GREG WILPERT: Hè a Real News Network, è sò Greg Wilpert, chì vene da Baltimore.
A legislatura argentina hà appruvatu ghjovi un bilanciu di austerità drastica per l'annu fiscale 2019 chì riducerà a spesa suciale finu à u 35 per centu è aumenterà i pagamenti di u serviziu di u debitu da u 50 per centu. U budgetu hè previstu di causà una contrazione ulteriore di l'economia argentina. U bilanciu di austerità hè implementatu in larga misura. À l'urgenza di u Fondu Monetariu Internaziunale, u FMI, chì hà datu solu à l'Argentina $ 56 miliardi di dollari, unu di i so prestiti più grande mai.
Intantu, u presidente elettu di u Messicu, Andres Manuel Lopez Obrador di u partitu di manca Morena, affruntà i so prublemi di u FMI. A settimana passata, l'IMF hà publicatu un rapportu speciale di u paese nantu à u Messicu in quale basamente hà lasciatu à Lopez Obrador sapè chì ùn deve micca impegnà in alcunu cambiamenti strutturali in quantu à l'economia di u Messicu. Lopez Obrador, o AMLO, cum'è spessu cunnisciutu. Serà inauguratu cum'è presidente di u Messicu in uni pochi di settimane, u 1 di dicembre.
Dapoi u principiu di l'anni 2000, quandu l'ecunumia di l'Argentina hà sbulicatu è l'Argentina hà inadempiutu per una grande parte di u so debitu straneru, è i guverni di u centru di u centru pigghiaru in tutta l'America Latina, pareva chì u FMI era statu banditu da l'America Latina. Avà pare, però, u FMI hè tornatu cù una forza nova.
Unisce à mè per discutiri u rolu crescente di u FMI in America Latina hè Vijay Prashad. Vijay hè u direttore di l'Istitutu Tricontinentale per a Ricerca Soziale, è hè autore o editore di più di una decina di altri libri. U so libru più recente hè un volumu editatu chjamatu Strongmen: Putin, Erdogan, Duterte, Trump, and Modi. Grazie per esse unitu à noi oghje, Vijay.
VIJAY PRASHAD: Piacere. Grazie.
GREG WILPERT: Allora, cuminciamu cù u Messicu. AMLO hè u primu leftist à esse elettu presidente di u Messicu quasi da a Rivuluzione Messicana di u 1910. Hà prumessu di allevà a miseria, di riduce u disoccupazione, di cambià a guerra à a droga è di luttà contra a corruzzione in Messico. Avà, in un articulu recente publicatu in AlterNet, fate u puntu chì AMLO hà pocu spaziu per perseguite veramente e so pulitiche. Perchè hè questu? Dàci l'argumentu in poche parole.
VIJAY PRASHAD: Ebbè, a sapete, a cosa più impurtante chì pensu à prestà attenzione hè chì i dui picculi gesti chì hà fattu versu a riforma di a direzzione di a pulitica di u Messicu - u primu era annullà un novu aeroportu assai caru per a Città di Messico induve ci sò, pensu. , qualchi sniffs di corruzzione in u trattu fattu cù a famiglia di Carlos Slim, u bilionariu. Hè a prima salve chì AMLO tirò à traversu l'arcu. U sicondu era u so partitu in a legislatura - vale à dì, Morena - hà pruvatu à limità i tariffi bancari. È ogni volta chì sti gesti sò stati fatti - sò gesti abbastanza modesti in quantu à i prublemi chì affruntà u Messicu - ogni volta chì anu pruvatu à muvimenti un agenda chì a borsa s'ancava, l'investimentu direttu straneru hà cuminciatu à seccu assai rapidamente - vale à dì, sapete. , l'accordi eranu rinnegati- è l'agenza di qualificazione, in particulare Fitch, trasfirìu a qualificazione da u Messicu à negativu. U FMI Articulu 4 Staff Statement chì hè vinutu dopu à a visita di l'IMF per fà a surviglianza di l'ecunumia messicana hà ancu indicatu chì l'analista ùn deve micca fà alcuna mossa per aumentà a sovranità di l'ecunumia messicana nantu à a so propria riserva di petroliu.
Quessi sò digià indicazione chì prima ch'ellu piglia u postu di dicembre 1- da u FMI, i banche, è altri- per restringe u spaziu puliticu dispunibile per ellu per move u so agenda di riforma.
