Foto di Adham Ayesh/Shutterstock
David Barsamian : Parlemu di memoria storica. U 75 anniversariu di u Tribunale di Nuremberg per i Nazis di altu gradu hè statu ghjustu marcatu. Robert Jackson, u prosecutore capu di i Stati Uniti è u ghjudice di a Corte Suprema, hà dettu: "Ùn duvemu mai scurdà chì u record nantu à quale ghjudichemu questi imputati hè u record in quale a storia ci ghjudicherà dumani. Passà à questi accusati un calice di velenu hè di mettellu ancu à e nostre labbra. Ci hè un novu libru eccellente chjamatu Stati Uniti, Sudeste Asiaticu è Memoria Storica. Avete un capitulu quì chjamatu "Da Mad Jack à Mad Henry", l'ultimu hè Kissinger. Ma quale hè Mad Jack?
Noam Chomsky: Mad Jack, John Percival, cumandante di una nave marina invadiu Vietnam in, pensu chì era u 1845. Era u primu attaccu americanu maiò à Vietnam. Mad Henry, sapemu u record, trà assai, dopu Mad Henry assai di più. U ghjudice Jackson s'hè sbagliatu quandu hà dettu: "A storia ci ghjudicherà". Ùn hà micca. A storia ùn ci hà micca ghjudicatu. A storia ci hà ignoratu. I custodi di a storia, principarmenti intellettuale liberali, ùn parlanu micca di questu. Pruvate à dà un discorsu in una scola di dirittu cum'è aghju fattu qualchì volta è dumandalli ciò chì pensanu di u fattu chì ogni presidente di i Stati Uniti viola radicalmente a Custituzione di i Stati Uniti. Pudete spiegà à un zitellu di 10 anni. Fighjate à l'Articulu Seistu di a Custituzione, "I Trattati" firmati da u guvernu di i Stati Uniti sò "a Legge suprema di a Terra".
Chì ghjè u principale trattatu firmatu da u guvernu di i Stati Uniti dapoi u Tribunale di Nuremberg ? Carta di l'ONU. Chì dice a Carta di l'ONU ? Fighjate à l'articulu 2.4. Dice: "A minaccia o l'usu di a forza" in l'affari internaziunali hè proscrittu, hè criminale. Pudete pensà à qualsiasi presidente americanu chì ùn hà micca usatu nè a minaccia nè l'usu di a forza in l'affari internaziunali ? Chì significarà quandu ogni presidente è numerosi alti funzionari, cumpresu u Premiu Nobel per a pace Obama, chì significa quandu dicenu chì in u casu di l'Iran tutte l'opzioni sò nantu à a tavula? Hè una minaccia di forza? Hè una violazione di a Custituzione di i Stati Uniti ? Aghju ancu mette da parte l'usu di a forza. Che ne dite di a massiva campagna di assassiniu globale di Obama, per tumbà e persone chì u guvernu dice chì ci minaccianu? Avà supponi chì qualsiasi altru guvernu facia cusì. Suppone chì l'Iran hà uccisu e persone in u mondu chì dicenu chì sò una minaccia potenziale per elli. L'avemu nutatu. Quandu u facemu, ùn importa micca.
Ci era un articulu veramente interessante chì hè statu publicatu recentemente da una grande autorità legale britannica chì hà difesu alcuni di i prigiuneri di Guantanamo. Ellu indicò chì di i prigiuneri in Guantanamo, a maghjurità schiacciante, ci sò assai chì fermanu sempre senza alcuna carica, ma a maiò parte sò stati liberati dopu chì l'agenzii di intelligenza di i Stati Uniti anu inspeccionatu currettamente i so registri è scupertu chì ùn eranu micca minaccia. Avà questi sò supposti esse u peghju di i terroristi. Quessi sò quelli chì e campagni di droni sò destinati. Tu uccidi un saccu di altre persone, ma teoricamente sò destinati à e persone chì sò suppostamente minacce.
