Per CM Naim.
UN-Shmum ([slang israeliano] Nazioni Unite = Zero).
U disprezzu israelianu per e Nazioni Unite principia in l'anni 1940 è cuntinueghja finu à oghje. U 29 di marzu di u 1955, u gabinettu israelianu s'assittò per sei ore, discutendu s'ellu avia da invadiu a Striscia di Gaza (poi sottu u cuntrollu egizianu) per riduce l'attacchi transfrontieri. U Primu Ministru Moshe Sharett hà dettu chì a risoluzione 181 (1947) di l'ONU hà creatu
U bastone scurdatu.
U 25 di lugliu di u 2006, a forza aerea israeliana attaccò un postu di osservazione di l'ONU in Khiyam, Libanu. I travagliadori di l'ONU in u postu anu chjamatu u so numeru di cuntattu israelianu dece volte più di quattordici bumbardamenti per parlà di l'attaccu. Questu hè andatu per sei ore. L'ONU ricuperò dopu i corpi di quattru forze di pace da UNTSO (Organizazione di Supervisione di a Tregua di e Nazioni Unite). U Sicritariu Generale di l'ONU, Kofi Annan, hà qualificatu l'attaccu "apparentemente deliberatu" chì hà risuscitatu a capra di Daniel Ayalon, Ambasciatore d'Israele in i Stati Uniti, chì hà dettu chì Annan era "scandaloso". Questu ùn era micca l'unicu incidente. Dui altri membri di l'UNIFIL sò stati uccisi in un attaccu aereu di l'IAF in Tire u 26 di lugliu, è un totale di dodici altri ufficiali di l'ONU sò stati feriti in altri incidenti, alcuni chì anu da fà cù attacchi di Hezbollah. L'inchiesta d'Israele hà imbiancatu l'incidentu, ancu s'ellu era ammissu chì l'aviò hà sparatu bombe di precisione à u postu di l'ONU.
Trà u 2006 è l'assaltu attuale à Gaza, ci sò stati altri incidenti di attaccu israelianu à u persunale di l'ONU. U 7 di maghju di u 2008, per esempiu, l'armata israeliana entra in a cità di New Abasan, à l'est di Khan Yunis, in Gaza. Anu sbulicatu a so strada in una casa, uccidendu Wafa Shaker el-Daghma, un maestru di scola di trenta trè anni chì hà travagliatu cù l'Agenzia di Soccorso è Opere di l'ONU per i Rifugiati di Palestina in u Vicino Oriente (UNRWA). I so trè figlioli (unu, dui anni) eranu cun ella à quellu tempu. A duttrina di a forza eccessiva hè cusì normale in e forze armate israeliane chì sta morte ùn hà purtatu à pena un rimproveru. L'ONU hà fattu i so rumori, è i gruppi di i diritti umani si sò lagnati di a violazione di l'articulu 33 di a Quarta Cunvenzione di Ginevra (contra a punizioni cullettiva) - ma Tel Aviv smirked. Oom-shmoom.
A guerra attuale porta u disprezzu à un altru livellu. E violazioni generali contr'à a pupulazione civile sò cusì grande chì u Relatore Speciale di l'ONU per i Diritti Umani in i Territori Occupati, Richard Falk, hà dettu chì u regime israelianu hà violatu seriamente u dirittu internaziunale per via di a so azzione di punizioni cullettive, di u so targeting di civili è di u so risposta militare sproporzionata. Questa hè una "catastrophe umanitaria", hà dettu Falk u dicembre 27. E cose anu peghju da tandu. L'8 di ghjennaghju, un tank israelianu hà sparatu à un convoi di l'ONU, uccidendu un cunduttore. A strada di u convoi era stata coordinata cù l'armata israeliana per impedisce stu tipu d'attaccu. Questu hè ghjuntu dui ghjorni dopu chì e forze armate israeliane anu bombardatu una scola di l'ONU in u campu di rifuggiati di Jabaliya. John Ging, u capu di l'UNRWA in Gaza, hà dettu: "Se [u guvernu israelianu] ci dà l'autorizazione per muvimenti, hè cumplettamente è totalmente inaccettabile chì i so suldati in terra sparanu à i nostri aiuti". A Croce Rossa hà ancu tiratu fora, truvendu impussibule d'arrivà à i civili in bisognu (in u paese di Zeitoun anu trovu quattru figlioli vivi, arrampicanu nantu à i cadaveri di i civili).