VIJAY PRASHAD: Pudete dì qualcosa di più nantu à questu? Vogliu dì, u Messicu ùn hè micca veramente andatu à u FMI per un prestitu o qualcosa, è cusì ùn hà micca alcun tipu di cundizioni di prestitu neoliberale chì sapemu, o almenu micca ancu. Ma ancu u FMI pare ghjucà un rolu impurtante in u sensu chì u guvernu pare esse à sente, o u guvernu potenziale hè à sente. Cumu hè questu pussibule? Vogliu dì, esattamente cumu funziona questu?
VIJAY PRASHAD: Ebbè, hè un prublema abbastanza simplice, chì hè chì i paesi cum'è u Messicu, in fattu a maiò parte di i paesi in u mondu, sò ligati à un sistema bancariu dominatu da i Stati Uniti è l'Occidenti per u cummerciu internaziunale. Adupranu u dollaru; U 80 per centu di l'espurtazioni di u Messicu vanu à i Stati Uniti. Sò integrati abbastanza fundamentalmente in stu sistema finanziariu, in u sistema di cummerciale, induve u dollaru hè veramente re.
È cusì s'è l'agenzii internaziunali, se i banche, se l'agenzii di rating volenu punisce un paese per rupture di u cunsensu neoliberale, hè abbastanza faciule per elli. Vogliu dì, avemu vistu questu succede abbastanza strettamente cù Venezuela, induve l'agenzii di rating, i banche, u Fondu Monetariu Internaziunale, si cumincianu à sniff è fà un rumore dicendu chì ùn ci piace micca ciò chì fate, allora a finanza si secca. Allora diventa difficiule d'utilizà u dollaru per u cummerciu. È pudete ancu esse in un regime di sanzioni, è cusì.
Quì AMLO vulia, abbastanza simplice, invistisce un pocu di soldi messicanu per custruisce a capacità di raffinazione per Pemex, chì hè a cumpagnia petrolifera messicana. È questu hè ciò chì l'IMF avia dettu chì ùn pò micca succede. Dicenu, bè, migliurà e finanze di Pemex. In altri palori, tagliate i sussidi è cusì datu à e persone per l'energia. Prima migliurà questu, è allora forse vi permetteremu d'investisce in a capacità di raffinazione. Allora avemu da capisce cumu l'agenzii multilaterali limitanu u spaziu. Affucanu a sovranità di i paesi in termini di, in generale, a pulitica ecunomica.
GREG WILPERT: Allora andemu à l'Argentina. In certi modi hè l'esempiu cuntrariu di u Messicu, perchè l'Argentina hè guvernata da un presidente neoliberale cunservatore, Mauricio Macri. Paria troppu felice d'andà à u FMI per un prestitu è di implementà e so raccomandazioni di pulitica. Avà a pupulazione hè chjaramente in braccia nantu à a direzzione chì u guvernu piglia, è ci sò casi cuntinui prutestazioni contr'à Macri è e so pulitiche d'austerità neoliberale. Pensate chì un altru presidente - vale à dì un più di manca - puderia avè fattu e cose in modu diversu in Argentina? Vogliu dì, chì sò e pressioni in questu casu?
VIJAY PRASHAD: Hè una bona dumanda, Greg. È prima, diceraghju chì Macri era ansiosu di u FMI, ma ancu di e scelte prima di Macri, piazzate davanti à Macri, da e banche, da l'agenzie di rating, da l'IMF, u listessu gruppu di, chiamemu ciò ch'elli sò, canagliani chì giranu in giro. u guvernu argentinu, queste agenzie fondamentalmente ponenu una strada assai stretta per un guvernu. È l'Argentina hà affruntatu sfide abbastanza severi per una mansa di motivi, micca menu di quale era a crisa finanziaria glubale, chì l'impattu in paesi cum'è Messicu è Argentina ùn hè micca diminuitu.
Sapete, ùn anu micca avutu, per esempiu, u tipu di salvataggio bancariu chì avete vistu in Europa è in i Stati Uniti. Questi paesi cuntinueghjanu à soffre di i prublemi chì si sò accaduti in questi paesi fiscalmente dopu à a crisa finanziaria. Allora ci sò stati veri prublemi implicati. Ma sti paesi, in particulare l'Argentina, ùn anu pussutu cuntrullà a so valuta. Pensu chì questu hè induve u prublema diventa assai interessante. Se l'Argentina era guvernata da un guvernu di manca, è s'ellu ci era, per esempiu, una sorta di capacità regiunale, s'ellu ci era una spezia di unità pulitica bolivariana in u cuntinente, allora un paese cum'è l'Argentina puderia esse capace di implementà qualcosa cum'è a capitale. cuntrolli, induve principiatu à cuntrullà l'integrità di a vostra valuta; vi impediscenu hot soldi- chì hè, capitali vinutu in, invistiscia per un cortu quantità di tempu, è tirà fora. Perseguite pulitiche cum'è i cuntrolli di capitale per prutege a sovranità di a vostra ecunumia.
