Da un discursu di Noam Chomsky, ghjugnu 2010
IHè tentativu di vultà à u principiu. U principiu hè abbastanza luntanu, ma hè utile per pensà à certi aspetti di a storia americana chì portanu direttamente à a pulitica attuale di i Stati Uniti in u Mediu Oriente. I Stati Uniti sò un paese abbastanza inusual in parechji modi. Hè forse u solu paese in u mondu chì hè statu fundatu cum'è un imperu. Era un imperu infante - cum'è George Washington u chjamava - è i babbi fundatori avianu ampie aspirazioni. U più libertariu d'elli, Thomas Jefferson, pensava chì questu imperu infante deve esse sparghje è diventà ciò chì ellu chjamava u "nidu" da quale tuttu u cuntinente seria culunizatu. Chì avissi da sbarazzà di i "Rossi", l'Indiani cum'è esse cacciati o sterminati. I Neri seranu rimandati in Africa quandu ùn ne avemu più bisognu è i Latini seranu eliminati da una razza superiore.
Cunquista di u Territoriu Naziunale
Era un paese assai razzista in tutta a so storia, micca solu anti-negru. Hè stata l'imaghjini di Jefferson è l'altri più o menu d'accordu cun ella. Dunque hè una sucità colonialista di coloni. U colonialismu di i coloni hè di luntanu u peghju tipu d'imperialismu, u tipu più salvaticu perchè esige l'eliminazione di a pupulazione indigena. Ùn hè micca senza relazione, pensu, à u tipu di sustegnu riflessu di i Stati Uniti à Israele, chì hè ancu una sucità coloniale di coloni. E so pulitiche risonanu cù un sensu di a storia americana. Hè un tipu di rivive. Va al di là di questu perchè i primi coloni in i Stati Uniti eranu fundamentalisti religiosi chì si cunsidereghjanu cum'è i figlioli d'Israele, seguendu u cumandamentu divinu per stabilisce a terra prumessa è massacrate l'Amalecite è cetara è cetara. Eccu quì, i primi coloni in Massachusetts.
Tuttu chistu hè statu fattu cù a massima benevolenza. Cusì, per esempiu, u Massachusetts (u Mayflower è tuttu ciò chì l'affari) hè stata datu a so Carta da u rè d'Inghilterra in u 1629. A Carta hà cumandatu à i coloni per salvà a pupulazione nativa da a miseria di u paganisimu. È, in fattu, se fighjate à u grande sigillo di a Colonia di Baia di Massachusetts, rapprisenta un indianu chì tene una freccia puntata in un segnu di pace. È da a so bocca hè un rotulu nantu à quale hè scrittu: "Veni è aiutaci". Hè unu di i primi esempi di ciò chì hè chjamatu intervenzione umanitaria oghje. È hè tipicu di altri casi finu à u presente. L'Indiani supplicavanu à i culunisti per vene è aiutalli, è i culunisti anu seguitu benevolmente u cumandamentu divinu per vene è aiutà. Hè risultatu chì avemu aiutatu sterminenduli.
Hè stata cunsiderata piuttostu puzzling. Intornu à l'anni 1820, un tribunale di a Corte Suprema hà scrittu annantu à questu. Dice chì hè un pocu stranu chì, malgradu tutta a nostra benevolenza è l'amore per l'Indiani, si staccanu è si sparghjenu cum'è e "foglie di u vaghjimu". È cumu puderia esse? Ellu disse, a vuluntà divina di a pruvidenza hè "al di là di a comprensione umana". Hè solu a vulintà di Diu. Ùn pudemu micca sperà di capiscenu. Stu cuncepimentu - hè chjamatu Providentialism - chì simu sempre seguitu a vulintà di Diu va ghjustu finu à u mumentu prisente. Qualunque cosa facemu, seguimu a vulintà di Diu. Hè un paese estremamente religiosu, fora di u spettru in a credenza religiosa. Un percentinu assai grande di a pupulazione - ùn ricordu micca i numeri, ma hè abbastanza altu - crede in a parolla literale di a Bibbia è una parte di questu significa sustene tuttu ciò chì Israele face perchè Diu hà prumessu a terra prumessa à Israele. Allora avemu da sustene.
