Eru cuntentu di vede una rivista di Parecon: Life After Capitalism in a rivista "Materialismu Storicu" (Issue 15, 2007). L'autore, Pat Devine, accunsenu nantu à l'impurtanza di a visione ecunomica per se. Hè ancu assai familiarizatu cù u mudellu chjamatu economia participativa, o parecon. Devine dice bè chì ricusate u sucialismu di u mercatu è u sucialismu pianificatu cintrali, ma ùn manca di mencionà chì aghju fattu perchè ogni sistema viola i valori chì trovu centrali à a vita ecunomica liberata, cumprese l'equità, a sulidarità è a gestione di sè stessu. Ogni sistema crea una ecunumia induve circa 20% di a pupulazione - chì chjamu a classa di coordinatore - domina u restu di a pupulazione, a classa travagliadora. A regula di a classa esiste in queste duie ecunumie chjamate sucialiste, perchè ognunu utilizanu istituzioni chì inexorably attribuisce un monopoliu nantu à u travagliu abilitatu in e mani di u 20% di a forza di travagliu, a classa coordinatore. Sti cosi-chiamati "socialismi" sbarazzanu di a pruprietà privata, è cusì trascendenu u capitalismu. Per d 'altra banda, conservanu e divisioni corporative di u travagliu in i posti di travagliu è i mercati o a pianificazione cintrali o una cumminazione di i dui per l'assignazione. Per via di questu, diventanu micca sucialisti, ma invece coordinatoristi. Infatti, a mo preoccupazione di imaginà un novu mudellu ecunomicu hè stata precisamente perchè vulia favurizà una ecunumia senza classi piuttostu chè una ecunumia chì sguassate una classe dirigente basata nantu à monopolizà a pruprietà produttiva solu per rimpiazzàla cù una classe dirigente basata nantu à a monopolizazione di e funzioni di empowering.
Devine elenca l'istituzioni cintrali di parecon cum'è "autogestione participativa, cumplessi di travagliu equilibrati, remunerazione per u sforzu è u sacrificiu, i travagliadori nidificati è i cunsiglii di i cunsumatori, è un prucessu di allocazione iterativa". Questu hè precisu eccettu chì aghju chjamatu assai esplicitamente u sistema di allocazione di parecon, "pianificazione participativa". Devine scrive: "Albert rifiuta a pianificazione centrale è u socialismu di u mercatu è ùn discute micca a pianificazione participativa". Siccomu una grande parte di u libru discute ciò chì chjamu esplicitamente "pianificazione participativa", è postu chì sta "pianificazione participativa" hè una di e quattru caratteristiche istituzionali chjave di l'ecunumia participativa, in prima ùn aghju micca capitu l'affirmazioni di Devine. Solu rileggendu e parolle di Devine, aghju capitu chì a "pianificazione participativa" à a quale si rifereva quandu dice chì ùn ne discute micca, era a so propria versione di u significatu di quella frasa: a negoziazione di solu investimenti maiò è forse a grande scala. pruduzzione di certi industrii maiò in una manera participativa, ma allocazione di u mercatu per tuttu u restu. Devine hà ragiò chì in questu libru ùn aghju micca esplicitamente a so versione di allocazione, soprattuttu sottu a so etichetta per questu, ma aghju implicitamente fà un casu in u libru chì quellu tipu di stampa hè una aspirazione incoherente perchè i mercati ùn ponu micca esse. cunfinatu, da una banda, è perchè induve avete mercati, avete risultati orribili, da l'altra banda.
U puntu hè, avè mercati per certi industrii, in a visione di Devine per a maiò parte di l'industrii, significa chì avete i prezzi di u mercatu in questi industrii - chì hè di dì chì avete i prezzi orribilmente distorti in quelli industrii. I scambii sò dunque in vista di false informazioni. Ciò chì hè peghju, i scambii accadenu cù motivazioni antisociali - per maximizà u surplus indipendentemente da perdite per l'altri. Facendu e cose ancu peghju, se alcune altre industrie, usendu una negoziazione cooperativa per ghjunghje à e scelte, utilizanu i prezzi di u mercatu per l'inputs da i settori governati da u mercatu, allora ancu ghjunghjeranu à risultati distorti. Ciò chì rende a situazione abissale, sottendu quasi tutti i guadagni cercati di avè una certa participazione, hè chì, se i mercati producenu divisione di classi è regula di classi induve operanu, cum'è dicu chì facenu - un elementu di u libru chì vogliu chì Devine avia indirizzatu - perchè averia. vulemu mantene i mercati in ogni locu? In questu casu, avè certi mercati seria solu un precursore per avè mercati per tutte e cose. A diffarenza di classi è u regnu di classi si sparghjeranu à l'urdinamentu di quelli in classi dominanti chì imponenu inesorabilmente e so strutture preferite sempre più largamente, sia per cunvinzione sia per interesse.
