Dapoi duie settimane, a Francia hè stata cullata da a viulenza di a strada è l'incendiu. È per duie settimane, i cummentatori russi anu parlatu annantu à u "fattore musulmanu" è i "cunflitti etnici".
Hè più faciule per spout cliches chì per capisce ciò chì succede veramente, sicuru. Ma s'è i nostri capi parlanti s'eranu pigliatu u tempu di fighjulà più attente à i nutizie televisive, avarianu capitu chì almenu un terzu di i ghjovani in furia in Francia ùn sò micca arabi, ma i zitelli di l'immigranti neri africani. È s'è uni pochi di sti sàvii è donne s'eranu presi a pena di alluntanassi da i soliti lochi turistici o di parlà cù i lucale in i so viaghji in Parigi, avarianu scupertu chì l'adulescenti arabi chì campanu in a periferia obrera ùn parlanu micca solu micca. lingua altru ch'è u francese, ma ùn anu mancu idea di l'Islam. Questu hè doppiamente veru di i ghjovani neri francesi.
Il va sans dire qu'il y a de nombreux musulmans orthodoxes en France qui observent le Ramadan, ne laissent jamais passer l'alcool et interdisent à leurs filles de se présenter en public à tête découverte. Ma queste persone ùn anu assolutamente nunda à fà cù l'agitazione attuale. I musulmani francesi cunservatori mantenenu a so distanza da u restu di a sucità. Ùn permettenu micca à i so figlioli di aduttà i costumi lucali depravati è di pruvà à prutege da u cuntattu cù i cristiani. Tali musulmani ortodossi ùn presentanu micca prublema per l'autorità. Cum'è ogni altra cumunità cunsirvativa, cercanu di evità u cuntattu cù u mondu esternu. Pruventendu à impedisce à e ragazze musulmane di frequentà a scola in velo, l'autorità anu fattu assai per pruvucà un cunflittu, ma questu hè un'altra materia. Ci hè una grande sfarenza trà e lagnanze di i cunservatori religiosi è di l'adulescenti in rivolta in i carrughji.
L'analista russi amanu una bona teoria di a cuspirazione. In generale, si assume chì qualchissia hà instigatu, urdinatu è / o finanziatu ogni crisa maiò chì vene. Curiosamente, però, ùn anu micca pigliatu sta linea in quantu à l'avvenimenti in Francia, ancu s'è l'International Herald Tribune hà nutatu u 3 di nuvembre chì "cum'è tuttu ciò chì succede in Francia in questi ghjorni, a rivolta hè diventata intricata in a pulitica pulitica. guerra di successione trà u primu ministru, Dominique de Villepin, è u ministru di l'internu, Nicolas Sarkozy, chì anu annullatu i viaghji stranieri per trattà a crisa ". I rivolti anu dimustratu disastruosi per u primu ministru, mentre chì anu datu à Sarkozy motivi per esigenti puteri supplementari. Questu pò spiegà a strana inefficacità di a polizia durante i primi ghjorni di a rivolta.
In fatti, i causi di a crisa deve esse cercati micca in i lochi di a religione, a cultura o a manuvra pulitica di backroom. Circa 150 anni fà l'Europa era scuzzulata da rivolte assai simili à quelli chì vedemu oghje. In Francia, i disordini sò accaduti in a stessa periferia, e stesse strade. Nisuna vittura hè stata torciata allora perchè ùn esiste micca ancu, sicuru. È a polizia, chì ùn era ancu cunfinata da alcuna preoccupazione per a cumportamentu umana, hà apertu u focu annantu à a folla indisciplinata senza assai avvisu.
I sociologi di moda sò longu discutendu a "disparizione di u proletariatu" in i paesi occidentali. Ciò chì ùn parenu micca avè nutatu hè chì u pruletariatu hè tornatu in questi paesi in a so forma uriginale è hà abitatu i stessi suburbii depressi in quale l'attuale classe media hà iniziatu a so crescita in a scala suciale. Cum'è u pruletariatu di a mità di u XIXmu seculu, i poveri travagliadori d'oghje ùn anu pochi diritti, nè paese nativu è nunda da perde, ma e so catene. Stu grande gruppu di pirsuni cunnannatu à travaglià in impieghi pocu pagatu quandu si ponu truvà un travagliu in tuttu, ùn sò naturalmente micca distinti da alcuna lealtà particulare à u statu o rispettu di a lege.
Benjamin Disraeli hà descrittu i ricchi è i poveri cum'è duie nazioni separate. Oghje, questu hè abbastanza literalmente veru, postu chì u pruletariatu è a burguesia in generale appartenenu à diversi gruppi etnici. In u risultatu, a sucietà liberale pò chjude l'ochji à u cunflittu suciale attribuendu tutti i prublemi chì nascenu à e differenze religiose è culturali è e difficultà di assimilazione. Nimu vole vede chì l'adulescenti in i carrughji di Francia oghje sò cumplettamente assimilati. Hannu rottu cù e so radiche culturali è religiose è diventanu parte di a sucità europea, ma ùn anu micca acquistatu uguali diritti, è hè per quessa ch'elli sò rivolti.
Un cambiamentu in a pulitica suciale à a manca o à a diritta ùn cambierà nunda à questu puntu. L'unicu modu per risolve i prublemi di u pruletariatu hè di cambià a sucetà, un puntu fattu più di un seculu fà da un immigratu chì vive in Londra : Karl Marx.
ZNetwork hè finanzatu solu da a generosità di i so lettori.
Donate