Noam Chomsky hè unu di i più grandi intellettuali viventi di u mondu. U so travagliu è i so rializazioni sò ben cunnisciuti - hè un linguista americanu fundatore, prufissore emeritu à u MIT per più di 60 anni, attivista puliticu è cummentatore senza deviazione, è un alleatu di i muvimenti prugressivi in u mondu.
In questa intervista, Truthout hà parlatu cù l'annu 84 per telefunu per discutiri l'attuale chjusu di u guvernu americanu, u tumultuu statu di a pulitica americana, a Guerra Civile Siriana è una onda di riforma capitalista in Sudamerica.
L'ultime opere di Chomsky sò Guerra nucleare è catastrofe ambientale, cù scrittore è artista multimediale Laray Polk, è Nantu à u Terrorismu Occidentale: Da Hiroshima à a Guerra di Drone, cù u rumanzu è cineasta André Vltchek.
Harrison Samphir: Grazie per parlà cun mè oghje, Signore Chomsky. Vogliu principià cù a recente chjusa di u guvernu federale in i Stati Uniti. Ricunnoscendu chì hè accadutu una volta prima, cumu hè questu casu diversu, se à tuttu? Cumu si parla à a vuluntà di l'altu per istituì una riforma significativa - a salute o altri - è risponde à i brami di a maiò parte di a pupulazione ?
Noam Chomski: Ebbè, in realtà, ci hè statu un bellu cummentariu stamane [4 d'ottobre] in u New York Times da Paul Krugman, chì in fondu face u puntu, hè un puntu strettu, chì u Partitu Republicanu trà u publicu hè un partitu minoritariu. Dunque, per esempiu, dirigenu a Camera di Rapprisintanti, sò una maiurità quì, è hè a Casa chì essenzialmente manda u guvernu in chjusu è forse predeterminatu. Ma anu guadagnatu a maiò parte di i posti per via di varii tipi di chicaneri. Hanu ricevutu a minurità di i voti, ma a maiuranza di i sedi, è li usanu per fà avanti un agenda chì hè estremamente dannosu per u publicu. A cosa particulare nantu à quale si focalizanu hè di sfondà u sistema di salute.
Sò di u Canada, cusì probabilmente sapete, i Stati Uniti sò unichi trà i paesi ricchi, i paesi sviluppati, per ùn avè micca un sistema di salute naziunale. U sistema di salute di i Stati Uniti hè un scandalu cumpletu. Hè duppiu di i costi di i paesi paragunabili è alcuni di i peggiori risultati. È u mutivu hè chì hè largamente privatizatu è micca regulatu. Dunque, di sicuru, hè assai inefficiente è costu. E ciò chì si chjama Obamacare hè un sforzu per cambià in modu ligeru questu, micca per cambià finu à chì deve andà o quantu a pupulazione vole, ma per fà un pocu megliu è un pocu più prezzu. È i Republicani anu sceltu questu cum'è l'unica cosa chì vulianu appiccà per pruvà à guadagnà una posizione pulitica, cusì anu da distrughje ciò chì chjamanu Obamacare. Avà ùn hè micca tutti i Republicani, hè un'ala di u Partitu Republicanu, chì hè chjamatu cunservatore ma in fattu hè solu prufondamente reazionariu. Hè descritta currettamente cum'è una "insurgenza radicale" da unu di i principali cummentatori conservatori, Norman Ornstein.
Allora ci hè una insurgenza radicali, chì hè una grande parte di a basa republicana, chì hè disposta à fà tuttu, distrughje u paese, qualunque sia, per sbarazzarsi di questa Legge di Cura Affordable. Hè l'unica cosa chì sò capaci di appiccà. S'elli ùn ponu micca sbarazzatu di quessa, anu da dì à a so basa, avemu mentitu à voi per l'ultimi cinque anni. Allora sò disposti à andà in quasi ogni puntu per fà quessa. Hè inusual, in fattu pensu chì hè unicu in a storia di i sistemi parlamentari muderni. È hè assai periculosu per u paese è per u mondu
HS: Cumu vede a fine di l'arrestu?