Sapete, questu hè precisamente ciò chì i paesi cum'è a Cina facenu per prutege l'integrità di a so ecunumia. Ma sta opzione ùn hè micca dispunibule in Sudamerica avà perchè a vulintà pulitica ùn hè micca solu quì. Questu hè statu u prublema cù a decadenza di u putere bolivarianu è l'ascesa di a diritta; anu difatti minatu a sovranità di l'emisferu.
GREG WILPERT: Pensu chì hè un puntu assai interessante chì fate. È in realtà, ci hè stata assai poca copertura di u fattu chì UNASUR, l'Unione di e Nazioni Sudamericani, hè stata in realtà pensata per creà stu tipu d'integrazione regiunale, è una banca di u Sud, è forse ancu una valuta regiunale per l'America di u Sud. Ma avà hè cascatu. In fattu, i paesi sò avà - Colombia è Ecuador, per esempiu - sò apertamente parranu di lascià UNASUR, chì seria basu a caduta è a distruzzione di UNASUR, chì hà cuminciatu cum'è un prughjettu cusì promettente.
Ma vogliu solu vultà à questa altra quistione; vale à dì, a quistione più larga chì avete digià cuminciatu à affruntà, chì hè chì l'IMF era in fondu più o menu fora di l'immagine da l'America Latina per un bellu pezzu quandu i guverni di manca eranu in u putere in a dicada trà più o menu 2002-2012. Ma tuttu questu hè cambiatu avà, è l'IMF pare chì torna.
Avà, avete mintuatu chì una parte di u mutivu puderia esse per via di u cambiamentu di i guverni. Ma cumu esattamente hè accadutu questu? Vogliu dì, chì hè u, cumu hè chì l'IMF avà hè tornatu? Hè solu perchè i guverni cunservatori sò entrati in ufficiu? O hè perchè l'IMF o altre forze ecunomiche più grandi l'anu spintu fora di l'uffiziu? Vale à dì, i guverni di manca l'anu cacciatu fora di l'uffiziu, è chì hà permessu à u FMI di vultà ?
VIJAY PRASHAD: Ebbè, sapete, subitu dopu à a crisa finanziaria di u 2006-2007, u FMI hà cuminciatu à parlà di un tipu di quadru di pulitica 2.0. Ùn anu micca aduprà a lingua di l'aghjustamentu strutturale quantu. Parlavanu assai di più in quantu à e dumande di inuguaglianza di u redditu, è questioni, prublemi veri, chì eranu nantu à a tavula, ancu in quantu à a decadenza di l'infrastruttura sanitaria, etc.
Ma in un certu sensu, questu chjamatu FMI 2.0 era una illusione, perchè à u stessu tempu i suggerimenti di pulitica macroeconomica sò abbastanza listessi. Sapete, duvete mira l'inflazione, suggerenu, piuttostu di trattà cù a disoccupazione. Era più impurtante di mantene un rapportu di debitu à u PIB più bassu, mantene i vostri deficits. A listessa agenda macroeconomica era nantu à a tavula ancu in questu periodu quandu anu utilizatu a lingua di, per esempiu, a inuguaglianza di u redditu. U mutivu ch'elli avianu à aduprà a lingua di a inuguaglianza di u redditu è di, sapete, a salute, è ancu l'ambiente è sti quistioni, era perchè u muvimentu di u populu l'avia messu nantu à a tavula.
Vogliu dì, una ragione per quessa chì ci era a forza di manca in quellu periodu ùn era micca solu perchè a manca avia l'amore di u populu è era in u putere, ma ancu questi paesi eranu in u mezzu di un boom di commodities, è per quessa ùn anu micca. soffre u tipu di prublema di bilanciu di pagamentu chì avà hè ghjuntu è strappatu questi paesi. Perchè vendenu - ch'ella sia soia, oliu, o qualunque cosa si vendenu - à prezzi assai altu, anu pussutu copre a so propria situazione fiscale assai più chjaramente ch'elli sò avà. Allora ùn eranu micca cusì debuli fiscalmente. A situazione ecunomica ùn era micca cusì male per questi paesi. À u listessu tempu, eranu puliticamenti forti perchè avianu un tipu d'agenda, cum'è vede in Sudamerica. U prughjettu bolivarianu hà spintu per UNASUR; u [inaudible], a banca di u Sud, è cusì. Avianu una spezia di forza pulitica.