E persone chì sò state mandate à Guantanamo sò u piccu di quelli chì duveranu esse minacce. È dopu anni di tortura è prigiunera illegale è altre atrocità, sò stati liberati perchè era ricunnisciutu chì ùn eranu mai una minaccia. Chì vi dice nantu à a campagna di drone? Ùn ci vole à esse un geniu per capisce, chì hè l'assassiniu di e persone, micca solu e persone chì vulemu, spessu mancanu, ma e famiglie, i zitelli, e mòglie, a cumunità, i zoni terrorizzanti, perchè simu pruvatu à fà. tumbà e persone chì ùn sò micca una minaccia, ma chì qualcunu hà dettu erroneamente chì eranu una minaccia. Ma ancu s'ellu eranu una minaccia, vogliu dì, hè Mike Pompeo una minaccia per l'Iran? Allora perchè ùn u ammazzanu ? Saria bè? Vuleriamu incantati, fendu ciò chì duvemu fà ? Riturnendu à Robert Jackson, aghju paura ch'ellu hè sbagliatu. Avemu dimustratu ch'ellu hè sbagliatu. A cumunità intellettuale, i boni liberali, l'autorità legale anu dettu solu: "Ùn simu micca sottumessi à a lege. Ancu a nostra propria Custituzione ùn si applica à noi. Ciò chì s'applica à noi hè ciò chì ci vole à fà.
Hermann Goering era u più altu classificatu nazi in Nuremberg. Ellu disse: "U vincitore serà sempre u ghjudice è u vintu l'accusatu".
Sfurtunatamente, hè vera. Pigliate ancu u Tribunale di Nuremberg stessu. Era probabilmente u menu difettu di tutti i tribunali internaziunali. E persone chì eranu accusati eranu senza dubbitu criminali terribili. Ma u tribunale di Nuremberg stessu era assai difettu. Questu hè statu indicatu da Telford Taylor, u cunsigliu americanu per a persecuzione. Hà scrittu annantu dopu, è accunsenu chì ci era un difettu prufondu in u Tribunale. Essenzialmente, u Tribunale hà definitu un crimine di guerra cum'è qualcosa chì avete fattu è ùn avemu micca fattu. Allora u bumbardamentu di cuncentrazioni urbane per pruvà à tumbà quant'è più civili pussibule ùn era micca cunsideratu un crimine. U mutivu era chì i britannichi è l'Americani anu fattu assai più cà i tedeschi, per quessa ùn hè micca un crimine. Allora distrughjendu e cità cù u scopu esplicitu di tumbà i civili, chì era dopu tuttu u scopu esplicitu, avemu da dannà a so morale uccidendu civili, micca sicretu. Ùn era micca un crimine.
Dresda, altre cità tedesche, Tokyo, assai peggiu di Hiroshima, micca crimini. In fatti, s'è vo fighjate un ochju à u Tribunale, i criminali di guerra tedeschi sò stati capaci di chjappà cun successu chì ciò ch'elli anu fattu hè statu ancu fattu da l'Occidenti, per quessa ch'elli eranu innocenti. U cumandante sottumarinu Admiral Doenitz hè statu incaricatu di attaccà i navi civili.
I so avucati anu purtatu in a so difesa un ammiragliu americanu chì hà dettu: "Avemu fattu a stessa cosa". Va bè, dunque ùn hè micca un crimine. Hè u Tribunale di Nuremberg, u megliu di tutti i tribunali. Allora sò cuntentu chì u Tribunale hà fattu, hè megliu chè s'ellu ùn era micca, ma ùn duvemu micca avè alcuna illusione. Era assai difettu. Hè stata a ghjustizia di u vincitore. U Tribunale di Tokyo era solu ridiculu. I cumandanti giapponesi sò stati eseguiti per via di crimini cummessi da e truppe chì ùn avianu micca cuntattu, cose cusì.
In u libru, Retargeting Iran, discutete in u capitulu "U.S. Guerra cù l'Iran: Covert and Overt "a pruposta per una zona senza armi nucleari in u Mediu Oriente. Pocu persone anu ancu intesu parlà di questu. E poi menzionate l'Emenda di Symington di u 1976. Era un senatore di Missouri. Dici: "U.S. L'aiutu à Israele per l'ultimi quasi 40 anni hè illegale sottu a lege di i Stati Uniti ". Parlà di quessa.
Ci hè una professione chjamata avucata, chì u so compitu hè di dimustrà chì e parolle ùn significanu micca ciò chì dicenu. Allora capiscu chì. Ma se guardemu à e parolle attuali, hè discutibile, ma hè certamente almenu discutibile chì l'aiutu di i Stati Uniti à Israele hè illegale sottu a lege di i Stati Uniti. Ci sò aghjurnamenti à l'Emenda di Symington chì a portanu più in là. È ci hè un prublema assai interessante quì, chì hè una di queste cose chì ùn hè micca discutibile in i Stati Uniti, ma assai critica per l'affari cuntempuranei. Ci hè una preoccupazione assai ghjustificata avà per una pussibile guerra cù l'Iran. Serà Trump esce in un focu di gloria bombardendu intornu o qualcosa cusì? Ma pigliate tuttu u prublema cù l'Iran, micca solu Trump, Obama, tutti l'altri. L'Iran deve esse una minaccia terribile per a pace, forse a più grande minaccia per a pace. È u peghju di tuttu hè u so prugramma per u sviluppu di l'armi nucleari.