In altre parolle, da una perspettiva pareconista, i Mercati sò dannusu induve operanu è sò ancu imperiali in a so tendenza à sparghje senza limiti. In ogni locu chì i mercati operanu, distorsionanu e valutazioni, imponenu l'individualismu grossu, scelte di allocazione di preghjudiziu in particulare per i beni publichi è per i beni cù affetti chì si manifestanu nantu à l'audienza oltre i cumpratori è i venditori, è imponenu divisioni corporative di u travagliu è in turnu relazioni di classi è regula di classe. Allora perchè avè i mercati in tuttu? Una tonna di arsenicu hè peggiu chè solu assai arsenicu in a vostra cena, senza dubbitu, cusì sguassate di qualchi chì l'arsenicu hè bonu, ma menu arsenicu hè sempre male. Per quessa, sbarazzarsi di alcuni ùn hè micca abbastanza. Ciò chì supera u casu, però, hè chì i mercati si sparghjenu inexorablemente. Hè cum'è s'ellu ritene un pocu arsenicu hà da riproducerà più, finu à chì era in ogni locu, uccidendu tutti, ma i pochi chì si sviluppanu cù l'arsenicu, cusì sbarazzà di qualcosa menu di tuttu l'arsenicu seria orribilmente insufficiente. I mercati imponenu a so logica cumpetitiva è tendenu à avanzà e so strutture in ogni angulu, à l'ordine di l'elite chì beneficianu è strutturalmente per u so contu, per via di e lezioni chì insegnanu è di i mutivi chì imponenu à tutti, micca solu à l'elite. . I mercati sò un pocu cum'è una malatia virulenta, in questu sensu, mortale è invasiva. Mettendu tuttu questu un altru modu, optà per ciò chì Devine vole chjamà a pianificazione participativa - chì per ellu hè mercati per a maiò parte di l'articuli è a negoziazione cooperativa solu per uni pochi d'articuli ritenuti i più cintrali - hè un pocu cum'è dicendu chì optemu per a dittatura pulitica per tutti, ma per u e decisioni legislative più grandi (qualsiasi chì u più grande pò significà) ignorendu chì (a) tutte l'altri decisioni decretate dittatorialmente restringeranu dramaticamente i pochi più grandi rimanenti, è (b) chì e mentalità è relazioni è strutture chì emananu è si espansione da l'influenza di a dittatura permessa alluntanà a strada per sempre più dittatura cù l'elite chì sò creati da l'anzianu caratteristiche dittatoriali limitati chì allarganu a so influenza per circà l'ultime caratteristiche dittatoriali omnipresente.
Dopu, dopu avè descrittu l'idea di cunsiglii nidificati di diverse dimensioni, Divine scrive: "Ci hè una interazzione suciale faccia à faccia in i diversi livelli di i cunsiglii di i travagliadori è di i cunsumatori, ma micca trà elli". Ebbè, iè, hè vera chì pupulazioni intere di cunsiglii ùn si squadrà, per dì cusì, faccia à faccia, persona à persona, ma questu hè un truismu per tutte e grande ecunumia, piuttostu chè una rivelazione. Dopu tuttu, cumu puderia esse chì e pupulazioni intere si scontranu di manera utile o ancu fisicamente in faccia ? Per d 'altra banda, parecon certamente incorpore i mezi è u putenziale è ancu e circustanze è i tempi, per i travagliadori è i cunsumatori per cumunicà, valutà è raffinà l'infurmazioni qualitative è quantitative nantu à e so prucedure, relazioni suciali è preferenze persunali. è à traversu livelli è tippi di cunsiglii. Hè interessante chì in un umore critichi di parecon piace à dì chì hà troppu riunioni, chì hè per quessa chì avemu signalatu chì ùn sò micca ubiquitous o ubligatoriu, è in un altru umore li piace à dì chì hà troppu pocu, chì hè per quessa noi. punta à e parechje funziunalità chì facilitanu i scambii diretti. I critichi ùn parenu mai esse preoccupati di ciò chì parecon incorpora in realtà, livelli flessibili secondu e cundizioni è i desideri, è u più interessante sceglie trà interpretazioni distorte, cum'è megliu possu sapè, in accordu di quale distorsioni un publicu particulare puderia esse più attesa di dispiace.
Devine hà dettu ancu parechje volte chì parecon hà solu un approcciu micca specificatu per trattà cù l'esternalità - ma in fattu trattà cù e merchenzie chì affettanu più di u so cumpratore è u vinditore vicinu per avè ciò chì sò chjamati effetti esterni hè un focus centrale di parecon è Ci sò capituli interi chì si trattanu di a materia, sia in principiu di u libru chì Devine hè rivista, è dopu ancu in a parte chì risponde ancu à e pussibuli preoccupazioni. Perchè ùn nutate micca questu? Perchè ùn reagisce micca à ciò chì hè offertu? In più, per quali motivi pussibuli, qualchissia chì pensa chì i mercati per a maiò parte di e cose sò bè preoccupati di l'esternalità, in ogni casu?
Devine implica ancu chì ci hè un tipu di cunsigliu d'altu livellu sopra è sopra à tutti l'altri, forsi una manifestazione oculta di a pianificazione cintrali, ma ùn ci hè, un altru puntu indirizzatu direttamente micca solu in u corpu di a presentazione, ma ancu in u più tardi. reazione à possibili preoccupazioni. Ci sò ancu altre cunfusioni in i discrizzioni di Devine, tutti chì, apparentemente coincidente, portanu una spezia di spin peghjurativu è ignoranu ciò chì u libru presenta chì hè, in fattu, ligatu à i punti risuscitati.