A cumminazzioni di sti dui cosi - vale à dì, a calata di i prezzi di i prudutti, l'incapacità di diversificà l'ecunumia; dinò, u prublema di u bilanciu di pagamentu- liatu à a debulezza pulitica, cù a diritta hè tornata, hà datu à l'IMF basicamente una nova opportunità di vultà cù a stessa ricetta macroeconomica, attaccà l'inflazione piuttostu chè a disoccupazione è a fami. E pensu chì andemu à vede questu abbastanza bruscamente, Greg, cù u novu guvernu in Brasile, induve u ministru di e finanze o u ministru di l'ecunumia hà da spinghje una pulitica di mira di l'inflazione abbastanza spietata è ùn importa micca e dumande di fame è miseria.
GREG WILPERT: In verità, ciò chì dite mi ricorda ancu di un titulu di libru ch'e aghju lettu recentemente, chì era The Strange Non-Death of Neoliberalism, di Colin Crouch, chì basamente indica cumu u neoliberalismu duvia esse mortu cù a grande crisa finanziaria di u 2007-2008. , ma in verità avà torna cun una vendetta precisamente perchè l'istituzioni ecunomiche chì u neoliberalismu avia creatu sò in realtà più forti avà chè prima.
In realtà, mi ricorda un altru puntu, chì hè chì u Bancu Mundiale è u FMI parenu micca insistendu in i prugrammi di aggiustamentu strutturale, cum'è tù dici, ma qualcunu, un altru economista chì aghju intervistatu un paru di settimane fà, hà indicatu u mutivu. perchè hè solu perchè anu ottenutu tuttu ciò chì anu digià vulsutu ghjunghje cù u neoliberalismu, cusì avà ùn anu micca bisognu di investisce tantu in l'aghjustamentu strutturale. Chì ne pensate ?
VIJAY PRASHAD: Vogliu dì, pensu chì hè abbastanza ghjustu. In particulare questu ultimu puntu, chì l'agenda di l'aghjustamentu strutturale ùn hè micca veramente cusì impurtante per elli. Pensu chì ciò chì anu spintu per avà cù cose cum'è a pruvisione mirata di riforme di benessere è cusì, hè a spinta per un tipu di cambiamentu culturale. È vogliu fà stu puntu u più chjaramente pussibule.
Vede, u prublema cù u benessiri suciale destinatu hè chì furnisce benessiri suciale à l'individui è à e famiglie, micca à e cumunità. Sapete, a diffarenza trà, per dì, u mudellu venezuelanu, u mudellu d'avè sti missioni, o u mudellu cubanu, era chì furnisce benessiri suciali à una cumunità per creà un sentimentu di a cumunità, per custruisce a forza di a cumunità. Sta forma di benessiri suciale chì hè individualizata produce una cuscenza individuale, chì hè esattamente ciò chì u neoliberalismu vole pruduce. E pensu chì avà avemu intrutu, piuttostu chè riforma strutturale di l'istituzioni statali, avemu intrutu in una fase induve issi attori istituziunali cercanu di influenzà a cultura à longu andà ; in altri palori, distrughjenu u putere di a cumunità è custruiscenu un sensu di individualità in a società.
U sensu di l'individualità abbanduneghja a ghjente vulnerabile à l'imprese capitaliste monopoliste, per esempiu, chì ùn anu micca u svantaghju di esse atomizzati. Sò assai forti è assai uniti. Mentre chì a ghjente à a fine di stu prucessu culturale serà ancu più atomizatu chè avà.
GREG WILPERT: OK. Ebbè, questu hè una conversazione assai interessante. Spergu chì andemu à cuntinuà dinò, ma ci tocca à lascià quì per avà. Parlava à Vijay Prashad, u direttore esecutivu di l'Istitutu Tricontinentale per a Ricerca Sociale. Grazie di novu, Vijay, per avè unitu à noi oghje.
VIJAY PRASHAD: Grazie tante.
GREG WILPERT: È grazie per esse unitu à a Real News Network.
ZNetwork hè finanzatu solu da a generosità di i so lettori.
Donate
1 Comment
¡Ay de mí¡ (Guai à mè!)
Di sicuru, questu ùn hè micca una bona nutizia per l'America Latina o l'Argentina.
Los adinerados llevan la batuta - I ricchi dominanu u periculu.