Pensemu à questu per un mumentu. Diciamu chì Netanyahu hà ragiò, sviluppanu segretamente armi nucleari. Ci hè una manera di piantà questu? Iè, un modu assai simplice. Impone una zona senza armi nucleari in u Mediu Oriente cù ispezioni intensivi. Sapemu chì l'ispezioni ponu travaglià.
L'intelligenza di i Stati Uniti cunfirma chì, l'Agenzia Internaziunale di l'Energia Atomica cunfirma. Eranu assai efficaci durante u periodu di u JCPOA, l'accordu di u Pianu d'Azzione Cumpresu Cunghjuntu, l'Accordu Iran. Allora ristabiliteli è impone una zona senza armi nucleari.
Qualchissia s'oppone à questu? In fatti, solu dui paesi, i Stati Uniti è Israele. I paesi arabi fermamente in favore, l'Iran fermamente in favore, i paesi non-alignati, a maiò parte di u mondu, l'ex-non-aligned, cusì chjamatu G77, 130 o più paesi chì sustenenu fermamente, l'Europa sustene. Ogni volta chì vene, i Stati Uniti u vetu. Obama, in 2015, hè ghjuntu à a cunferenza di Revisione di u Trattatu di Non-Proliferazione. Tutti in favore, Obama hà bluccatu. In riunioni dapoi, listessa cosa. Perchè i Stati Uniti bluccanu? Tuttu u mondu sà, nimu pò dì, perchè significaria chì l'armi nucleari di Israele seranu sottumessi à ispezione. I Stati Uniti ùn ricunnosce micca ufficialmente chì Israele hà armi nucleari. Hè un scherzu. Tuttu u mondu sapi chì anu armi nucleari, ma u guvernu americanu ùn a ricunnosce micca.
Chì torna à l'Emenda Symington. Appena a ricunnosce, apre quella porta. Nimu in u guvernu, Democraticu o Republicanu, vole apre sta porta. A cumunità intellettuale liberale ùn vole micca apre sta porta. Dunque ùn avete micca discussione di un modu assai simplice di finisce qualsiasi minaccia chì pensate chì l'Iran pone. Dunque, nisuna ghjustificazione per sanzioni assassine, nisuna ghjustificazione in ogni modu, ma a ghjustificazione ufficiale hè completamente abbattuta. Nisuna giustificazione per i sforzi di tortura iraniani, soprattuttu avà durante a pandemia, nimu. Tuttu va, suluzione simplice, ùn si pò parlà micca. Vogliu dì, pudete parlà in i circuli di cuntrollu di l'armi, è hè un paese liberu, possu parlà di questu, cum'è aghju fattu 1,000 volte. Apuntendu questu, sicuru, l'audienza capisce immediatamente. In fatti, avissi da dì chì s'ellu ci era una urganizazione di sulidarità palestinese veramente funzionante quì, questu seria una di e so priurità maiò. Imponemu una zona senza armi nucleari in u Mediu Oriente. Perseguitemu u fattu chì l'aiutu di i Stati Uniti à Israele hè forse ancu in violazione di a lege di i Stati Uniti.
Questu ùn hè micca l'unicu casu. Ci hè a chjamata Leahy Law, Senatore Patrick Leahy, chì pruibisce l'aiutu militare di i Stati Uniti à qualsiasi unità militare in ogni locu chì hè impegnata in violazioni sistematiche di i diritti umani. L'armata israeliana hè sempre à u collu in violazioni sistematiche di i diritti umani. Pudete leghje nantu à a stampa israeliana, gruppi di diritti umani israeliani, B'Tselem, gruppi internaziunali di diritti umani, micca un sicretu. Allora sì, ci sò punti induve e pressioni attivisti puderanu fà una grande diferenza. Ùn sò micca realizati, sfurtunatamenti. Ma sò cose chì sò tenute sottu un velu, ùn vulete micca parlà di elli. Hè un pocu cum'è a vacuna cinese, ancu peghju, ùn parlemu micca. Hè almenu qualchì volta mintuatu. Questu, pudete cercà, hè quasi una prohibizione tutale.