U 14 di ghjennaghju, e forze armate israeliane anu bombardatu intensamente u compostu di l'ONU in Gaza, ferendu trè è distrughjendu l'alimentu d'urgenza è i suminimi medichi. John Ging di l'UNRWA hà dettu in furia à a stampa: "Avemu avutu una sperienza di prima manu oghje in questu compostu di l'ONU di ciò chì i poveri di Gaza anu campatu ogni ghjornu per l'ultimi vinti ghjorni è notti". L'edificazioni in u compostu pigghiaru u focu quasi subitu dopu à esse culpitu, è u focu hà liberatu un fumu biancu. "Paria fosforu", disse Ging. "Purava cum'è fosforu è brusgiava cum'è fosforu". L'usu di fosforu biancu ùn hè micca tecnicamente pruibitu da a Cunvenzione nantu à Certe Armi Convenzionali (1980) o a Cunvenzione di l'Armi Chimiche (1997), ma assai cunsidereghja sempre l'usu di questa arma inflammatoria (cum'è napalm) immorale. U Ministru di a Difesa israeliana Ehud Barak hà scusatu à u Sicritariu Generale di l'ONU Ban Ki-Moon, dicendu chì l'attaccu era un "grave sbagliu". Ma ore dopu, u Primu Ministru israelianu Ehud Olmert hà insinuatu chì Hamas avia attaccatu da l'internu di u compostu è chì a greva era deliberata. Ging hà dettu chì ùn ci era micca militanti in u compostu, è chì a ligame di l'UNRWA cù l'armata israeliana ùn hà micca rispostu à i parechji missaghji mandati durante l'attaccu.
A Palestina ùn hè micca l'unicu locu induve i pacifici di l'ONU è u staffu civile sò ammazzati. Ogni annu, l'ONU informa nantu à a perdita di a vita di u so persunale chì travaglia in zoni di cunflittu. I studiosi di u Centru per i Studi di Rifugiati è Disastri (Johns Hopkins School of Hygiene and Public Health) anu studiatu i registri di l'ONU tenuti da u Coordinatore di Sicurezza di l'ONU, u Dipartimentu di l'Operazioni di Mantenimentu di a Pace di l'ONU, è ancu di altre agenzie umanitarie, è anu truvatu chì più di dui terzi. di i travagliadori sò stati uccisi in atti di "viulenza intenzionale" (questu hè statu publicatu in BMJ, lugliu 2000). Duranti l'anni 1990, a maiò parte di l'omicidi sò accaduti in Rwanda, Somalia, Burundi è Afganistan - lochi induve u "guvernu ospitante" ùn funziona più in modu efficace, induve u caos estremu significa chì u statu di dirittu ùn hè più operativu. L'attacchi israeliani sò di un altru ordine. Quì avemu un membru di l'ONU, chì l'armate sò sottu à u cuntrollu civile, ma assai flagrante assaltà pusizioni di l'ONU. Ùn hè micca un incidente o un altru, ma un mudellu di disprezzu per l'ONU è per i so impiegati, chì Kofi Annan hà chjamatu "u staffu scurdatu".
L'Armata di Pace di Bunche.
