Noam Chomsky, u linguista è filòsufu di fama mundiale, era un difensore vocale di u Timor Orientale occupatu prima (oghji Timor Leste) è cuntinueghja à esse un sustegnu di a lotta Papua per l'autodeterminazione. Hà parlatu recentemente cù u cuntributore di u Jakarta Post Prodita Sabarini in u so uffiziu à l'Istitutu di Tecnulugia di Massachusetts (MIT) in Cambridge, US, nantu à l'impattu di a pulitica estera di i Stati Uniti nantu à l'Indonésia è cumu i paesi di l'Asia Sud-Est deve esse più indipendenti.
Quistione: Chì pensate chì sò i fatturi principali chì permettenu l'impunità nantu à i casi di abusi, cum'è in l'assassini cumunisti di u 1965, i crimini di guerra in Timor Orientale è e violazioni di i diritti umani in Papua?
Risposta: Ci hè un mutivu assai simplice per questu. I Stati Uniti sustenevanu tuttu, ognunu di elli. I Stati Uniti eranu ecstatic in u 1965. In fattu, u sustegnu era cusì abbastanti chì era solu publicu. U New York Times è altri ghjurnali ne eranu euforici. Ùn l'anu micca suprimi. Hanu qualificatu u massacru cum'è maravigliu. U listessu in Gran Bretagna. U listessu in Australia.
Ciò chì hè accadutu in Timor Est era perchè i Stati Uniti è i so alliati l'anu sustinutu per 25 anni. Papua Occidentale hè u listessu. Sempre chì i Stati Uniti principalmente è i so alliati - i putenzi occidentali - sustenenu l'atrocità, sò realizati impunità, cum'è e so atrocità. Vogliu dì, a Guerra di Vietnam hè stata a peghju atrocità in u periodu post-Secunna Guerra Munniali, ma nimu hè [truvatu] culpèvule per questu.
L'elezzione di l'Indonésia hè ghjustu intornu à u cantonu. Cumu vede u cambiamentu potenziale da u desideriu di più libertà pulitica à un ritornu à i vechji putenzi in Indonesia ?
Cum'è in ogni locu, u putente vince. Vogliu dì chì u rovescimentu di a dittatura in Indonesia era impurtante. Una parte di u mutivu [per u rovescimentu] era Soeharto chì ùn hà micca realizatu roli chì u FMI [Fondu Monetariu Internaziunale] è i Stati Uniti dumandavanu. È in fattu, Madeline Albright, u [allora] secretariu di statu à un puntu hà dettu chì i Stati Uniti eranu insatisfatti di ciò chì facia l'Indonesia è duveranu pensà à un veru cambiamentu. Circa quattru ore dopu, Soeharto dimissioni. Ùn sò micca sapè s'ellu ci era una cunnessione causale, ma era terribilmente suggestiva. Sò i grandi putenzi chì decidenu. Principalmente, i Stati Uniti in l'ultimi anni decidenu ciò chì succede.
Chì ponu fà i citadini per guidà in u locu di u so paese, datu queste forze esterne?
Eppo ùn hè micca senza speranza. In fatti ci sò cambiamenti. I colpi. Pigliate l'America Latina. Dapoi u principiu, per 500 anni l'America Latina hè stata sottu u cuntrollu di u putere imperiale occidentale. Ma avà, Sudamerica hè abbastanza liberata. Solu in l'ultimi 10 anni, i cambiamenti sò enormi.
Quandu u scandalu di spia s'hè scoppiatu, u Brasile era di granu l'avversariu più palesu. È in generale, l'America Latina hà vistu un cambiamentu radicale. Si sò abbastanza liberati, micca totalmente, ma largamente da u cuntrollu imperiale.
Ci hè pocu tempu un studiu di rendizione di quale paese hà cooperatu: tutta l'Europa - Svezia, Francia, Inghilterra, Irlanda - Canada è u Mediu Oriente di sicuru perchè hè quì chì li mandanu per a tortura; è l'Asia anu cooperatu soprattuttu.