È aghju aghjustatu chì ci hè più. I Stati Uniti è a Gran Bretagna sò unicamente impegnati in una zona senza armi nucleari, ci hè una ragione. Dopu à l'invasione irachena di Kuwait in u 1990, i Stati Uniti è a Gran Bretagna anu sbattutu una risoluzione di u Cunsigliu di Sicurezza, chì hà dumandatu à Saddam Hussein per eliminà i so prugrammi di l'armi nucleari, chì ellu hà fattu. A risoluzione avia una serie di altre disposizioni. Unu di elli, l'Articulu 14, impegna i firmatarii, i Stati Uniti è a Gran Bretagna à travaglià per stabilisce una zona senza armi nucleari in a regione. Hè una risoluzione di u Cunsigliu di Sicurezza sponsorizata da i Stati Uniti è a Gran Bretagna chì chjama à sti dui stati per passà per istituì una zona senza armi nucleari in a regione. Anu una rispunsabilità unica di fà, vale à dì à apre l'armi nucleari israeliani à l'ispezione è di suscitarà a quistione di a legalità di l'aiutu ecunomicu è militare di i Stati Uniti à Israele. Hè un duvere direttu, ùn pò esse discutitu. Di sicuru, pò, cum'è avemu parlatu è avemu parlatu prima. Ma ùn pò micca entre in u mainstream.
Quist'annu hà cuminciatu cù l'assassiniu di u generale iranianu Qassem Suleimani, è quasi finiscinu cù l'assassiniu di u scientist iranianu Mohsen Fakhrizadeh, probabilmente da Israele. David Sanger chì scrive in u New York Times hà dettu: "L'assassiniu minaccia di paralizà i sforzi di u presidente elettu Biden per rinviviscia l'accordu nucleare iranianu prima ch'ellu pò ancu inizià a so diplomazia cù Teheran". È cuntinueghja: "E questu puderia esse statu un scopu principale di l'operazione". À propositu di Benjamin Netanyahu, Sanger scrive ch'ellu hà una seconda agenda, è questu, citendu à Netanyahu, "Ùn ci deve esse micca ritornu à l'accordu nucleare precedente". Nisuna parte in l'articulu ùn hà mancu menzionatu chì Israele hà armi nucleari, o chì questu. L'assassiniu hè un altru esempiu di e so violazioni di u dirittu internaziunale. Chì succede cù e relazioni US-Iran in questu periodu interim è i periculi di una guerra più larga pussibule?
Hè una quistione impurtante, ma duvemu ricurdà chì ci hè un fondu. Perchè i Stati Uniti torturanu l'Iran in u primu locu? Chì ghjè a ghjustificazione di u regime di sanzioni di i Stati Uniti ? Questu ùn hè micca u primu assassiniu di un scientist di l'armi nucleari. Ci hè statu una stringa di altri, sabotaggi di e facilità iraniani, solu unu assai recentemente, tutte queste cose. Chì ci hè a ghjustificazione per qualcunu di elli? In verità nimu, cum'è aghju dettu, ma parlemu di questu specificu. Pensu chì l'analisi hè abbastanza plausibile. Sembra chì, dapoi qualchì tempu, l'amministrazione di Trump / Pompeo hà pruvatu duramente à pruvucà l'Iran à realizà un tipu d'attu, chì pò esse usatu cum'è pretestu per una forte escalazione di a guerra contru l'Iran.
Avvisu chì simu in guerra contr'à l'Iran. Avemu un bloccu.
E sanzioni di i Stati Uniti sò un affari seriu, e sanzioni di i Stati Uniti sò sanzioni di terzu, significa chì tutti in u mondu anu da osservà o altrimenti. L'Auropa ùn li piace micca, ma anu da osservà, o sinnò li sguassemu da u sistema finanziariu internaziunale. Avemu appena vistu questu mostratu dramaticamente à l'ONU recentemente. I Stati Uniti si sò andati à u Cunsigliu di Sicurezza è anu dumandatu, vale à dì esigenza, chì u Cunsigliu di Sicurezza rinnuvà e sanzioni cadute contru l'Iran. Anu ricusatu, rifiutu quasi tutale. Ogni alleatu di i Stati Uniti hà rifiutatu. I Stati Uniti anu reagitu, Pompeo hà tornatu à u Cunsigliu di Sicurezza è hà dettu: "Restituite e sanzioni". Ubbidìanu. Ùn pudete micca passà nantu à i pedi di u padrinu. Avà questu hè ancu passatu senza cumentu. Dunque, questu hè solu unu di i tanti esempi induve l'amministrazione di Trump prova quasi disperatamente di ottene l'Iran per realizà una certa azione, chì ponu aduprà cum'è un pretestu probabilmente per attacchi di missile contr'à e instalazioni nucleari o qualcosa cusì, à quale l'Iran puderia. rispondi.