Per rinfurzà u trattatu di ciò chì mi pare di punti pocu chjaru, saltemu à alcune critiche cuncludenti chì Devine suscite. Devine dichjara vicinu à a fine di a so rivista chì parecon tratta a ghjente cum'è travagliadori o cunsumatori, ma micca cum'è citadini. Elabora nantu à questu, affirmannu chì hè un fallimentu seriu perchè trascurata a dimensione pulitica di a sucità. U prublema cù questa affirmazione chì hè offerta cum'è una critica di parecon hè chì, sicuru, sò d'accordu chì veramente sta sclusione di a pulitica seria un fallimentu seriu s'e aghju scrittu un libru chì pretende di discrive tuttu ciò chì hè centrale per una sucità megliu è u libru ignoratu puliticu. relazioni. Tuttavia, Parecon ùn hè micca un libru chì dice di fà quessa, cum'è Devine certamente sapi. Parecon hè un sistema ecunomicu è solu un sistema ecunomicu. Siccomu e società sò più cà ecunumie, avè una ecunumia participativa ùn definisce micca solu ciò chì hè una sucità, o ancu tutti l'aspettu di e relazioni ecunomiche, per quessa, ma esisterebbe inseme cù l'istituzioni politiche, culturali è di parentela accumpagnate, tutte e cose. chì inseme determinanu e caratteristiche è a dinamica di a sucità. Devine sapi chì i difensori di parecon capiscenu cumplettamente stu puntu, è chì simu, cum'è una mansa, incredibbilmente anti ecunomicu, micca menu mè stessu. Infatti, un capitulu di stu libru in a sezione Devine note tratta di critichi, face precisamente u so puntu, micca perifèricu, ma cum'è u so focus principale. Se Devine pensa chì quella discussione ùn hè micca stata per affruntà a so preoccupazione, vogliu avè ricunnisciutu a so presenza è hà indicatu cumu. Devine sapi ancu chì in altri lochi cum'è u libru di seguitu Sperantendu a speranza è numerosi saggi, aghju scrittu annantu à tali materie in un dettu considerableu, cum'è chjamatu in u libru Parecon, cumpresu l'advocazione di un sistema puliticu in via di sviluppu chjamatu pulitica participativa cum'è una altra parte di ciò chì tutti inseme custituiscenu una sucità participativa. Perchè Devine affirmeghja chì questu ùn hè micca u casu? Ùn hè solu u libru chì Devine rivisioni assai chjaru di enfatizà chì l'ecunumia ùn hè micca a tutalità di ciò chì importa, è ancu di a necessità di parecon per esse cumpatibile cù l'innuvazioni necessarii in altre parti ancu critiche di a vita suciale cum'è a pulitica, ma ci sò ancu esempi in u libru chì Devine rivista chì esplicitamente facenu u puntu chì i risultati ecunomichi sò sottumessi à limitazioni chì i citadini puderanu impone puliticamenti, dì una lege contr'à a morte di civette, per dà un esempiu simplice, o codici di salute, liggi di zoning, liggi di u travagliu, cummerciu. norme, è cusì. Perchè agisce cum'è s'ellu ùn ci hè micca tuttu quandu hè, salvu perchè fà cusì accummenta motivi di rifiutu, ancu s'ellu ùn hè micca ghjustificatu?
Devine si dumanda perchè parecon hà attiratu l'attenzione crescente chì hà è figure forse chì deriva da u sustegnu à i belli valori chì parecon offre. Pensu ancu chì i meriti di i valori sottostanti di parecon sò parti di u mutivu di l'interessu crescente è diversificatu è u sustegnu di parecon. Ma allora forse Devine duveria trasmette ciò chì quelli valori pareconish è i so significati eranu un pocu più cumpletamente. Più, forsi Devine deve ancu cunsiderà chì l'altri lettori ponu veramente piace à e pruposte istituzionali di parecon, a so sustanza istituziunale, è micca solu i so valori.
In ogni casu, Devine suggerisce in modu disprezzu chì parecon "ùn hè micca situatu in u cuntestu di a ricca sperienza storica è teorica di discussioni passate è presenti". Stu tipu di dichjarazione pare risonà cù parechje persone cum'è una ragione definitiva per ignurà una idea pruposta o assume chì hè sbagliata. In fatti, di sicuru, mentre chì una idea chì hè divorziata da l'esperienza precedente duveria daveru rende assai suspettuosa di a so probabilità di valore, à a fine, qualunque sia e nostre aspettative iniziali per elli, l'idee duveranu stà o falà nantu à i so meriti operativi, micca in i so meriti. lignage. Suppone chì qualchissia hè chjusa in isolamentu da una età assai ghjovana. Ella introspects è imagina u so modu à una visione per una parte di a società. Iè, pudemu anticipà raghjone chì, per via di u so isolamentu, ci hè una probabilità assai forte chì a so visione serà abbastanza difettu, ma, à a fine, u pruduttu di a so imaginazione è introspezione hè ciò chì hè - è s'ellu si prova chì hè veramente bonu. , ancu contru à e probabilità, cusì sia. Ma, questu truismu à parte, sta pretensione di Devine chì u parecon ùn hè micca cunnessu cù a storia recente o passata di avvenimenti o idee hè misplaced, micca solu per ùn esse micca cusì horrible s'ellu era veru cum'è Devine afferma, ma ancu per esse trasparenti falsi. Devine stessu hà editatu un numeru cumpletu di Scienza è Società nantu à u tema di mudelli post-capitalisti in quale parecon era u centru è u so coautore, Robin Hahnel è aghju indirizzatu à altri mudelli offerti, è i so autori anu indirizzatu parecon. Cum'è Devine sapi ancu, dibattu di manera rutinaria è vuluntaria à quasi tutti, anarchisti, marxisti, leninisti, trotskisti, difensori corporativi, sucialisti di u mercatu, municipalisti libertarii, etc., circannu di spiegà e cumuna è e differenze cù e persone chì attualmente sustenenu altre opinioni. S'ellu si scopre chì Devine stessu avia fattu assai menu di sta interazzione per generà è poi valutà a so visione preferita, ciò chì ferà i punti di vista di Devine sottumessi à a critica di Devine? Micca da mè, ma forse ch'ellu duveria dassi una mala rivista, per esse cunsistenti. In listessu modu, diverse discussioni di libri è articuli di parecon, cumpresu u libru chì Devine hà rivista Materialisimu Storicu, invariabilmente include discussione di u mercatu è u sucialismu pianificatu cintrali, u bioregionalismu, è di sicuru u capitalismu, cum'è Devine ancu ricunnisciutu in a so rivista. In più, aghju scrittu assai nantu à i valori, i cuncetti è l'esperienze storichi cunnessi, sia in quantu à i paesi interi cum'è l'Unione Soviètica, a Cina è Cuba, sia in quantu à e sperienze più specifiche, cum'è per esempiu, in America Latina è in particulare in Messico, Argentina, è Venezuela, in l'Europa di l'Est è in particulare in Pulonia è Iugoslavia, in Asia è in particulare in Cina, in l'Europa Occidentale è in i Stati Uniti è ancu in altri lochi, è ancu nantu à e scole di pensamentu, cum'è u marxismu, u leninismu, l'anarchismu, u cumunismu libertariu, u municipalismu libertariu. , etc. Dice chì qualcunu hà prupostu una visione senza assistisce à a storia o à i punti di vista ligati hè cum'è dì chì qualcunu batte u so maritu. L'affirmazione, sia vera o falsa, ghjustu in esse fatta, gira a testa è gira l'opinioni. Hè per quessa chì Devine, cum'è quasi tutti l'altri critichi di parecon, ripete sta dichjarazione malgradu chì hè cusì evidentemente falsa?
