U spettaculu era finitu, registratu per unu di quelli belli canali liberali di TV locale americani sta volta in Texas induve tutti accunsenu chì a guerra hè sbagliata, chì George Bush hè in manu di fundamentalisti cristiani di destra è neo-cunservatori pro-israeliani.
Don Darling, l'ospitu di a TV, s'era ghjustu vultatu per ringraziàmi per a mo cuntribuzione longa è carica di gripe. Allora hè accadutu. U cameraman nùmeru dui hè ghjuntu versu noi attraversu i luci di u studio. "Vogliu ringrazià, signore, per avè ricurdatu chì i britannichi avianu assai à fà cù u caosu in u Mediu Oriente", disse. "Ma aghju qualcosa à dì."
A so voce s'arrizzò di 10 decibels, i so braccia nudi chì saltavanu à i so fianchi, a so testa rasata s'avanzava pugnaciosamente. "Iè, vogliu dì chì a causa di stu prublema sò i fottuti Arabi medievali è u so desideriu di schiavi tutti noi è vi dicu chì hè perchè vulemu salvà i Ghjudei da i fottuti Arabi salvatichi chì volenu lancià in u mare ch'è no simu à scopa à Saddam. Ci fu una pausa mentre Don Darling fighjulava l'omu, sfurzatu. "E questu", u cameraman numeru dui hà cunclusu, "hè a cazzo verità".
Darling hà chjamatu u direttore di u studio. "Da induve vene questu omu?" hà dumandatu à sapè. A signora di l'Università di Texas, l'urganizatrice di stu gentile pow-wow avanzò à u pianu di u studio in orrore: "Quale hè sta persona?" Ùn sapia s'ellu riria o pienghje. D'un colpu, a nostra bella chat anti-guerra era stata arrestata da un puntu di realità rossu. C'eranu veramente di destra in a bughjura chì vulianu veramente chì George Bush zappassi l'Arabi. Aghju dumandatu à u tippu u so nome: "Gregg Aykins", disse. "È l'FBI ùn pò fà nunda per mè se li dà u mo nome".
Era un mumentu dichjarante, un simbulu di u vastu golfu di raghjoni trà u muvimentu pro è anti-guerra in America. Ùn si parlanu micca. È s'elli facenu, nè capiscenu l'altru. Cum'è l'infiniti programmi di chat in Pacifica Radio è tutti i più chjuchi talk shows liberali da Boston à LA chì servenu cullizzioni immantuali di rant anti-Bush, anti-repubblicani, ùn ci hè simplicemente micca cuntattu trà l'"elite" intellettuale di a manca è a sinistra. Americani menu privilegiati chì travaglianu cù e so mani è si uniscenu à l'armata per acquistà una educazione libera è finiscinu per cumbatte e guerre straniere di l'America.
In un seminariu à l'Università di Carolina di u Nordu, aghju intesu un gruppu di prufessori è lettori anziani è "attivisti" chì discutevanu cumu influenzà u "caminu à a guerra". "Ciò chì avemu da fà hè di ghjunghje à a stampa mainstream è di custruisce un ponte à l'altri attivisti", hà annunziatu una donna cù i capelli lunghi grisgi, leghjendu una lista di pruposte tutte scritte in a lingua di u discorsu accademicu chì assicura chì u so messagiu hè. incomprensibile fora di l'accademia ch'ella vulia discutiri.
A parte a natura irredimibile di a stampa "mainstream" u New York Times, u Washington Post è u restu sò troppu occupati à purtà più storie d'orrore irachene da "fonti di intelligenza" chè à rapportà u muvimentu anti-guerra americanu u desideriu di a signora " bridge-build" cù i so cumpagni "attivisti" era un tema troppu familiar.
E persone cun quale questi accademichi liberali duveranu custruisce ponti sò i camionisti è i campanieri è l'equipaghji di Amtrak, i poveri neri è i pulizzeri chì e so famiglie furniscenu a carne di cannone per l'aventure militari d'oltremare di l'America. Ma questu, di sicuru, forzaria l'intellettuali à emerge da u mondu protettu è tenure di seminarii è sit-in è trattà direttamente cù quelli chì l'opinioni chì vulianu cambià.
Quandu aghju fattu questu puntu à Harvard è parechje altre università, mi sò dettu, piuttostu patronisingly, chì queste persone chì a frasa era quasi identica avianu "cusì pocu infurmazione" o sò "micca infurmati". Questu hè, in fattu, falsu. Aghju intesu u sensu di u Mediu Oriente da un equipaggiu di trenu in strada da Washington à Georgia è da un servitore in un diner di St Louis cum'è aghju da i bravi ghjente di North Carolina.
I Neri Americani, per esempiu, ùn sò micca inibiti in a so simpatia per i Palestiniani sottu occupazione. Ma quandu aghju dettu à un lettore in Austin chì avia dumandatu à u staffu di l'alberghi è à l'equipaggiu di l'aereo di vultà à e mo lezioni nantu à u Mediu Oriente è l'America è chì tuttu era ghjuntu, aghju statu trattatu cù una spezia di strana stupore, perplessità chì duverebbe dà fastidiu. dumandate à tali materiale senza prumessu di pensà à u cunflittu Arabu-Israele mischiatu cù pietà debbuli chì duverebbe sempre aspittà ch'elli capiscenu.
Calchì volta sospettate piuttostu chì a sinistra anti-guerra in America li piace esse in una minurità permanente. Vogliu dì senza mancanza di rispettu à i Noam Chomskys è Daniel Ellsbergs è Dennis Bernsteins; si battannu, trà abusi è minacce, per fà sente a so voce. Eppuru, aghju una sensazione inquieta chì parechji di a sinistra intellettuale temenu chì l'America perde a so prossima guerra in mezzu di vittime massive, ma sò ancu più teme chì l'America possa vince cù vittime minime.
Forse questu hè inghjustu. Ma finu à chì u muvimentu anti-guerra di l'America parla à sè stessu piuttostu cà à l'altri, continuarà à esse surprisatu quandu i Gregg Aykins emergenu da a bughjura cù u so odiu è u velenu intactu per sustene a guerra imminente di George Bush in Iraq.
ZNetwork hè finanzatu solu da a generosità di i so lettori.
Donate