Per esempiu, anu a capacità di missile per attaccà e strutture energetiche saudite in u nordeste di l'Arabia Saudita, vicinu à a fruntiera Iraniana. Puderanu attaccà questu. Hè u centru principale di a produzzione globale di carburanti fossili. Inoltre, l'installazione di desalinizazione di l'Arabia Saudita è altri, ancu s'ellu hà iniziatu una guerra enormosa. Ùn sapemu micca ciò chì portaria. Ma sò ansiosi di fà questu per pruvà à assicurà esattamente, cum'è Netanyahu hà dettu, chì ùn vulemu micca à a situazione precedente. Avà veramente, sò d'accordu cù Netanyahu. Ùn duvemu micca vultà à l'accordu prima. Ciò chì duvemu fà hè impone una nova zona senza armi nucleari, chì hè veramente l'armi nucleari seranu sottumessi à cuntrolli è ispezioni internaziunali, è in quale l'aiutu di i Stati Uniti à Israele serà interrugatu.
Hè ciò chì duvemu fà, micca solu vultà à u JCPOA. Allora in certi modi, sò d'accordu cun ellu. Ma ùn duvemu micca esse intrappulati in questa cuncepimentu ristretta chì hè furnita da i media è u quadru intellettuale generale. Ùn vulemu micca esse intrappulati in questu, hè sbagliatu. Ma questu hè probabilmente ciò chì provanu di fà. Pensu chì l'analisi hè curretta. In fatti, l'amministrazione di Biden hè ghjucatu. Unu di i so principali nominati, u cunsigliu di sicurezza naziunale, Jake Sullivan, hà dettu recentemente chì l'amministrazione Biden serà disposta à cunsiderà di vultà à l'accordu cumuni, ma a bola hè in u tribunale di l'Iran. Hanu da principià per taglià, invertendu u so arricchimentu aumentatu di uraniu. È anu da avè una attitudine pusitiva versu e negoziazioni. S'elli facenu cusì, a cunsideremu.
Assolutamente in daretu. Semu quelli chì duveranu esse supplicate cun elli di vultà à e negoziazioni, chì avemu sempre minatu, in realtà distruttu sottu Trump, ma minatu sottu Obama. Ancu sottu Obama, ùn avemu micca campatu à l'accordi. L'accordi dicenu, una parte di elli hè chì nisuna parte ùn pruvà à ferisce l'ecunumia iraniana durante u periodu di e negoziazioni. Ùn mi ricordu micca e parolle esatti, ma era qualcosa à questu effettu. L'amministrazione Obama facia in constantemente. Ùn avemu micca campatu à l'accordi. Ma avà u portavoce di l'amministrazione di Biden dice: "Puderemu esse disposti à cunsiderà di vultà à e negoziazioni, se facenu i primi passi", cum'è s'ellu era u culpèvule, micca noi. Ùn deve mai accettà nunda di questu.
Robert Fisk, l'avemu cunnisciutu tramindui, hà spartutu e piattaforme cun ellu, hè mortu à a fini d'ottobre. In u 2010, hà dettu questu nantu à l'ughjettività, "Hè u duvere di un currispundenti straneru per esse neutrali è imparziali da a parte di quelli chì soffrenu, qualunque sia. Fisk era un criticu di a pulitica estera di i Stati Uniti in u Mediu Oriente, u trattamentu israelianu di i Palestiniani. Hà scrittu di a quistione kurda, u genocidiu armenu è altri temi tabù. Parlate d’ellu un pocu, è po ‘ssa nuzione, sta nuzione guasi sacra di l’ughjettività.