Di sicuru Parecon ùn hè statu cuncipitu nè esiste in un vacuum. Hè statu cuncipitu esplicitamente à a luce di a storia è u pensamentu di i tempi attuali è passati. Per quessa, aghju passatu 30 anni personalmente à travaglià in istituzioni arradicate in l'attivismu, l'urganizazione è u cambiamentu suciale (SEP / Z) chì elli stessi operanu nantu à i principii pareconisti, imparendu da l'esperienza, è scrivendu nantu à tutte e cose chì Devine dice chì ignuru. . Allora aghju da dumandassi chì hè esattamente a "sperienza storica è teorica di discussione passata è presente" chì parecon "ignora"? Devine sà chì tuttu questu hè veru, o puderia sapè, in ogni modu, paghendu a minima attenzione à l'evidenza, cum'è ellu sapi chì piuttostu chè ignurà i pareconisti di pianificazione participativa ne facenu un centru di a visione, più cusì, ancu, chè in u so propiu, è cum'è ellu sà chì i pareconisti chjamanu piuttostu chè trascuranu a visione pulitica, è cum'è ellu sà parecon facilita a valutazione cullettiva larga è approfondita è a deliberazione di e cundizioni è e preferenze. Mi dumandu perchè, allora, scrive a so rivista cum'è ellu.
L'ultimu paràgrafu di a rivista di Devine di parecon presenta ciò chì Devine crede chì un bonu settore di cuncetti per una nova ecunumia includeria. In e parolle di Devine, ellu cerca "a pruprietà suciale, definita cum'è a pruprietà di i diversi gruppi affettati da l'usu di l'assi implicati in proporzione à u gradu chì sò affettati". Ebbè, cun un pocu caveat, sò pienamente d'accordu cù questu. Vale à dì, sò d'accordu chì a ghjente deve influenzà e scelte nantu à l'usu di l'assi secondu u gradu chì sò affettati, chì hè ciò chì parecon chjama l'autogestione è hè una norma chì, à a mo cunniscenza, parecon prima è solu hà fattu cusì esplicitu. Ma ùn sò micca d'accordu chì a ghjente deve accumulà u produttu derivante da quelli assi secondu u gradu d'implicazione, ma, piuttostu, chì deve guadagnà ingressu in proporzione à quantu travaglianu, quantu travaglianu, è l'onerosità di e cundizioni di u so travagliu, assumendu, sicuru, chì i so sforzi sò suciali utili. Pensu chì Devine seria prubabilmente d'accordu cù questu avvertimentu, o à u minimu d'accordu chì, di sicuru, e persone chì travaglianu in un ospedale o per una piattaforma petrolifera ùn devenu micca esse più implicati in quelli posti di travagliu ottene una ricchezza enormosa per via di quelli. istituzioni chì producenu outputs di valore enormu - mentre chì e persone chì invece sò più implicate in i posti di travagliu chì producenu outputs assai menu valutati sò solu à scaccià. In un parecon, e persone influenzanu e decisioni in proporzione chì sò affettati da elli, iè, cum'è Devine dice chì trova desiderate, ma a ghjente riceve rivendicazioni nantu à a pruduzzioni in proporzione à u sforzu è u sacrifiziu. In fatti, pensu chì a cuncepimentu preferita di Devine in quantu à pensà à u cuntrollu di l'assi hè precisamente ciò chì u capitulu nantu à a pruprietà in u libru. Parecon prupone, ancu s'ellu cù l'avvertimentu necessariu.
In seguitu, è ancu in u so paràgrafu di cunclusione, Devine dice chì favurizeghja a coordinazione negoziata definita cum'è un prucessu per via di quale "i pruprietarii suciali negozianu u pianu di produzzione o d'investimentu per a so impresa o industria" (in più di avè un regnu puliticu demucraticu per esplorà è accunsentà i valori cumuni). , etc.). Quì, però, ci hè una vera differenza, pensu. Se Devine vole chì i travagliadori è i cunsumatori anu una parolla nantu à l'assi suciali in proporzione chì sò affettati da elli, cum'è a so definizione di a pruprietà suciale implica, chì u desideriu sò d'accordu assai, ùn pò micca allora dì chì vole u pianu di produzzione o d'investimentu per un locu di travagliu o industria per esse negoziatu solu da i travagliadori in quellu locu di travagliu o industria. Nè ùn pò dì ch'ellu vole chì a maiò parte di i posti di travagliu operanu in u cuntestu di a cumpetizione di u mercatu, perchè queste ultime scelte obstrueranu è ancu sguassate u primu desideriu.