NC: Ebbè, u chjusu stessu hè male ma micca devastante. U veru periculu vene in un paru di settimane. Ci hè una legislazione chì hè in fattu di rutina - hè passata ogni annu - chì permette à u guvernu di prestitu soldi, altrimenti ùn pò micca funziunà. Se u Cungressu ùn appruva micca sta dumanda di bilanciu, u guvernu pò avè da difettu. Chì ùn hè mai accadutu. È un difettu di u guvernu americanu ùn saria micca solu assai dannosu quì, ma probabilmente rinviarà u paese in una profonda recessione, ma solu puderia crash u sistema finanziariu internaziunale. Avà, forsi anu da truvà modi intornu, ma u sistema finanziariu di u mondu dipende assai assai di a credibilità di u Dipartimentu di u Tesoru di i Stati Uniti. I securità di u Tesoru di i Stati Uniti sò ciò chì si chjama "boni cum'è l'oru"; sò a basa di a finanza internaziunale, è se u guvernu ùn pò sustene, si diventanu senza valore, l'effettu nantu à u sistema finanziariu internaziunale puderia esse abbastanza severu. Ma per distrughje una lege limitata di a salute, i Republicani di diritta, i Republicani reazzione, sò disposti à fà.
Avà ci hè una divisione in i Stati Uniti nantu à cumu questu serà risoltu. U puntu principale per fighjà hè a scissione in u Partitu Republicanu. L'establishment republicanu, è Wall Street, è i banchieri, è i dirigenti corporativi è cusì, ùn volenu micca questu. Ùn volenu micca in tuttu. Hè a parte di a basa chì hè mobilizata chì a vole. È trovanu difficiuli di cuntrullà sta basa. Ci hè un mutivu per quessa ch'elli anu una cullizzioni di quasi pazzi cum'è a basa. In l'ultimi 30 o 40 anni, i dui partiti pulitichi sò andati à diritta. A listessa cosa hè accaduta in Canada, incidentalmente. Questu hè tutta parte di tuttu u cambiamentu neoliberale in l'ecunumia. Ma i partiti anu spustatu à a diritta. I Democratici d'oghje sò quasi ciò chì si chjamavanu Republicani moderati una generazione fà. È i Ripubblicani si sò andati cusì à a diritta chì ùn ponu micca solu voti. Sò diventati un partitu dedicatu di i assai ricchi è di u settore corporativu. È ùn pudete micca ottene voti cusì. Allora sò stati custretti à mubilizà una basa di votanti è andati à elementi di u paese chì sò sempre stati quì, ma eranu un pocu marginali à u sistema puliticu, per esempiu, estremisti religiosi. I Stati Uniti sò fora di u spettru internaziunale in l'estremismu religiosu. Vogliu dì chì a mità di a pupulazione, apprussimatamente, pensa chì u mondu hè statu creatu un paru di milla anni fà. Dui terzi di u paese aspetta a seconda venuta di Cristu. Anu avutu ancu vultà à i nativisti. A cultura di l'arme in i Stati Uniti, chì hè fora di cuntrollu, hè partitu alimentatu da e persone chì pensanu "avemu da avè i nostri fucili per pruteggiri". Pruteghjemu da quale ? Da l'ONU ? Da u guvernu federale ? Da e persone di u spaziu?
Ci sò parti grandi, estremamente irrazionali di a sucità, è sò stati mobilizati puliticamente da l'establishment republicanu, sperendu chì queste persone puderanu esse una basa elettorale per mantene in u putere, ma in l'assunzione chì puderanu cuntrullà. elli. È questu hè chì ùn hè micca faciule. L'avete veramente vistu in l'ultime primarie s'è vo fighjulavate. E Primarie Republicane eranu assai interessanti. U stabilimentu avia u so candidatu, Romney, un tipu d'avucatu è investitore di Wall Street, è u vulianu in. Ma a basa ùn u vulia micca. È ogni volta chì un candidatu ghjunse da a basa, vale à dì cù u sustegnu pupulare, u stabilimentu Republicanu andava in alta marcia per distrughjelli cù publicità massive di attaccu di propaganda è cusì. Era unu dopu à l'altru, ognunu più pazza chè l'ultimu. È l'establishment republicanu li teme, ùn li volenu micca. Allora sò stati capaci di mantene in cuntrollu è di mette u so propiu candidatu. Ma perdenu u cuntrollu di a basa, è questu hè un dilema prufondu per u Partitu Republicanu.