Fisk era un maravigliu currispundente, bravu, onestu, sapiente, grande scrittore. A maiò parte di a professione l'odiava solu. È avà hè sottu à attacchi assai brutti da parechji ghjurnalisti. Un numeru di boni ghjurnalisti anu scrittu annantu à questu, cum'è Jonathan Cook. Avà ch'ellu hè mortu, ùn pò micca fà in giudiziu à nimu, ogni tipu di attacchi brutti venenu da i ghjurnalisti. Hè malatu. Era unu di i primi. Allora chì hè di l'ughjettività? Hè una nozione divertente. Prima di tuttu, ùn duvemu micca finta chì simu solu osservatori neutrali. Ogni omu hà un puntu di vista. Se ùn avete micca un puntu di vista nantu à e cose, ùn site micca un esse umanu, ùn avete micca un cervellu chì funziona. Sè vo site un ghjurnalistu o studiosu seriu, ciò chì fate hè di fà u vostru puntu di vista assai chjaru, in modu chì i vostri lettori ponu capiscenu è cumpensà per ellu, è poi pruvate à esse u più precisu chì pudete nantu à ciò chì succede, sempre inquadratu. in u fondu di ciò chì hè impurtante per voi.
Se ciò chì hè impurtante per voi sò i diritti di i putenti, va bè, fate cusì chjaru è scrivite da quella perspettiva. Se u vostru puntu di vista, a perspettiva hè i diritti di u soffrenu è di l'oppresso, fate cusì chjaru, è poi discrìvemu cusì accuratamente cum'è pudete, senza taglià i cantoni. Ma l'ughjettività pura hè solu una nozione senza significatu ancu in e scienze. Nisun fisicu nucleari s'avvicina à u prossimu articulu chì leghje cù pura oggettività, cum'è s'ellu ùn avia micca alcune credenze nantu à u sughjettu. Vogliu dì, hè solu ridiculu. Avete lettu a literatura scientifica.
Un documentu hè apparsu un paru di settimane fà in una di e prime riviste di teoria quantistica, cun un dibattitu trà una mansa di scentifichi, scentifichi superiori, circa ciò chì hè una particella, u cuncettu più criticu in fisica. Cosa hè una particella, assai punti di vista diffirenti, a ghjente chì si discute. Ogni manera chì vedenu un esperimentu serà furmatu da u so puntu di vista. Hè a fisica fundamentale. Suppone chì stai fighjendu a guerra siriana. Di sicuru, avete da avè un puntu di vista. Ma questu ùn significa micca chì ùn pudete micca esse un bellu ghjurnalistu obiettivu, cum'è Robert Fisk era, Patrick Cockburn, Charles Glass, Jonathan Steele è uni pochi altri. Tutti anu un puntu di vista. Fisk era ancu un grande esse umanu. L'aghju cunnisciutu personalmente per parechji anni.
U 29 di nuvembre hè u ghjornu internaziunale di sulidarità cù u populu palestinese, una celebrazione organizata da l'ONU. Marca a risoluzione 181 di l'ONU di u 29 di nuvembre di u 1947, chì prupone a spartizione di a Palestina in dui stati, unu arabu è un ebreu. U pueta naziunale di a Palestina hè Mahmoud Darwish. (1941-2008) Unu di i so più grandi poemi hè "Under Siege". Questu hè u versu d'apertura,
"Qua nantu à i pendii di e muntagne, di fronte à u crepuscolo è u cannone di u tempu,
Vicinu à i giardini di l'ombra spezzata, Facemu ciò chì facenu i prigiuneri,
È ciò chì facenu i disoccupati:
Cultivemu a speranza ".
Chì speranza ci hè per i Palestiniani, un populu chì avete statu in sulidarità dapoi decennii, in questu chì pare esse u mumentu più sbulicatu in a so storia ? Induve più è più terra è acqua sò annesse da Israele è a pussibilità di un statu palestinesu viable è indipindenti si ritira ?
Hè un momentu sgrossu in a storia di i Palestiniani. È qualcunu cuncernatu cù i so diritti è e prospettive deve esse assai attenti à duie cose. Unu, essendu chjaru di quale hè a situazione attuale. Dui, essendu chjaru nantu à i tipi di scelte, di l'azzione chì si ponu fà per pruvà à migliurà, superà, almenu mitigà a crisa ch'elli campanu. Queste duie cose necessitanu un pensamentu chjaru seriu, è ùn pensu micca chì hè fattu. Allora nantu à a quistione di ciò chì e circustanze sò, quasi tutte e discussioni in questi ghjorni chì vedete hè trà duie opzioni. Unu hè un stabilimentu di dui stati di qualchì tipu. Ci hè statu un cunsensu internaziunale generale annantu à questu da l'anni 1970, cusì qualcosa cusì. L'altra opzione chì hè cunsiderata hè chì un statu, Israele, piglia a Cisjordania, è dopu una lotta anti-apartheid ne segue. Hè a seconda opzione.