Queste stesse persone - un core sustanziale di sustegnu solidu per tuttu ciò chì Israele faci - ancu esse l'antisemiti più estremi in u mondu. Facenu chì Hitler pare assai dolce. Aspittàvanu l'annihilazione quasi totale di i Ghjudei dopu Armageddon. Ci hè una storia longa nantu à questu, chì hè cridutu, literalmente, in alti lochi-probabilmente persone cum'è Reagan, George W. Bush, è altri. Hè ligatu cù u tipu di storia coloniale di coloni di u sionismu cristianu - chì hà longu precedutu u sionismu ebraicu è hè assai più forte. Fornisce una basa solida di sustegnu riflessu per tuttu ciò chì Israele succede à fà.
A cunquista di u tarritoriu naziunale era un affare abbastanza bruttu. Hè stata ricunnisciuta da alcune di e figure più oneste cum'è John Quincy Adams chì era u grande stratega di l'espansionismu - u teoricu di u Destinu Manifestu è cusì. In i so ultimi anni, assai dopu chì i so crimini horrifichi eranu in u passatu, hà fattu lamentà ciò chì chjamava u destinu di quella "razza sventurata di nativi americani, chì sterminemu cù una crudeltà cusì spietata è perfida". Ellu disse chì hè unu di i peccati chì u Signore ci hà da punisce. Sempre aspittendu chì.
E so duttrini sò assai elogiati finu à u presente. Ci hè un libru scholaru maiò di John Lewis Gaddis, un primu storicu americanu, nantu à e radiche di a duttrina di Bush. Gaddis currettamente, plausibilmente, descrive a duttrina di Bush cum'è un discendente direttu di a grande strategia di John Quincy Adams. Ellu dice, hè un cuncettu chì attraversa a storia americana. Li loda; pensa chì hè a cuncepimentu ghjusta - chì avemu da prutege a nostra sicurità, chì l'espansione hè a strada per a sicurità è chì ùn pudete micca veramente avè a sicurità finu à cuntrullà tuttu. Allora avemu da espansione, micca solu in l'emisferu, ma in u mondu. Hè a duttrina di Bush.
À a seconda guerra mundiale, senza entre in i ditagli, ancu s'è i Stati Uniti eranu longu u paese più riccu di u mondu, ghjucava un tipu di rolu secundariu in l'affari mundiali. L'attore principale in l'affari mundiale era l'inglesi - ancu i Francesi avianu una portata più globale. A seconda guerra mundiale hà cambiatu tuttu. I pianificatori americani durante a Secunna Guerra Mundiale, i pianificatori di Roosevelt, anu capitu assai bè da u principiu di a guerra chì andava à finisce cù i Stati Uniti in una pusizioni di pudere sbulicatu.
Cume a guerra cuntinuò è i Russi chjappà i tedeschi è quasi vincenu a guerra europea, era capitu chì i Stati Uniti seranu ancu più dominanti. È pusonu piani attenti per ciò chì u mondu di a post-guerra pareva. I Stati Uniti avarianu u cuntrollu tutale di una regione chì cumprendi l'Emisferu Occidentale, l'Estremo Oriente, l'ex Imperu Britannicu, è a maiò parte di l'Eurasia pussibule, cumprese, crucialmente, u so core cummerciale è industriale - l'Europa Occidentale. Hè u minimu. U massimu era u mondu sanu è, sicuru, avemu bisognu per a sicurità. In questa regione, i Stati Uniti avarianu un cuntrollu indiscutibile è limitanu ogni sforzu di sovranità da altri.
I Stati Uniti anu finitu a guerra in una pusizioni di duminazione è di sicurità chì ùn avia micca una contraparti remota in a storia. Avia a mità di a ricchezza di u mondu, cuntrullava tuttu l'emisferu, i lati opposti di i dui oceani. Ùn era micca tutale. I Russi eranu quì è certe cose ùn eranu ancu sottu à u cuntrollu, ma era notevolmente espansiva. À u centru di questu era u Mediu Oriente.
Unu di i cunsiglieri d'altu livellu di u presidente Roosevelt, Adolf A. Berle, un liberale di punta, hà dettu chì u cuntrollu di l'oliu di u Mediu Oriente rende un cuntrollu sustinibule di u mondu - è chì a duttrina ferma. Hè una duttrina chì hè operativa in questu mumentu è chì ferma un tema principale di pulitica.