U fattu hè, ciò chì hè fattu in un locu di travagliu pò ancu affettà è in generale affetta ancu u quartieru in quale si trova. Allora i residenti lucali avissiru bisognu di avè una parte di dì ancu, per accordu cù u sensu di a pruprietà suciale di Devine di l'autogestione. In più, quandu un locu di travagliu produce qualchì produzzione, dì biciclette o trasplante di cori, ovviamente i cunsumatori chì finiscinu cù quelli outputs sò ancu assai affettati, micca solu i pruduttori di i outputs o e persone in l'area di u locu di travagliu. Dunque, ancu i cunsumatori di i prudutti anu da avè un gradu di dì. In più, s'ellu ci importa sinceramente di dà à e persone una parolla apprupriata nantu à e decisioni chì l'affettanu, allora avemu da ricunnosce chì quandu un locu di travagliu usa qualchì input, sia u travagliu, o gomma, l'electricità o qualsiasi altra cosa, di sicuru, quellu inseme particulari di elementi inseriti ùn pò micca. esse usatu, invece, per qualcosa altru. A gomma chì hè incrustata in i pneumatici di una bicicletta ùn pò micca esse usata simultaneamente in basketballs. Questu significa chì a decisione di pruduce, per dì, 10,000 XNUMX biciclette in effetti affetta a dispunibilità di gomma per ogni altru articulu in u gomma hè aduprata, è, purtendu ancu un passu più, affetta a dispunibilità di tutti quelli articuli per altri elementi chì ponu andà. in pruduzzione, è cusì l'scelta di a bicicletta influenza tutti in a sucità, almenu in una certa misura. È u listessu vale per altri quantità micca solu di massiccia diga o reti elettriche, pruduciamu, ma ancu spazzole di denti o matite, in ogni altra industria, piuttostu cà uni pochi. Iè, ciò chì passa in una fabbrica di biciclette particulare affetta i travagliadori in quella pianta di bicicletta. È tocca à i ciclisti, almenu in summa tutale, dopu. È tocca à l'abitanti di u vicinatu di a pianta, dopu, salvu chì ùn ci hè un impattu particularmente egregious, facendu l'affettu nantu à elli assai più grande. Ma ciò chì passa in a fabbrica di bicicletta affetta ancu Devine, per dì, ancu s'ellu Devine ùn travaglia micca in bicicletta è vive in tuttu u paese da a pianta è ùn viaghja mancu in bicicletta. Devine, in questu casu, pò avè preferitu chì una parte di a gomma andendu in bicicletta, andate invece à basketballs, perchè Devine, dicemu, hè un avid ghjucadore di basket. U puntu di tuttu questu hè chì l'ecunumia hè un sistema intrecciatu in quale tutti l'aspetti dependenu almenu in una certa misura di tutti l'altri aspetti, è in quale, per quessa, tutti l'attori anu bisognu di avè un modu per manifestà e so preferenze per influenzà i risultati in tuttu. l'ecunumia, ancu s'ellu ùn hè micca più o menu di dì chì si cunvene à u gradu chì sò affettati. Ciò chì vene à questu hè chì mi piace a prima formulazione di Devine nantu à a decisione di l'usu di l'assi, è cusì pruponu micca solu norme di autogestione in tutti i posti di travagliu è tutti i cunsiglii è federazioni di cunsiglii, ma pruponu ancu un prucessu di pianificazione participativa per chì i travagliadori è I cunsumatori ponu in modu cullettivu, cù livelli di influenza adattati, negozià in modu cooperativu un pianu ecunomicu generale in ogni angulu di l'ecunumia, micca solu à i so più alti.
È questu ci riporta à u centru di a rivista di Devine, e so preoccupazioni prevalenti nantu à l'approcciu di parecon à l'allocazione.
Devine pari di pensà chì a pianificazione participativa cum'è intrapresa in parecon hè in un certu sensu una manifestazione di u pensamentu ecunomicu "neoclàssicu" mudificatu attraversu un elementu di pianificazione cintrali. Ùn sò micca sapè perchè ellu in particulare pensa questu, nè sacciu perchè, cum'è cù e so altre preoccupazioni, ùn face micca riferenza à e rùbbriche di u libru chì rispundenu à e persone chì si sentenu più o menu cum'è ellu dici di parecon. Ma i punti serii in ghjocu sò i seguenti, crede.
Ogni ecunumia averà a produzzione è u cunsumu, è in generale, trà i dui, l'articuli ghjunghjeranu à destinazioni, vale à dì chì ci saranu inputs chì arrivanu à l'imprese chì pruducenu, è outputs chì lascianu è ghjunghjenu à altre imprese o à i cunsumatori - chì puderanu. esse individui o gruppi. Diversi articuli averà diverse valutazioni relative, cum'è evidenza da e quantità finali prudutte è cunsumate in generale. Cumu l'ecunumia decide quantu di e diverse articuli sò utilizati in a produzzione o emergenu da a pruduzzione, è induve tuttu finisce, hè chjamatu assignazione.
In generale, in una ecunumia pianificata cintrali, un inseme d'agenti chjamati pianificatori cintrali facenu a decisione, anche se in pussessu di varii tipi d'infurmazioni cullate in diverse manere pussibuli - fighjendu i scaffali di i magazzini, polling e persone, riceve rapporti da i gestori in e piante, introspecting, è ancu. imponi fatti da fiat. Ci sò diversi motivi per rifiutà stu approcciu, ma hè principalmente autoritariu per via di mette una vasta influenza nantu à i risultati in pochi mani. Un prublema derivativu, di sicuru, hè chì i decisori avanzaranu i so interessi in modu sproporzionatu, è anu avutu infurmazioni difettu per travaglià, ancu, ma ancu s'è questi prublemi ùn anu micca currutti i risultati, quelli chì favurizanu l'autogestione, o ancu solu. a demucrazia, ancu ùn vulia micca chì i pianificatori solu decidenu.