Ma manca a terza è cruciale opzione, quella chì hè in fattu esse implementata davanti à i nostri ochji, chì hè stata a guida maiò per e pulitiche israeliane per 50 anni. Hè un Israele più grande, chì Israele piglia tuttu ciò chì hè di valore per ellu in Cisjordania, prima Gaza, ma avà in Cisjordania, ma evade a cuncentrazione di a pupulazione palestina. Allora Israele ùn vole micca Nablus, ùn vole micca Tulkarm, ùn vole micca Palestiniani. Allora nunda cum'è a lotta anti-apartheid, induve a pupulazione bianca avia bisognu di a pupulazione nera, è in fatti pruvò à subvenzione di i Bantustani, pruvò à fà l'aspettu decentu à a cumunità internaziunale. Questu hè abbastanza diversu. Israele vole solu i Palestiniani fora. Li usa per u travagliu economicu, ma ponu uttene u travagliu sfruttatu à pocu pressu da Tailanda o altri posti è fà in fattu.
Volenu solu i Palestiniani fora. Ciò ch'elli anu fattu per 50 anni è ciò chì vede davanti à i vostri ochji, chì pudete vede s'ellu si guida intornu à a Cisjordania, hè un Israele più grande, in quale Israele piglia tutte e zone preziose, u Vallu di u Ghjordanu, circa un terzu di u tarritoriu, terra fertili, caccià a pupulazione cù un o un altru pretesti. Pigliate più grande Ghjerusalemme, un spaziu enormu circa cinque volte a dimensione di ciò chì Ghjerusalemme hè mai statu o pigliate a cità di Ma'ale Adumim à est di Ghjerusalemme, custruita soprattuttu in l'anni Clinton, corridore à questu, quasi bisects a Cisjordania. Stessa à u nordu cù a cità di Ariel, a cità di Kedumim, lascià fora a cuncentrazione di a pupulazione palestina, è ùn pigliate micca Nablus, hè per elli, finu à chì infine riescimu à sbarazzarsi di elli.
U restu di i Palestiniani chì campanu in i zoni chì Israele pigghianu, li mettenu in enclavi isolati, siparati da i so alivi, zoni agriculi, mandrii, cù punti di cuntrollu, chì in ocasioni sò aperti à a vuluntà di i suldati israeliani. Mantene in l'isulazione, sottumessi à attacchi custanti da quelli chì sò chjamati ghjovani in cima è altri pazzi terroristi è solu rende a vita impussibile per elli. Intantu, i zoni cuntenuti da i Ghjudei sò basamente periferi di Tel Aviv è Ghjerusalemme. Allora pudete campà in Ma'ale Adumim in una bella villa, sussidiata da u guvernu, è piglià l'autostrada solu per i Ghjudei. Vi porta à u vostru travagliu in Tel Aviv, torna à a vostra bella casa sussidiata in a periferia à a sera. Ùn si vede mancu un arabu. Hè più grande Israele. Hè ciò chì hè implementatu.
Cum'è ogni altra colonia nova, in ogni locu, l'autorità israeliane capiscenu chì avete da fà qualcosa per l'elite palestinesi. Allora avè un locu induve si ponu riunite, andà à u teatru, avè boni ristoranti, centri commerciali, finta ch'elli sò in Europa. Hè Ramallah, in fondu, avete da fà. Stessa cosa chì truvate in tutta l'Africa è altre zone neocoloniali simili. Hè a realità. Israele ùn hà micca accettatu di piglià a pupulazione palestina. Israele ùn hà micca accettà di diventà un statu minurariu cù una minurità di Ghjudei. Pudemu esse abbastanza sicuru di questu. Allora ùn hè micca solu una opzione. Si parla assai di questu, ma ùn pensu micca chì hè una opzione. Discutete, ma mi pare chì hè ciò chì deve esse affruntatu.