In verità, mi dispiace di dì chì hà alcuni analoghi storichi. Hè una sorta di reminiscenza di ciò chì hè accadutu in Germania à a fine di l'anni di Weimar. L'industriali tedeschi vulianu usà i Nazis, chì eranu un gruppu relativamente chjucu, cum'è un ariete contru à u muvimentu di u travagliu è a manca. Pensavanu chì li cuntrullanu, ma si trova chì eranu sbagliati. Ùn pudianu cuntrullà elli. Ùn dicu micca chì succederà quì, hè un inseme assai diversu di circustanze, ma qualcosa di simile hè accadutu. L'istituzione republicana, a ricchezza finanziaria corporativa mainstream, hè ghjunta à un puntu induve ùn pò micca cuntrullà a basa chì hè mobilizata.
HS: Riguardu avà à a pulitica estera, pare chì e nutizie nantu à a Siria sò sparite da i media mainstream da quandu l'accordu hè statu ghjuntu per cunfiscà l'arsenale di l'armi chimichi di Assad. Pudete cummentà stu silenziu ? Riflette l'apatia occidentale vis-à-vis di cunflitti stranieri, chì sò soprattuttu visti per mezu di i prugrammi di nutizie di televisione sanitizzati?
NC: In i Stati Uniti, è in una certa misura in Canada, ci hè assai pocu interessu in ciò chì succede fora di e so fruntiere. I Stati Uniti sò una sucità assai insulare. A maiò parte di a ghjente cunnosci assai pocu di u mondu esternu è ùn importa micca tantu. Sò preoccupati di i so affari. A ghjente ùn hà micca cunniscenze è capiscenu di u mondu esternu, o di a storia. Hè limitatu, è ci sò parechje ragioni per questu, ma hè un fattu. Allora quandu qualcosa ùn hè micca constantemente battuta da i media, solu ùn sanu micca.
Siria hè abbastanza male, hè una atrocità abbastanza terribile. Ma ci sò assai peggiu in u mondu. Cusì, per esempiu, i peggiori atrocità in l'ultimi decennii sò stati in u Congo, u Congo orientale, induve forse 5 milioni di persone sò stati ammazzati. Atrocità terribili, è simu [i Stati Uniti] implicati, micca direttamente ma indirettamente. U minerale principale in u vostru telefuninu, u coltan [un minerale metallicu neru], vene da u Congo orientale. E corporazioni multinaziunali sò quì sfruttendu e ricchezze minerali assai ricche di a regione. Un saccu di elli sustene e milizie chì si battenu l'una cù l'altri per acquistà u cuntrollu di e risorse o una parte di e risorse. U guvernu di Rwanda, chì hè un cliente di i Stati Uniti, intervene massivamente, è l'Uganda in una certa misura. Hè quasi una guerra internaziunale in Africa. Ebbè, quantu persone sanu di questu? Hè a peghju atrocità in corso. Ma hè appena in i media, è a ghjente ùn sapi micca solu. È questu hè abbastanza generale veru.
Ciò chì hè accadutu in Siria era, u presidente Obama avia fattu una dichjarazione annunziendu ciò chì chjamava a so "linea rossa": Ùn pudete micca aduprà armi chimiche, pudete fà qualcosa altru ma [usà] armi chimiche. Rapporti credibili sò ghjunti attraversu chì a Siria avia utilizatu armi chimiche. Ch'ella sia vera in realtà hè sempre aperta à quistione, ma hè assai prubabilmente vera. À quellu puntu, ciò chì era in ghjocu era ciò chì si chjama credibilità. Allora si leghjite l'attori pulitichi, a dirigenza pulitica, i cummentarii di a pulitica estera, indicanu constantemente cù precisione chì a credibilità di i Stati Uniti era in ghjocu, è avemu da mantene a credibilità di i Stati Uniti. Dunque ci vole à fà qualcosa per dimustrà chì ùn pudete micca violà i nostri ordini. Allora un bumbardamentu hè statu pianificatu, chì probabilmente aggrava a situazione, ma almenu stabilisce a credibilità di i Stati Uniti.