L'approcciu di allocazione più spessu impiegatu, sia in u capitalisimu sia ancu fora di u capitalisimu, hè i mercati. Attori separati sceglienu u so propiu cumpurtamentu in una lotta cumpetitiva per l'avance materiale. I cumpratori pruvate à cumprà à pocu pressu. I venditori pruvate di vende caru, è ancu di riduce i costi di produzzione per tutti i mezi dispunibili. Ciascunu prova di scaccià l'altru è in verità ùn hà micca altru modu di agisce chì ùn sia micca fattibile per mancanza d'infurmazioni per guidà, è, in ogni casu, sconsigliatu per esse suicida competitivamente. Ùn pudete micca agisce in nome di l'altri partiti in i scambii di u mercatu ancu s'è vo vulete perchè ùn avete micca infurmazioni nantu à e so cundizioni è preferenze. È ùn vi mancu pinsà à fà cusì, o vulete fà cusì, perchè duvete cercà di avanzà solu a vostra propria parte di u mercatu, a priscinniri di l'impattu nantu à l'altri, per ùn soffre di fallimentu calamitosu. In un sistema di allocazione cumpetitiva, i pruduttori chì si preoccupanu di l'altri è chì agiscenu per u bonu suciale impediscenu u so avanzu materiale. U thuggery corporativu, in diverse forme, prevale micca per via di a depravazione innata, ma per via di u thuggery chì hè strutturalmente l'unica opzione dispunibule per ottene u successu.
Intantu vene a pianificazione participativa di parecon. Hè diversu o hè solu una mistura di dui sistemi difetti, a pianificazione cintrali è i mercati? Eppo, a pianificazione participativa di parecon hà posti di travagliu è cunsumatori è valutazioni relative (prezzi). Hà inputs è outputs. Hà a cumunicazione di l'infurmazioni. Havi offerta è dumanda. I so participanti pruvate à fà bè. S'è vo circate cusì luntanu è vo circate micca più, tandu, iè, i mercati è a pianificazione cintrali è a pianificazione participativa di parecon, è u metudu di allocazione favuritu di Devine, è ogni altru mètudu di allocazione cuncepibile, sò tutti listessi. Tutti anu tutte e caratteristiche generali è se ùn circhemu micca altri attributi, allora ùn ci sò micca motivi per pretende chì l'opzioni sò sfarenti. Hè un pocu cum'è vede una casa è una canna di basura è dicendu chì sò listessi l'un l'altru perchè tutti dui anu metalli, tutti dui anu un spaziu apertu trà i mura di delimitazione, tutti dui anu una cima è un fondu, è cusì. Hè, in altri palori, assurdità, perchè lascia fora a maiò parte di ciò chì importa. Ciò chì in fatti distingue diversi approcci à l'allocazione hè cumu si ghjunghjenu e so decisioni, cumu emergenu i so prezzi è quali attributi anu, quali sò i mutivi di i so attori, è parechje caratteristiche derivative cum'è a prubabile trajectoria di i so risultati, è in particulare. e relazioni di classe prisenti o assenti trà i so attori.
In a pianificazione participativa di parecon, i pruduttori è i cunsumatori scambianu infurmazioni nantu à e so preferenze per l'inputs è l'output, è ancu nantu à e so cundizioni lucali è l'implicazioni di e cundizioni, è ghjunghjenu passu à passu à un pianu ecunomicu iniziale. In seguitu negocianu cambiamenti in quellu pianu, ancu, passu à passu, ghjunghjendu à e scelte attuali di l'annu per inputs è outputs, è ancu i prezzi relativi precisi. Questa negoziazione cooperativa passu à passu di cuntribuzioni è benefici hè realizata da quelli chì facenu l'attività, sia individui sia gruppi. Di più, ogni attore ùn hè micca fora di fuglià u restu, ma di generà una agenda chì hè largamente ottima per tutti. Hè quest'ultimu prognosi ottimista perchè assume chì tutti in parecon sò di colpu un santu? No. Hè fattu perchè crede chì u mecanismu d'assignazione di pianificazione participativa, accumpagnata da cumplessi di travagliu equilibrati è remunerazione per a durata, l'intensità è l'onerosità di u travagliu, crea un cuntestu in quale ogni persona chì cerca di avanzà u so propiu benessere ùn hà micca scelta ma - s'ellu hè di successu - per agisce in accordu, ancu, cù l'avanzamentu di u benessere di l'altri. A cuntrariu di un prucessu di mercatu, in un parecon ùn avete micca avanzà da qualcunu altru chì face peggiu, ma solu da i risultati cullettivi di l'ecunumia chì miglioranu - sia ingrandendu a so pruduzzione generale o migliurà a so qualità generale di i roli di travagliu - o da u vostru sceglie di fà di più senza costu per nimu. Infine, ancu, mentre parecon ghjunghje à un pianu iniziale à u principiu di un annu, questu ùn significa micca chì ùn raffina è adatta i risultati in u cursu di l'annu. Di sicuru, cum'è u libru Parecon, per esempiu, descrive. Ùn aghju mancu a pena di scorri à traversu tutti i spins ingannevoli di e descrizioni di Devine di a pianificazione participativa di parecon, cum'è ùn pensu micca chì seria assai fruttìvule, è in ogni casu ci vole à presentà u mudellu sanu cum'è u libru. in u primu locu. Ciò chì importa veramente in tuttu questu, però, hè di capiscenu chì un inseme di istituzioni di allocazione pò avè ampie implicazioni per a vita ecunomica, per esempiu contouring i motivi è à u turnu di e personalità largamente emergenti di e persone, biasing valutazioni è cusì distorce u make-up di inputs è outputs, improperly accounting implicazioni ecologica è dà mutivi à i pruduttori di violà l 'ecologia cusì distrughjendu u pianeta, è per quessa, ancu motivating pruduttori à violà i cunsumatori è altri pruduttori oltri, tuttu à tagliate i costi, cumpresi sferenze di classi impone.