In quantu à l'azzioni chì puderanu superà sta crisa, ci hè un puntu chì hè criticu, questu hè i Stati Uniti. Se i Stati Uniti cuntinueghjanu, cum'è l'avete abbastanza constantemente, cù qualchi pause, per sustene u prughjettu israelianu più grande d'Israele, solu cuntinueghjanu cun ellu. Nisuna ragione per elli à piantà, sempre chì u padrinu glubale dice: "Pudete andà avanti". Cuntinuerà ? Pensu chì hè una quistione aperta. Se guardate u sustegnu à Israele in i Stati Uniti, hè cambiatu radicalmente in l'ultime duie decennii. Riturnà 20 anni è oltre, Israele era u caru di a pupulazione liberale, amatu Israele, hè u locu più maravigliu in u mondu. Pensu chì questu era veru quasi in u mondu sanu, dicendu: "L'adulescenti svedese puderanu campà in un kibbutz perchè era cusì maravigliu".
Hè tuttu cambiatu. Israele hè avà un statu paria trà l'opinione liberale. In fatti, a maiò parte di e persone chì si identificanu cum'è Democratici liberali sò più favurevuli à i diritti palestinesi. U sustegnu à Israele hè cambiatu à l'estrema diritta, cum'è Israele stessu s'hè spustatu à l'estrema diritta. Allora u sustegnu di Israele in i Stati Uniti hè avà u Partitu Republicanu. Hè evangelichi, ultra-naziunalisti, quelli cunnessi à l'industria militare, chì hà ligami assai stretti cù Israele. Hè u sustegnu à Israele. È ci sò pussibuli aperti. Questu hè ancu veru di a pupulazione ebraica più ghjovana, aghju dettu. Un saccu di pussibulità per pruvà à passà per cambià a pulitica di i Stati Uniti, è sò cose assai concrete. Avemu digià citatu uni pochi, a legittimità di l'aiutu militare è ecunomicu di i Stati Uniti à Israele. Puntu dulore, hè per quessa chì nimu ne vole parlà. Ma hè un puntu per l'attivismu, è ci sò altre cose cusì. Viulazioni custanti di Israele di u dirittu internaziunale o sò enormi violazioni di i diritti umani, questu hè a ripressione viciosa in i territorii occupati.
Tuttu chistu deve esse davanti è centru. E pensu chì cun questu, puderia esse un cambiamentu in a pulitica di i Stati Uniti, è ùn deve esse micca un cambiamentu enormu. Ancu suscitarà a pussibilità di finisce o limità l'enorme aiutu ecunomicu è militare à Israele averebbe un grande effettu, avanzendu ancu di più. Allora pensu chì ci sò cose chì ponu esse fattu. Ùn pensu micca chì a situazione hè senza speranza. Ma ci vole à esse chjaru. Dumandate ciò chì pò esse fattu in modu efficace, micca ciò chì vi fa sentu ghjustu. Hè un pocu cum'è parlà di defund a polizia. Avete da fà in una manera chì hà da travaglià, micca in una manera chì serà autodistruttiva.
Duranti l'estate, avete da truvà tempu per leghje ficzioni. Pudete ricurdà di qualchì rumanzu particulari chì si ferma in a vostra mente? È m'avete dettu chì in questu annu pandemicu, avete statu cusì occupatu chì ùn avete micca pussutu leghje alcuna fiction. Questu va à a quistione di ciò chì l'arti pò fà in una sucità?
Hè una longa storia. Questu hè in fatti u primu veranu induve ùn aghju micca avutu u lussu di gode di una seria di rumanzi è altre forme di rilassazione, troppu occupatu. L'ultimu veranu era nantu à un calciu di Saramago, correndu i so rumanzi. Ma hè un tema troppu largu per discutiri.
Ultima quistione. Anni fà, m'hà dettu chì avete "geni cattivi" è chì ùn avete micca aspittatu di campà una longa vita. Ebbè, fate 92 anni u 7 di dicembre. Avete una Bicicletta Teoria di a Longevità. Spiegà ciò chì hè.
Hè abbastanza sèmplice. Se continui à cavalcà veloce, ùn cascate micca. Per disgrazia, a mo moglia Valeria ùn mi lascia micca avvicinassi à una bicicletta.
Pensu chì possu dì per parechje persone: "Felice anniversariu, Noam".
Grazie. Mantene à cavallu. Z
(A causa di limitazioni di u tempu, alcune parti di l'entrevista ùn sò micca incluse in a trasmissione naziunale. Queste porzioni sò incluse in questa trascrizione.)
Per infurmazione nantu à ottene CD, mp3, o trascrizioni di questu o di altri prugrammi, cuntattate: RISE UP Alternative RadioP.O. Box 551 Boulder, CO 80306 (800) 444-1977: [email prutettu] www.alternativeradio.org © 2020