U 14 di ghjugnu di u 1947, Ralph Bunche ghjunse in Palestina. Natu in una famiglia afroamericana di grandi talenti, Bunche si n'andò à UCLA è Harvard, hà fattu una ricerca innovativa nantu à u colonialismu francese è l'anti-colonialisimu africanu. Un travagliu in Howard ùn l'hà micca arrestatu, postu ch'ellu hè statu purtatu rapidamente in e Nazioni Unite, induve u Sicritariu Generale si affrettò à mandà per aiutà u Cumitatu Speciale per a Palestina (UNSCOP) per capisce ciò chì deve fà cù i britannichi (chì guvernava u mandatu). ), i Ghjudei (chì u numeru avia cuminciatu à cresce per via di a migrazione da l'Auropa è in altrò) è i Palestiniani (chì avianu cuminciatu à esse spustati da e so patrie ancestrali). Bunche era stunatu da l'atmosfera di Ghjerusalemme, "I britannichi sò in ogni locu è tutti portanu fucili. Mentre andate per e strade, site constantemente fermatu da sentinelle è centri di cuntrollu è dumandatu à mustrà u vostru pass. L'edificazioni sò circundati da filu spinatu, i pillboxes è i blocchi stradali sò abbundanti. Bunche è UNSCOP anu da navigà trà l'opinioni divergenti di u centrista Chaim Weizmann è i terroristi cum'è Menachem Begin, trà i britannichi è i palestinesi. E cose ùn eranu micca faciuli. Dui settimane dopu à u travagliu, Bunche hà scrittu in u so ghjurnale: "Una cosa pare sicura, stu prublema ùn pò esse risolta nantu à a basa di a ghjustizia astratta, storica o altru. A realità hè chì l'Arabi è i Ghjudei sò quì è intendenu stà. Dunque, in ogni "soluzione" qualchì gruppu, o almenu a so pretendenza, hè obligatu à esse feritu. U periculu in ogni arrangiamentu hè chì un sistema di casta si svilupperà cù l'Arabi arretrati cum'è a casta più bassa ".
L'UNSCOP hà ghjucatu un rolu impurtante in a mossa di i britannichi fora di l'equazioni, un fattu chì Ben Gurion disputò in anni dopu. I britannichi partianu in maghju 1948, è a guerra civile salutò a creazione di u statu d'Israele. A persona principale di l'ONU, u Conte Folke Bernadotte, si mosse rapidamente per negozià un cessamentu di u focu. U Cunsigliu di Sicurezza di l'ONU hà passatu una risoluzione in questu sensu. Ben Gurion è u so cabinet hà dichjaratu. Vulenu u vantaghju militare. Ma Bernadotte era fermu. U cessamentu di u focu hè ghjuntu in vigore l'11 di ghjugnu, è Bunche è a so squadra o l'irregolari di l'ONU creanu un gruppu rag-tag di guardiani di a pace (hanu dipintu in fretta i so vitture in biancu, cù l'ONU scritte in grandi lettere nere - questu hè statu l'usu. dapoi). Bunche è Bernadotte tiravanu i denti per mantene u cessamentu di u focu in opera. Bernadotte hà scrittu un rapportu annantu à a situazione, sfidendu a cumunità internaziunale per vede s'ellu "hè disposta à tollerà u recursu à a forza armata cum'è u mezzu per a suluzione di u prublema di Palestina". Cunducendu in Ghjerusalemme u 17 di sittembri, u conte Bernadotte, l'omu di l'ONU in Palestina, hè statu assassinatu da i membri di a Stern Gang. L'assassiniu di Bernadotte hè statu autorizatu da a troika chì dirigeva a Stern Gang : Yitzhak Yernitsky, chì dopu fù cunnisciutu com'è Yitzhak Shamir, dopu primu ministru d'Israele, 1983-84 ; Nathan Friedman-Yellin, chì dopu fù cunnisciutu com'è Nathan Yellin-Mor, divintò un pacifista in i so ultimi anni; Israel Sheib, chì era più tardi cunnisciutu cum'è Israel Eldad, resta un naziunalistu di destra impegnatu, chì u funerale in u 1996 hà assistitu da i primi ministri Benjamin Netanyahu è Yitzhak Shamir, è u presidente di a Knesset Dov Shilansky. L'omu bastone era Yehoshua Cohen, chì più tardi diventò un amicu strettu di Ben Gurion. Cohen hè una figura celebrata in parechji quartieri (hà a so hagiografia, U principe di Ghjerusalemme, publicatu in u 2006, scrittu da Ofer Regev). Bunche hà pigliatu a carica, è hà furzatu un cessamentu di u focu à l'iniziu di u 1949. L'annu dopu, Bunche hà guadagnatu u Premiu Nobel per a Pace, a prima persona di discendenza africana à esse cusì onorata.