E allora chì hè "credibility"? Hè una nozione assai familiare. Bastamente hè a nuzione chì hè centrale à a mafia. Allora supponi dì chì u Padrino produce una sorta d'edittu è dice chì avete da pagà soldi di prutezzione. Ebbè, deve sustene sta dichjarazione. Ùn importa micca s'ellu hà bisognu di soldi o micca. Sì un picculu magazzinu in un locu decide chì ùn hà micca da pagà i soldi, u padrinu ùn li lascia micca scappà. I soldi ùn significanu nunda per ellu, ma manda in i so goons per battellu à una polpa. Avete da stabilisce a credibilità, altrimenti a cunfurmità à i vostri ordini tenderà à erode. L'affari internaziunali passanu in u listessu modu. I Stati Uniti sò u padrinu quandu stabilisce editti. L'altri avianu megliu campà à elli, o sinnò. Avemu da dimustrà chì. Allora hè ciò chì u bumbardamentu di Siria avia da esse dimustratu.
Obama era ghjuntu à un puntu induve ùn pudia micca esse capace di purtari. Ci era assai pocu sustegnu internaziunale, ancu l'Inghilterra ùn l'avìa micca sustegnu, chì hè stupente. Perdia u sustegnu internu, è hè statu obligatu à mandà u votu à u Cungressu, è pareva ch'ellu avia da esse scunfittu, chì saria statu un colpu assai seriu à a so presidenza, à a so autorità. Fortunatamente per Obama, i Russi sò ghjunti è l'anu salvatu cù sta pruposta [per cunfiscà l'armi chimichi di Assad] chì hà accettatu rapidamente - era una manera di esce da a vergogna di affruntà una probabile scunfitta. Hanu sempre l'opzione di bumbardamentu se volenu. E incidentalmente, per aghjunghje un cummentariu annantu à questu, avete da nutà chì questu seria un momentu assai bonu per istituì una chjama per impone a Cunvenzione di l'Armi Chimiche in u Mediu Oriente. L'attuale Cunvenzione di l'Armi Chimiche. Ùn hè micca a versione chì Obama hà prisentatu in u so indirizzu à a nazione è chì i cummentarii di i media ripetenu. Ciò chì hà dettu hè chì a cunvenzione impedisce l'usu di l'armi chimichi. Sapi megliu. È cusì facenu i cummentatori. A Cunvenzione di l'Armi Chimiche chjama à pruibisce a produzzione, u almacenamentu è l'usu di l'armi chimichi, micca solu l'usu. Allora perchè omette a produzzione è u almacenamentu? Motivazione: Israele pruduce è conserva l'armi chimichi. Dunque, i Stati Uniti impediscenu chì a Cunvenzione di l'Armi Chimiche sia imposte à u Mediu Oriente. Ma hè necessariu di evade questu falendu a cunvenzione, è pensu chì forse 100 per centu di i media, o vicinu à questu, vanu. Ma questu hè un prublema critica. In realtà, l'armi chimichi di Siria sò stati sviluppati largamente cum'è un dissuasore per l'armi nucleari israeliani. Inoltre, micca citatu.
HS: Avete recentemente dichjaratu chì u putere americanu in u mondu hè in calata. Serà limità a misura in quale i Stati Uniti puderanu, per piglià in prestito a vostra frasa da u 1994 Ordini Munniali Vechju è Novu, "supprime u sviluppu indipendenti" in nazioni straniere ? Pensate chì vivemu avà in un mondu bipolari, o hè chì cambia? Hè a Duttrina Monroe finita cumpletamente?
NC: Ebbè, ùn hè micca una predizione. Hè digià accadutu. È hè accadutu in l'emisferu [occidentale] assai dramaticamente. Ciò chì a Doctrina Monroe hà dichjaratu, in effetti, hè chì i Stati Uniti duveranu duminà l'emisferu. Dapoi u seculu passatu, questu hè statu veramente veru, ma hè in calata assai significativamente. L'America di u Sudu s'hè praticamente sparta in l'ultima decada. Hè un avvenimentu di significatu storicu. L'America di u Sudu ùn seguita solu l'ordine di i Stati Uniti. In fatti, ùn ci hè micca una sola basa militare di i Stati Uniti. L'America di u Sudu va u so propiu modu dramaticamente in l'affari internaziunali. Ci hè stata una cunferenza emisferica chì pensu circa dui anni fà in Colombia. Ùn pudia micca ghjunghje à un cunsensu, dunque ùn ci era micca una dichjarazione chì hè surtita, [ma] nantu à i prublemi cruciali, u Canada è i Stati Uniti eranu totalmente isolati. U restu di l'emisferu hà vutatu un modu, è i Stati Uniti è u Canada anu rifiutatu. Allora ùn pudia esse un cunsensu. I dui prublemi eranu ammette Cuba in u sistema hemisfericu è andendu versu a depenalizazione di alcune droghe. U restu di i paesi sò favurevuli; U Canada è i Stati Uniti ùn sò micca.