Una regione hà ricusatu di cooperà: l'America Latina. E se pensate, l'America Latina pocu fà era solu u patiu, anu fattu tuttu ciò chì li dicenu. Hè un cambiamentu abbastanza stupente. Pensu chì deve esse un tipu di mudellu per ciò chì puderia esse rializatu.
Allora ùn hè micca senza speranza. L'America Latina era l'ultimu locu chì si avissi aspittatu di truvà una vera indipendenza, data a so storia, è avà hè forse a zona più indipendente di u mondu.
Pensate chì l'Indonesia duveria esaminà l'esperienze di l'America Latina?
Ùn pudete micca traspurtà u mudellu. L'America Latina ùn hà micca prublemi di sicurità. Fora di i Stati Uniti ùn ci hè una vera minaccia per l'America Latina. L'Indonesia faci. Cina hè quì. Tutti i paesi in l'Asia Sudueste anu da esse preoccupatu di u putere cinese.
Chì pensate di u rolu di l'ASEAN in termini di resistenza à u putere di a Cina?
U mo sensu hè chì ci sò stati sforzi per passà à un sistema asiaticu indipendente, micca cinese. Cum'è u Bancu di Sviluppu Asiaticu per un esempiu. A maiò parte sò stati bluccati da i Stati Uniti in u passatu.
Ci hè statu un sforzu basatu in Giapponese per furmà una spezia di Bancu di Sviluppu Asiaticu, ma i Stati Uniti l'anu sottumessi. Vulenu chì u Bancu Mondiale, chì hè gestitu da i Stati Uniti, per trattà. Ma queste cose ponu esse fatte è deve esse fattu in una manera chì ùn forma micca una parte di una alleanza contr'à a Cina. Ùn pensu micca impussibile per l'Asia Sudueste è Est di diventà una spezia di bloccu indipendente in l'affari mundiali, separatu da a Cina, separatu da i Stati Uniti.
Ùn sò micca fà avà. Sò diventati parte di u sistema di i Stati Uniti, ma ùn hè micca bonu per nimu. Chì puderia purtà à scontri serii maiò.
I Stati Uniti sò avà rinfurzà a so relazione cù l'Asia.
Pivote à l'Asia. Ebbè, sfurtunatamenti hè fattu in una manera chì hè veramente minacciata per a Cina. Vogliu dì, a Cina ùn hè micca un bellu guvernu. Ùn seranu micca gentili cù a ghjente, ma anu i so prublemi. Sò circundati è cuntenuti.
Fighjate avà i cunflitti trà i Stati Uniti è a Cina. I cunflitti sò soprattuttu annantu à i mari vicinu à a costa cinese. I Stati Uniti volenu avè diritti gratuiti per mandà navi militari in queste acque è a Cina vole cuntrullà queste acque. Allora hè un cunfrontu.
Ùn ci hè micca cunfrontu annantu à i Caraibi o annantu à l'acque vicinu à California. Chì saria inconcepibile. Chì vi parla di u equilibriu di u putere.
Cina hè circundata. Ci hè un anellu di basi militari da Giappone, Corea di u Sud, Australia. Quessi sò basi ostili è circundanu a Cina. In fatti, hè unu di i mutivi per quessa chì a Cina si move in l'Asia Centrale induve ùn anu micca queste barriere.
Se l'Asia Orientale è l'Asia Sud-Est avanzanu versu più indipendenza in l'affari mundiali, anu da esse attenti à ùn esse solu parte di un anellu di cuntinimentu militare intornu à a Cina, impediscendu di esercità diritti abbastanza legittimi per avè accessu liberu à u so propiu marittimu [fonti. ] in a zona.
ZNetwork hè finanzatu solu da a generosità di i so lettori.
Donate
3 Comments
Saria interessatu à ottene u studiu recente di rendizione citatu in questu articulu. Qualchissia cunnosce u titulu, l'editore o induve stu studiu pò esse acquistatu?
Ti ringraziu assai.
Iè, hè chjamatu Globalizing Torture da Open Society Foundations. Pudete ottene in linea.
Grazie assai per u vostru aiutu.