Dopu à a seconda guerra mundiale
Per un bellu pezzu duranti l'anni di a Guerra Fridda, e pulitiche eranu invariabilmente ghjustificate da a minaccia di i Russi. Era soprattuttu una minaccia inventata. I Russi dirigenu u so propiu imperu più chjucu cù un pretestu simili, minaccia di l'Americani. Sti nuvuli sò stati alzati dopu à u colapsu di l'Unioni Suviètica. Per quelli chì volenu capisce a pulitica estera americana, un locu evidenti per fighjà hè ciò chì hè accadutu dopu a scomparsa di l'Unioni Suviètica. Questu hè u locu naturali per fighjà è seguita quasi automaticamente chì nimu a guarda. Hè pocu discutitu in a literatura scientifica, ancu s'ellu hè ovviamente induve cercà per sapè ciò chì era a Guerra Fredda. In fatti, sè vo site veramente, avete risposte assai chjari. U presidente di l'epica era George Bush I. Immediatamente dopu à u colapsu di u Muru di Berlinu, ci era una nova Strategia di Sicurezza Naziunale, un budget di difesa, etc. Facenu una lettura assai interessante. U missaghju di basa hè: nunda ùn hà da cambià fora di i pretesti. Dunque, avemu sempre bisognu, anu dettu, una forza militare enormosa, micca per difendeci contr'à l'hordes russe perchè sò andati, ma per ciò chì chjamanu "sofisticazione tecnologica" di e putenzi di u terzu mondu. Avà, s'è vo site una persona ben furmata, educata chì hè vinuta da Harvard è cusì, ùn devi micca ridere quandu senti. È nimu hà risatu. In fatti, pensu chì nimu l'hà mai signalatu. Dunque, dicenu, ci vole à prutege noi stessi da a sofisticazione tecnologica di e putenzi di u terzu mondu è avemu da mantene ciò chì chjamanu a "basa industriale di difesa" - un eufemismu per l'industria high-tech, chì hè soprattuttu fora di u settore statale (l'urdinatori). , Internet, etc.), sottu u pretestu di difesa.
In quantu à u Mediu Oriente, anu dettu, duvemu mantene e nostre forze d'interventu, a maiò parte di elli destinate à u Mediu Oriente. Allora vene una frase interessante. Avemu da mantene e forze d'intervenzione destinate à u Mediu Oriente induve e minacce maiò à i nostri interessi "ùn pudianu micca esse messe à a porta di u Kremlin". In altre parolle, scusate ghjente, vi mentimu da 50 anni, ma avà quellu pretestu hè sparitu, vi dicemu a verità. U prublema in u Mediu Oriente hè è hè statu ciò chì hè chjamatu naziunalismu radicali. Radicale significa solu indipendenti. Hè un termu chì significa "ùn seguita micca ordini". U naziunalismu radicali pò esse di ogni tipu. L'Iran hè un bonu casu.
A minaccia di u naziunalismu radicali
Allora in u 1953, a minaccia iraniana era u naziunalismu secular. Dopu à u 1978, hè u naziunalisimu religiosu. In u 1953, hè stata curata da u scontru di u regime parlamentariu è di l'installazione di un dittatore assai lodatu. Ùn era micca un sicretu. U New York Times, fo per esempiu, hà avutu un editoriale chì elogiava u rovescimentu di u guvernu cum'è una "lezione oggettu" à i picculi paesi chì "go berserk" cù u naziunalismu radicali è cercanu di cuntrullà i so risorsi. Questa serà una lezione di l'ughjettu per elli: ùn pruvate micca nunda di quella sciocchezza, certamente micca in una zona chì avemu bisognu per u cuntrollu di u mondu. Era 1953.