U stessu hè veru nantu à altri prublemi. Ricurdarete qualchì settimana fà parechji paesi in Auropa, [cumpresu] Francia è Italia, bluccatu l'aviò presidenziale di u presidente di a Boliviana, Evo Morales, è quandu era furzatu à sbarcà in Austria, anu inspeccionatu l'aviò, tutti chì hè una violazione grottesca di u protocolu diplomaticu. I paesi sudamericani anu amaramente cundannatu questu. L'urganisazione di i Stati Americani, chì era stata guidata da i Stati Uniti, hà emessu una cundanna forte, ma cù una nota di pede. I Stati Uniti è u Canada anu rifiutatu di andà. Avà sò sempre più isolati in l'emisferu, è prima o dopu, pensu chì andemu à truvà chì i Stati Uniti è u Canada sò simpliciamente esclusi da l'affari emisferichi. Hè una forte inversione di ciò chì era u casu pocu fà.
HS: L'America Latina hè u centru attuale di a riforma capitalista. L'Equadoru è u Perù, per esempiu, mantenenu l'oliu di a natura in terra, mentre chì altre nazioni anu perseguitu prugrammi di naziunalisazione in un sforzu per alluntanà l'investimenti stranieri pesanti è a manipulazione finanziaria. Questi tipi di sistemi eventualmente guadagnanu trazione in l'Occidenti?
NC: Bè, avete ragione. L'America Latina era u seguitu più ubbidiente di u regime neoliberale chì hè statu istituitu da i Stati Uniti, i so alliati è l'istituzioni finanziarii internaziunali. L'anu seguitu più rigorosamente. Quasi tutti quelli chì anu seguitu queste regule, cumpresi i paesi occidentali, anu patitu. È in l'America Latina anu patitu assai. Passavanu per parechji decennii difficili persi. Ebbè, una parte di a rivolta di l'America Latina, in particulare in l'ultimi 10 à 15 anni, hè stata una reazione à questu, è anu cacciatu assai di sti misure è si sò spustati in una direzzione diversa. In i primi anni, i Stati Uniti avianu rovesciatu i guverni o, in una manera o in l'altru, i ristretti. Avà, ùn pò micca fà.
HS: Recentemente, i Stati Uniti anu vistu i so primi rifuggiati di u cambiamentu climaticu [Yup'ik Eskimos] nantu à a punta di a costa miridiunali di l'Alaska. Questu mette l'impattu umanu nantu à l'ecosfera in una perspettiva morbosa. Chì ghjè a vostra pusizioni nantu à una tassa di carbone, è in a vostra stima, quantu pupulare una tale misura pò esse in i Stati Uniti è in altrò?
NC: Pensu chì hè in fondu una bona idea. Ci vole à piglià misure assai urgenti, è senza assai ritardu, per trattà a distruzzione in corso di l'ambiente. È quì, incidentalmente, avissi da dì chì u Canada hè unu di i criminali maiò, micca solu i sabbia di catrame è cusì, ma ancu a minera in u mondu sanu, assai hè canadese. Hè estremamente distruttivu, dunque una cosa impurtante per i Canadiani à fà hè di limità u cumpurtamentu predatore è distruttivu di u so propiu guvernu è corporazioni. Una tassa di carbone hè una manera di fà. S'ellu hè diventatu una pruposta seria in i Stati Uniti, ci saria una grannissimi l'assaltu di propaganda da a cumunità cummerciale, e corporazioni energetiche è assai altri, per pruvà à spaventà a pupulazione in oppunimentu - dichjara chì, s'ellu l'anu, succederà ogni tipu di cose terribili, cum'è ùn puderete micca scaldà a vostra casa. , o qualunque sia a storia. Ch'ella sia successu o micca, dipende da quantu i muvimenti populari ponu urganizà per cumbatte efficacemente.
ZNetwork hè finanzatu solu da a generosità di i so lettori.
Donate