani era di "astene da iniziative è azioni chì contraddinu a vuluntà dichjarata di ghjunghje à un veru accordu" cù Israele, vale à dì di s'astinenza di l'azzioni unilaterali, chì hè dinò una altra precondizione israeliana è di i Stati Uniti chì i dui alliati ùn ritenenu micca meritu. a reciprocità israeliana.
En déposant une gerbe de fleurs sur la tombe de Theodor Herzl, l'ateu fondateur du sionisme qui croyait toutefois à la promesse de Dieu de la terre à son « peuple élu » juif, le pape a légitimé le projet de colonisation de Herzl en Palestine. Questu era u so quartu missaghju: Israele hè un fait accompli ricunnisciutu da u Vaticanu è benedettu da u papatu è i Palestiniani anu da adattà in cunseguenza. U Washington Post u 23 di maghju andò più in là. "Certi interpretanu"L'attu di u papa "cum'è a ricunniscenza tacita da u pontefice di u caratteru ebraicu di u paese".
U papa hà mandatu u so quintu missaghju à i Palestiniani quandu s'hè indirizzatu à i ghjovani rifuggiati palestinesi da u Campu di Refugee Dehiyshe in Betlemme: "Ùn permette micca chì u passatu determinà a vostra vita, sempre aspettate avanti". Ripeteva l'appellu israelianu è americanu à i rifuggiati palestinesi per scurdà a so Nakba è aspettanu da i so campi di rifuggiati un futuru scunnisciutu in l'esiliu è a diaspora.
In listessa occasione hà mandatu u so sestu missaghju : « A viulenza ùn pò esse scunfitta da a viulenza ; A viulenza pò esse scunfitta solu cù a pace ", u papa hà cunsigliatu à i ghjovani rifuggiati palestinesi. Questu hè di novu u missaghju israelianu è americanu per elli, chì dopu à più di duie decennii di impegnu palestinianu ùn hà pruduttu nè pace nè ghjustizia per elli.
U papa hà pricatu à u memoriale di l'olucaustu, u Muru occidentale di al-Buraq di a Moschea Al-Aqsa, chì l'Israeli chjamanu "U Muru di u Lamentu", u memoriale di e vittime israeliane di a resistenza palestina, depose una ghirlanda à a tomba di Herzel, hà visitatu u presidente israelianu à a so residenza duv'ellu "hà prumessu di pricà per l'istituzioni di u Statu d'Israele", chì sò rispunsevuli di a Nakba Palestiniana, è hà ricevutu u Primu Ministru israelianu Benjamin Netanyahu à u cumplessu di Notre Dame. U pontefice era in fattu benedizzione è cuncede a legittimità di u Vaticanu à tutte e rivendicazioni simboliche di casus belli israeliani à a terra, chì ghjustificà a Nakba palestiniana. Questu era u so settimu missaghju.
Tutti quelli avvenimenti sò accaduti in Ghjerusalemme, chì Israele hà annessu cum'è a capitale "eterna" di u statu ebraicu è u "populu ebraicu". Reuven Berko, scrivendu in Yisrael Hayom, hà dettu chì e riunioni di u Papa cù Peres è Netanyahu eranu "espressioni de facto di a ricunniscenza di Ghjerusalemme da u Vaticanu cum'è a capitale di Israele".
L'ottu missaghju di u papa à i Palestiniani era nantu à u futuru di Ghjerusalemme: "Da e negoziazioni forse emergerà chì serà a capitale di un Statu o di l'altru... Ùn mi cunsideru micca cumpetente per dì chì duvemu fà una cosa o una altra. "
Normalizazione cù Israele
A "più grande impurtanza" di a visita di Papa Francescu "pò esse in u fattu chì riflette a nurmalizazione di e relazioni trà u Vaticanu è u Statu d'Israele", hà scrittu u capu di a Liga Anti-Difamazione, Abraham Foxman, u 23 di maghju.
U Cunsigliu Vaticanu II à principiu di l'anni sessanta di u seculu passatu rifiutò a culpabilità cullettiva di i Ghjudei per a morte di Ghjesù Cristu. Da tandu, a "normalizazione" di u Vaticanu di e relazioni cù i Ghjudei è Israele hè stata accumulata.
Rabbi David Rosen, direttore di l'affari interreligiosi in u Cumitatu Ebraicu Americanu, hè statu citatu da l'USA Today u 26 di maghju: "Ci hè stata una rivoluzione in u mondu cristianu".
À l'aeroportu di Ben-Gurion u 25 di Maghju, u Papa Francescu hà riiteratu l'appellu di u so predecessore Benedettu per "u dirittu à l'esistenza di u Statu d'Israele [ancora senza frontiere] per esse ricunnisciutu universalmente", ma era abbastanza sàviu per ùn ripetiri u so "ringraziu à Diu". perchè "i Ghjudei vultonu in a terra di i so antenati".
Per enfatizà a coesistenza interreligiosa hà rottu u precedente di include un rabbinu ebreu è un sheikh musulmanu in a so delegazione ufficiale. "Hè assai simbolicu", hà dettu u Rev. Thomas Rosica, un cunsultore à l'uffiziu di stampa di u Vaticanu.
Ponendu una ghirlanda di fiori bianchi è gialli, i culori di u Vaticanu, nantu à a tomba di Herzl, u papa hà rumpitu un altru precedente storicu. Era un attu sbilanciatu, 110 anni dopu chì u Papa Piu X hà scuntatu Herzl è rifiutò l'idea di un statu ebraicu.
Le « pèlerinage » du pontife n'a pas pu dissiper le fait historique profond dans la mémoire arabe régionale que la papauté était « encore liée aux croisades du 11 ».th attraversu 13th seculi" quandu l'unicu ligame di i papi successivi cù a Terra Santa era militare, secondu l'editore internaziunale di NPR.org, Greg Myre, stu 24 di maghju.
Di sicuru, questu ùn hè micca applicatu à u Cristianesimu. U ligame di e chjese orientali indigene cù a terra ùn hè mai stata interrotta mentre a Chjesa Cattòlica hè stata chjappata da a regione da a fine di e Cruciate finu à ch'ella hè tornata cù a duminazione coloniale europea da u XIX seculu.
Nisun papa hà mai viaghjatu à Ghjerusalemme finu à Paulu VI passò un ghjornu in a cità, u 4 di ghjennaghju di u 1964, quandu i siti santu eranu sottu à u regnu di l'Arabi Jordanians. Ghjuvan Paulu hà visitatu trenta sei anni dopu è hà stabilitu una nova tradizione papale chì hè stata seguita da u Papa Benedettu, chì hà visitatu in u 2009, è avà u Papa Francescu.
Ùn hè micca bonu per l'Arabi è i Palestiniani in particulare chì a nova tradizione papale si basa nantu à u sfondate di ricunniscenza d'Israele, chì hè una putenza occupante è sempre senza cunfini custituziunali demarcati, cum'è un fait accompli chì u populu palestinianu deve. ricunnosce ancu.
Nicola Nasser hè un ghjurnalista arabu veteranu basatu in Birzeit, Cisjordania di i territori palestinesi occupati da Israele. Una versione editata di questu articulu hè stata publicata prima da u Middle East Eye. [email prutettu]
ZNetwork hè finanzatu solu da a generosità di i so lettori.
Donate