Dapoi u rovescimentu di u tirannu impostu da i Stati Uniti in u 1979, l'Iran hè statu constantemente sottu à l'attaccu di i Stati Uniti, senza una fermata. Prima, Carter hà pruvatu à annunzià u scontru di u Shah immediatamente pruvendu à instigà un colpu militare. Chì ùn hà micca travagliatu. L'Israeli - in effetti l'ambasciadore, postu chì ci era statu relazioni strette trà Israele è Iran sottu à u Shah, ancu s'ellu ùn era micca una relazione formale in teoria - hà cunsigliatu chì se pudemu truvà ufficiali militari chì eranu disposti à sparà 10,000 XNUMX persone in e strade, puderia restaurà u Shah. Zbigniew Brzezinski, u cunsigliu di a Sicurezza Naziunale di Carter, avia quasi u listessu cunsigliu. Chì ùn hà micca travagliatu bè. Subitu, i Stati Uniti anu vultatu per sustegnu à Saddam Hussein in a so invasione di l'Iran, chì ùn era micca pocu affare. Centinaie di millaie di iraniani sò stati macellati. E persone chì avà dirigenu u paese sò veterani di quella guerra è prufonda in a so cuscenza hè a cunniscenza chì u mondu sanu hè contr'à elli - i Russi, l'Americani eranu tutti chì sustenevanu Saddam Hussein è u sforzu di rinvià u novu statu islamicu.
Ùn era micca piccula cosa. U sustegnu di i Stati Uniti per Saddam Hussein era estremu. I crimini di Saddam - cum'è u genocidiu d'Anfal, u massacru di i Kurdi - sò stati ghjustu denegati. L'amministrazione Reagan li negò o li culpì à l'Iran. L'Iraq hè statu ancu datu un privilegiu assai raru. Hè l'unicu paese altru ch'è Israele chì hè stata cuncessa u privilegiu di attaccà una nave navale di i Stati Uniti è di scappà cù impunità cumpleta. In u casu israelianu, era u Liberty in u 1967. In u casu di l'Iraq era u USS Stark in 1987 - una nave navale chì faceva parte di a flotta di i Stati Uniti chì prutegeva e spedizioni irachene da l'Iran durante a guerra. Attaccò a nave cù missile francesi, uccisu uni pochi di decine di marinari, è anu un ligeru toccu à u polsu, ma nunda di più.
U sustegnu di i Stati Uniti era cusì forte chì anu vintu in fondu a guerra per l'Iraq. Dopu chì a guerra era finita, u sustegnu di i Stati Uniti per l'Iraq cuntinuò. In u 1989, George Bush I invitò ingegneri nucleari iracheni in i Stati Uniti per una furmazione avanzata in u sviluppu di l'armi nucleari. Hè una di quelle piccule cose chì si tacenu perchè un paru di mesi dopu Saddam hè diventatu un picciottu cattivu. Iddu disubbidìu ordini. Subitu dopu sò state sanzioni dure è cusì, finu à oghje.
A minaccia iraniana
Finu à l'oghje, in a literatura di pulitica estera è in u cummentariu generale ciò chì leghjite cumunimenti hè chì u prublema maiò di a pulitica per i Stati Uniti hè stata è resta a minaccia di l'Iran. Chì hè esattamente a minaccia di l'Iran? In fatti, avemu una risposta autorità per quessa. Hè surtitu un paru di mesi fà in sottumissioni à u Cungressu da u DOD è l'intelligenza di i Stati Uniti. Riportanu à u Cungressu ogni annu nantu à a situazione di sicurezza globale. L'ultimi rapporti, in April, di sicuru anu una sezione nantu à l'Iran - a maiò minaccia. Hè impurtante lettura. Ciò chì dicenu hè, qualunque sia a minaccia iraniana, ùn hè micca una minaccia militare. Dicenu chì a spesa militare iraniana hè abbastanza bassu, ancu per i normi regiunali, è, paragunatu à i Stati Uniti, di sicuru, hè invisibile, probabilmente menu di u 2 per centu di a nostra spesa militare. Inoltre, dicenu chì a duttrina militare iraniana hè orientata à a difesa di u territoriu naziunale, cuncepitu per rallentà una invasione abbastanza per esse pussibule chì a diplomazia principia à operà. Hè a so duttrina militare. Dicenu chì hè pussibule chì l'Iran pensa à l'armi nucleari. Ùn vanu micca oltre, ma dicenu, s'ellu si sviluppanu armi nucleari, saria cum'è parte di a strategia di dissuasione di l'Iran in un sforzu per prevene un attaccu, chì ùn hè micca una contingenza remota. A putenza militare più massiva di a storia - à dì noi - chì hè stata estremamente ostile per elli, occupa dui paesi à e so cunfini è li minaccia apertamente d'attaccu, cum'è u so cliente israelianu.