In Oslo, in u so discorsu, Bunche hà offrittu una visione per e Nazioni Unite, "In l'analisi finale, a prova acida di una genuina vuluntà di pace hè a vuluntà di i partiti in disputa per espose e so differenze à i prucessi pacifici di e Nazioni Unite è à a barra di l'opinione publica internaziunale chì l'ONU riflette. Hè solu in questu modu chì a verità, a ragione è a ghjustizia pò vene à prevale nantu à a voce stridula è sfacciata di a propaganda; chì una sana moralità internaziunale pò esse cultivata ". Questa era una vista ignorata da Tel Aviv, chì, in u 1967, hà participatu à l'ostilità à l'angoscia di Bunche. Il s'inquiète alors que « le grand succès militaire d'Israel est forcément de renforcer la position traditionnelle de ce pays selon lequel les relations entre Israël et ses voisins arabes doivent être laissées à des négociations directes et à des accords sans aucune intervention de tiers (ie l'ONU). Questu era prescient, cum'è avemu vistu dopu l'entrata di Likud in 3, Kaplan Street in Ghjerusalemme.
In u 1951, Bunche hà datu una cunferenza à u National War College intitulatu "Review and Appraisal of Israeli-Arab Relations". Hè una cunferenza cuscienziosa, cù l'emozioni di Bunche sbuchjate in una sola volta: "I veri vittimi di tuttu stu cunflittu - è sò stati successivamente in ogni tappa più vittime - sò stati l'Arabi di Palestina. Sò quelli chì anu patitu. I Ghjudei ùn anu micca assai soffrenu per u risultatu di u cunflittu. In fatti, sò megliu oghje ch'elli eranu prima di principià. I populi di i stati arabi circundanti ùn anu micca patitu da u cunflittu. Tuttu hè statu cacciatu da e peddi di l'Arabi di Palestina ". È cuntinueghja à esse cusì. Un mille morti ùn sò micca suscitati i cordi vocali di u novu presidente, a prima persona di discendenza africana à stu travagliu, chì u so impegnu à a sicurità di Israele sopra tuttu u restu mina una volta di più ogni risoluzione di l'ONU.
U 15 di ghjennaghju di u 2009, u Sicritariu Generale di l'ONU Ban Ki-Moon hà scontru cù u Ministru di l'Affari Esteri d'Israele, è aspirante à l'uffiziu di u Primu Ministru, Tzipi Livni. Ban Ki-Moon hà guasi imploratu à Israele di rispittà à a milquetoast risoluzione di l'ONU 1860, redatta da u Regnu Unitu è passata da u Cunsigliu di Sicurezza 14-0 (cù i Stati Uniti s'astennu). Livni ignorò u so pregu. "In Israele, facemu a nostra propria valutazione ogni ghjornu", disse, "è decideremu quandu piantà basatu annantu à sta valutazione". Oom-shmoom
Vijay Prashad hè u George è Martha Kellner Chair of South Asian History è Direttore di Studi Internaziunali in Trinity College, Hartford, CT U so novu libru hè E Nazioni Oscure: Una Storia di u Populu di u Terzu Munnu, New York: The New Press, 2007. Pò esse ghjuntu à: [email prutettu]
ZNetwork hè finanzatu solu da a generosità di i so lettori.
Donate