Se trascendete a pruprietà privata di i mezi di produzzione, ma sceglite l'istituzioni autoritarie per l'attribuzione, ottene risultati chì riflettenu a vuluntà di l'autorità è avete a maiò parte di a ghjente relegata à l'obbedienza passiva. Tanti Devine è aghju ricusatu questu. Se sceglite istituzioni di allocazione cumpetitiva, invece, avete una guerra di ognunu contr'à tutti. Micca solu a sulidarità hè sguassata, ancu l'equità (cum'è u putere determina l'ingudu è pruduce enormi differenziali), è dinò l'autogestione (cù i coordinatori chì dominanu e scelte è i mercati limitanu terribilmente a gamma chì ponu piglià). Ogni speranza per l'assenza di classi hè intarrata sottu a duminazione di i membri di a classa di coordinatori sopra i travagliadori. Cù i mercati ci sò ancu assai altri prublemi, micca menu misvaluing virtualmente ogni articulu in l'ecunumia per via di misaccounting effetti esterni. Aghju ricusatu tuttu questu. Devine ricusa ancu, almenu per ciò chì ellu ritene più impurtante in l'ecunumia, l'investimentu, ma mantene i mercati è e so implicazioni, in u mo scopu senza spiegazione, per tuttu u restu.
A negoziazione cooperativa di i risultati da i travagliadori è i cunsiglii di i cunsumatori, senza centru è senza cima, cù a participazione di l'individui è di i gruppi in cunfurmità cù a manera chì a ghjente hè affettata, cù tanta o pocu discussione è deliberazione quant'è scelte sensibule è u desideriu di ottene. avanti cù un mandatu di vita, cù strutture accumpagnate chì furniscenu ingressi equitati è circustanze à tutti i participanti è chì furniscenu, ancu, valutazioni precise è autogestione dicenu in cunsiglii à tutti i participanti, tutti inseme, secondu l'avvocati di parecon è ancu secondu u libru Devine rivista, superà i diversi prublemi di i mercati. In risposta, l'incursioni di Devine in i prublemi di calculu sucialistu, a Scola Austriaca, etc., cum'è megliu possu dì, anu quasi zero à fà cù qualcosa di questu - in parte perchè quelli formulazioni ùn anu micca assai da offre in u so dirittu. , è in parte perchè simpricimenti ùn sò micca pertinenti à a pianificazione participativa. Per argumentà, per esempiu, chì a necessità di incorpore cunniscenze tacite in a decisione revela una basa per rifiutà parecon, hè per mè incredibile. L'idee currette incarnate in questa postura sò chì a cunniscenza di i travagliadori hè essenziale per e decisioni sensibili è chì quella cunniscenza ùn serà micca dispunibile per i pianificatori cintrali. Queste veri osservazioni diventanu un argumentu per i mercati, in ogni modu, solu unendu à elli cù l'idea addiziale chì i mercati implicanu u travagliadore lucale (è u cunsumadore) direttamente. U prublema cù quella dichjarazione hè chì i mercati implicanu solu in parte i travagliadori è i cunsumatori direttamente è, in ogni casu, ùn furnisce micca miccanisimu per ciò chì hè impurtante nantu à a so cunniscenza lucale, tacita o altrimenti, per entra in u prucessu di allocazione.
Prima, da u latu di a pruduzzione, i mercati implicanu direttamente u locu di travagliu, sì, ma questu hè chì significa chì i mercati cunsultate u pruprietariu è i coordinatori, o solu i coordinatori, ma micca i travagliadori per se, assai menu i travagliadori chì per a so pusizioni in l'ecunumia. sò stati disposti à sviluppà è cumunicà cunniscenze tacite utili in modu efficace.
Siconda, postu chì i pruprietarii è i coordinatori, o solu i coordinatori, anu cum'è u so solu mutivu pussibbili mediatu di u mercatu, l'accumulazione di surplus via una parte di u mercatu crescente, a maiò parte di a so cunniscenza tacita o qualsiasi chì riescenu à cajole da i travagliadori sottu, hè disfunzionale è censuratu da u prucessu. Chì i travagliadori cunnosci l'impattu di i so travaglii nantu à sè stessu hè pocu utilizatu à tutti, è ancu chì cunnosci l'impattu di i so travaglii nantu à l'ambiente lucale, o ancu nantu à i cunsumatori - salvu per aduprà in modu antisociale chì cercanu prufittu per uni pochi.
In altre parolle, i mutivi di u mercatu, malgradu chì i mercati sò una istituzione decentralizata, impediscenu l'usu umanu di l'intuizioni tacite o esplicite di i travagliadori. Ciò chì a pianificazione participativa face, in cuntrastu, hè di creà un cuntestu in u quali i travagliadori è i cunsiglii di i cunsumatori ponu è in fattu devenu cunsultà a so propria cunniscenza tacita, di quale anu più per via di a so participazione aumentata, è a cunniscenza tacita di l'altri in l'ecunumia cum'è bè, trasmessi da i miccanismi adattati à quellu compitu, s'ellu sò per operare in modu ottimali per elli stessi è simultaneamente per l'altri. Ironicamente, dunque, ciò chì Devine hè agitatu, in u so modu austriacu, implica, cum'è cù e so altre preoccupazioni, una ragione per favurizà a pianificazione participativa di parecon, micca un argumentu contru. In più, e preoccupazioni di Devine sò, se valide, un bonu mutivu per decide di avè una negoziazione cooperativa per solu un sottogruppu di inputs è outputs ecunomichi - dì l'investimenti - mentre lascianu u restu à i mercati, chì hè ciò chì Devine favurisce inconsistently, postu chì i mercati in fatti subvert. invece di facilità l'usu di a cunniscenza tacita di u travagliu. Cusì, l'insights in realtà abbastanza limitati chì a scola austriaca hà nantu à l'infurmazioni militanu per l'allocazione cooperativa, participativa per tutti i beni in l'ecunumia, micca per i mercati per tutti o ancu solu alcuni beni.