Hè u latu militare di a minaccia iraniana cum'è infurmatu in Bilanciu militare. Tuttavia, dicenu, l'Iran hè una minaccia maiò perchè prova di espansione a so influenza in i paesi vicini. Hè chjamatu destabilizazione. Anu realizanu a destabilisazione in i paesi vicini, pruvendu à espansione a so influenza, è questu hè un prublema per i Stati Uniti perchè i Stati Uniti cercanu di purtà a stabilità. Quandu i Stati Uniti invadenu un altru paese, hè di purtà a stabilità - un termu tecnicu in a literatura di relazioni internaziunali chì significa ubbidenza à l'ordine di i Stati Uniti. Allora quandu invademu l'Iraq è l'Afghanistan, hè per creà stabilità. Se l'Iraniani provanu di estenderà a so influenza, almenu à i paesi vicini, questu hè destabilizzante. Questu hè custruitu in a duttrina erudita è altre. Hè ancu pussibule di dì senza ridicule, cum'è hè statu fattu da u cummentatore liberale è ex editore di Affari Esteri, James Chase, chì i Stati Uniti avianu a destabilizà u Cile sottu Allende per purtà a stabilità, vale à dì l'ubbidenza à l'ordine di i Stati Uniti.
Chì ghjè u Terrurismu ?
A seconda minaccia di l'Iran hè u so sustegnu à u terrurismu. Chì ghjè u terrurismu ? Dui esempii di u sustegnu di l'Iran per u terrurismu sò offerti. Unu hè u so sustegnu à Hezbollah in Libanu, l'altru u so sustegnu à Hamas in Palestina. Qualunque cosa pensate di Hezbollah è Hamas - forse pensate chì sò u peghju in u mondu - chì hè esattamente cunsideratu u so terrurismu? Ebbè, u "terrurismu" di Hezbollah hè veramente celebratu in Libanu ogni annu u 25 di Maghju, a festa naziunale di u Libanu chì commemora l'expulsione di l'invasori israeliani da u territoriu libanese in u 2000. A resistenza di Hezbollah è a guerriglia infine furzò Israele à ritirassi da u Libanu meridionale, chì Israele. avia occupatu per 22 anni in violazione di l'ordine di u Cunsigliu di Sicurezza, cù assai terrore è viulenza è tortura.
Allora Israele infine partì è questu hè u ghjornu di a Liberazione Libanese. Hè ciò chì hè cunsideratu u core principale di u terrurismu Hezbollah. Hè a manera chì hè descritta. In realtà, in Israele hè ancu descrittu cum'è aggressione. Pudete leghje a stampa israeliana in questi ghjorni induve e figure di altu livellu sustene avà chì hè statu un sbagliu di ritirata da u Libanu Sud, perchè chì permette à l'Iran di perseguite a so "aggressione" contr'à Israele, ch'ellu avia fattu finu à u 2000 sustenendu a resistenza à occupazione israeliana. Hè cunsideratu agressione contru Israele. Seguinu i principii di i Stati Uniti, cum'è dicemu a stessa cosa. Hè Hezbollah. Ci sò altri atti chì pudete criticà, ma questu hè u core di u terrurismu di Hezbollah.
Un altru crimine di Hezbollah hè chì a coalizione basata in Hezbollah hà guadagnatu l'ultimu votu parlamentariu, ma per via di u sistema settariu di l'assignazione di sedi, ùn anu micca ricevutu a maiurità. Chì hà purtatu Thomas Friedman à versà lacrime di gioia, cum'è spiegò, per e meraviglie di l'elezzioni libere, in quale u presidente di i Stati Uniti Obama hà scunfittu u presidente iranianu Ahmadinejad in Libanu. Altri si uniscenu à sta celebrazione. U record di votu attuale ùn hè mai statu rappurtatu, à a mo cunniscenza.
E Hamas ? Hamas hè diventatu una seria minaccia - una seria urganizazione terrorista - in ghjennaghju 2006 quandu i Palestiniani anu fattu un crimine veramente seriu. Hè stata a data di a prima elezzione libera in ogni paese in u mondu arabu è i Palestiniani anu vutatu in modu sbagliatu. Questu hè inaccettabile per i Stati Uniti Immediatamente, senza un battitu d'occhi, i Stati Uniti è Israele si vultonu assai publicamente per punisce i Palestiniani per quellu crimine. Pudete leghje in u New York Times, in culonni paralleli, subitu dopu - unu di elli parlendu di u nostru amore per a demucrazia è cusì è ghjustu accantu à ellu, i nostri piani di punisce i Palestiniani per a manera chì anu vutatu in l'elezzioni di ghjennaghju. Nisun sensu di cunflittu.
Ci era statu assai punizioni di i Palestiniani prima di l'elezzioni, ma hà escalatu dopu - Israele hè andatu finu à taglià u flussu di l'acqua à l'arida Striscia di Gaza. À ghjugnu, Israele avia sparatu circa 7,700 2008 razzi à Gaza è ogni tipu di cose. Tuttu chistu hè chjamatu difesa contru u terrurismu. Allora, i Stati Uniti è Israele, cù a cuuperazione di l'Autorità Palestiniana, anu pruvatu à fà un colpu di statu militare per rinvià u guvernu elettu. Sò stati battuti è Hamas hà pigliatu u cuntrollu. Dopu questu, Hamas hè diventatu una di e forze terroriste principali di u mondu. Ci hè parechje critiche chì pudete fà di elli - a manera di trattà a so propria populazione, per esempiu - ma u terrurismu di Hamas hè un pocu difficiule da stabilisce. A dichjarazione attuale hè chì u so terrurismu hè custituitu di cohete da Gaza chì colpisce e cità di cunfini di Israele. Hè stata a ghjustificazione data per l'Operazione Cast Lead (l'invasione US / Israele di dicembre XNUMX) è ancu per l'attaccu israelianu à a flottiglia di ghjugnu passatu in acque internaziunali induve nove persone sò state assassinate.
Hè solu in un paese prufondamente indoctrinatu chì pudete sente è micca ride in ridicule. Mettendu da parte u paragone trà i razzi Qassam è u terrurismu chì i Stati Uniti è l'Israele continuanu à fà, l'argumentu ùn hà assolutamente micca credibilità per una ragione simplice: Israele è i Stati Uniti sanu esattamente cumu piantà i razzi - per mezu pacificu. In u ghjugnu di u 2008, Israele accunsentì à un cessamentu di u focu cù Hamas. Israele ùn era micca veramente à l'altezza - duverebbe apre e fruntiere è ùn l'anu micca - ma Hamas hà campatu. Pudete cercà nantu à u situ web ufficiale israelianu o à sente u so portavoce ufficiale, Mark Regev, è accunsenu chì durante u cessamentu di u focu ùn ci era micca un mischju di Hamas sparatu.
Israele hà rottu u cessamentu di u focu in nuvembre 2008 quandu hà invaditu Gaza è uccisu una meza duzina di attivisti di Hamas. Allora ci hè statu un tippu di missile è assai più attacchi da Israele. Un numeru di persone sò stati ammazzati - tutti i Palestiniani. Hamas hà prupostu di rinnuvà u cessamentu di u focu. U cabinet israelianu l'hà cunsideratu è u rifiutò, preferendu aduprà a viulenza. Un paru di ghjorni dopu hè vinutu l'attaccu di i Stati Uniti / Israele à Gaza.
In i Stati Uniti è in l'Occidenti in generale, hè pigliatu per scontru, ancu da i gruppi di diritti umani è u rapportu Goldstone, chì Israele avia u dirittu di forza è di autodifesa. Ci sò stati critichi chì l'attaccu era sproporzionatu, ma sò una materia secundaria postu chì Israele ùn avia assolutamente micca u dirittu di utilizà a forza in u primu locu. Ùn avete micca ghjustificazione per l'usu di a forza, salvu chì ùn avete esauritu i mezi pacìfichi. In questu casu, i Stati Uniti è l'Israele ùn l'avianu micca esauritu solu, anu ricusatu ancu di pruvà i mezi pacìfichi, chì avianu tutte e ragioni per crede chì avarianu successu. A cuncessione chì Israele avia u dirittu di attaccà hè solu un rigalu maravigghiusu.
In ogni casu, sicondu u DOD è l'intelligenza di i Stati Uniti, i sforzi di l'Iran per allargà a so influenza, è ancu u so sustegnu à Hezbollah è Hamas, sò ciò chì custituiscenu, per i Stati Uniti è i so alleati, a minaccia iraniana.
Z
Noam Chomsky hè Prufissore di Linguistica (Emeritu) à u MIT è autore di decine di libri nantu à a pulitica estera di i Stati Uniti.