Quandu Devine scrive chì u libru Parecon Ùn esplora micca dibattiti altamente tecnichi trà economisti chì sò largamente periferichi à u so cuntenutu, hè currettu. Ma pensu chì Devine sà chì un altru libru per mè stessu (è Robin Hahnel), Rivuluzione tranquilla in l'ecunumia di u benessere, va assai prufonda in tutti sti prublemi, cumpresi l'aspettu tecnicu. In più, quandu Devine dice chì a logica sottostante di parecon hè l'ecunumia neoclassica, sia gira a realità in pazzia o ùn pò micca distingue una cosa da u so oppostu. In fatti, per ciò chì vale a pena, sò quant'è l'ecunumia anti neoclassica cum'è qualcunu puderia esse, forse troppu, qualcuni dicianu. Sò un abolizionista di u mercatu. (Imaginate chì un cumbattimentu vigoru per l'abolizione di l'esclavità era motivatu, in fattu, da a filusufìa di l'esclavità. Sembra chì duvete avè una evidenza assai bona per dì una cosa cusì, postu chì saria solu u peghju è u più degradante chì pudete dì à una tale persona.) In fatti, pensu chì i cuncetti di l'ecunumia neoclassica sò pensati per raziunalizà u prufittu di u mercatu, micca per spiegà e so implicazioni cumplete, assai menu per trascende i so fallimenti. Devine dice ch'ellu vole chì mi interagisce cù u mondu di l'altri approcci, ma poi mi castiga per qualchì volta l'usu di e parolle chì e persone cù altri approcci capiscenu veramente è si relazionanu, qualcosa chì provo à fà, però, solu quandu interagisce cù quelli audiences. . Devine dice chì "parecon hè cumplettamente neoclassicu". Questu hè più stranu. U mudellu hè tuttu ciò chì hè destinatu à eliminà? Qualchidunu chì capisce veramente è rifiuta criticamente i cuncetti è i risultati ecunomichi neoclàssichi, almenu in u mo scopu, ricusate ancu, cum'è orribile, l'usu di i mercati per l'assignazione, cum'è mè. Devine, però, miraculosamente, ùn hè micca. Apparentemente Devine rifiuta l'ecunumia neoclassica, ancu s'ellu ùn sò micca sicuru di quessa, ma ancu abbraccia i mercati chì venere per a maiò parte di l'allocazione chì succede in a so imagina di un mondu megliu. In cuntrastu, ricusate l'ecunumia neoclassica per ragioni chì sò scritti in enormi dettagli in parechji lochi, è per ragioni chì sò ancu implicitamente evidenti in tuttu u libru chì Devine rivisioni è chì sò particularmente evidenti in a so discussione di i mercati è di a pianificazione participativa. , principarmenti u fattu chì i so cuncetti lascianu fora a maiò parte di ciò chì importa nantu à l'ecunumia, cum'è u so impattu nantu à e persone è i mutivi di e persone, relazioni di classi, relazioni suciali, etc., è poi ricusate ancu i mercati. Ma in ogni modu Devine pensa ancu chì hè bè di pruvà à tar parecon cù questa etichetta, "neoclassica". In listessu modu, Devine chjama u parecon cunceptuale "individualista". Questu hè ancu incredibile, almenu per mè. Aghju capitu u puntu di rializà sta calunnia cum'è una bona manera di tar u sistema à qualchissia chì ùn ne sà nunda. Ma fora di avè quellu intentu, chì puderia significà a formulazione? U mudellu chjamatu parecon hè custruitu intornu à cunsiglii cullettivi micca individui. U mudellu chjamatu parecon rende l'autogestione da i cullettivi praticamenti inevitabbili, cumparatu cù l'elevazione di l'egocentrismu è l'eliminazione di a sulidarità cum'è i mercati chì Devine favurisce largamente.
Infine, Devine dice chì un altru prublema cù parecon hè chì ùn manca u pluralismu è a diversità. Questa hè una altra dichjarazione chì, se vera, seria assai seria. Ma in fattu, a diversità hè unu di i quattru valori primari di parecon. Iè, hè veru chì una ecunumia participativa ùn includerà micca i mercati, una divisione corporativa di u travagliu, o a pruprietà privata di i mezi di produzzione, è ùn includerà micca a remunerazione per a pruduzzioni o u putere. Una ecunumia participativa includerà invece una pianificazione participativa, cumplessi di travagliu equilibrati, remunerazione per u sforzu è u sacrificiu, è i cunsiglii di i travagliadori è di i cunsumatori cum'è agenzie di decisione autogestionata. Questu significa chì in questi punti particulari parecon ùn hè micca pluralista? Iè, supponi chì significa chì, in u listessu modu chì a sucietà burghese muderna ùn include micca pluralisticamente l'esclavità, dì. Questu significa, però, chì parecon ùn manca di diversità? No, hè assurdu. Parecon ùn hè micca un pianu, ma hè invece una descrizzione di certi valori fundamentali è uni pochi di istituzioni centralmente impurtanti chì parenu à i difensori di parecon esse necessarii per guarantiscenu u rispettu è u cumpletu di quelli valori fundamentali. Al di là di questu, tuttu in una ecunumia participativa hè determinata da i travagliadori è i cunsumatori nantu à a scena, cumprese parechje è diverse manere di urganizà e so scelte, di optà per i risultati, di mediazione di relazioni, di misurazione di u sforzu, di sparghje l'impieghi, etc. ecunumia, diversi posti di travagliu è cumunità seranu incredibbilmente variati unu da u restu, in una lista infinita di modi. Ma, iè, sta variazione ùn includerà micca l'incorporazione di un picculu gruppu di persone chì dominanu u restu è in quellu rispettu, dunque, hè veru chì alcune opzioni sò daveru impedite in un parecon, ancu s'ellu face una mansa di altre opzioni cum'è cumpiendu u travagliu, una remunerazione equitativa, è una gestione propria pussibule. Hè sensu di chjamà l'esclusione di strutture orribilmente oppressive una assenza di pluralisimu è diversità ? Ùn pensu micca cusì. Aghju apprezzatu Materialisimu Storicu dendu spaziu per una rivista di Parecon. Aghju apprezzatu chì Pat Devine hà pigliatu u tempu per scrive unu. Vulariu ch'ellu avia megliu indirizzatu u sistema attuale.
ZNetwork hè finanzatu solu da a generosità di i so lettori.
Donate