Fonte: Jonathancook.net
Dopu avè scrittu annantu à i media dapoi parechji anni, sò diventatu sempre più sensibile à cumu noi, cum'è cunsumatori di nutizie, sò sottumessi à l'ideulugia - l'invisibili, i sabbia mudificanti di u nostru sistema di credenze.
Quelli credenze ùn sò micca inbuilt, sicuru. Cumu puderanu esse ? Ùn nascemu micca cun software pre-caricatu cum'è un urdinatore - ancu s'ellu u nostru "hardware" mentale pò furmà quale tipu d'infurmazioni simu capaci di processà è cumu processemu.
È ciò chì pudemu imaginà, u nostru sistema di credenze ùn hè micca veramente autogeneratu, dictatu da l'esperienze di vita. Ùn sò micca solu avvenimenti di u mondu reale chì determinanu i nostri valori è punti di vista. L'avvenimenti è l'esperienze sò interpretati è datu significatu da queste credenze è valori. Hè per quessa chì hè abbastanza pussibule - cumunu, in fattu - per noi di mantene e credenze cuntradittori à u stessu tempu: cum'è a preoccupazione di a minaccia di u cambiamentu climaticu per l'avvene di i nostri figlioli, mentre sustene i sistemi pulitichi impegnati à custruisce più strade è piste.
I psiculoghi anu un termu per stu fenomenu: dissonanza cognitiva.
Piuttostu, u nostru paisaghju ideologicu hè custruitu suciali è largamente impostu da fora. L'ideulugia inquadra l'esperienze per noi, aghjunghjendu una capa nascosta di interpretazione chì ci incuraghja à fà sensu di u mondu in modi utili. A quistione più liberatrice chì si pò fà, dunque, hè: à quale hè utile ogni ideologia particulare?
Framing u mondu
Eriditemu assai di a nostra ideologia da i genitori è i prufessori. Ma l'ideulugia ùn hè micca statica. Hè adattativu. I nostri ipotesi, credenze è valori cambianu sottilimente cù u tempu. E cambianu cum'è i bisogni di u putente cambianu.
I più putenti trà noi sò putenti precisamente perchè creanu l'ideulugia dominante - u filu di a narrativa chì unisce ciò chì imaginemu per esse a nostra cunniscenza persunale di perchè u mondu hè cumu hè. Hè per quessa chì l'elite, sia u statu o l'imprese, priurità di catturà i principali canali di cumunicazione. Assicuranu di pussede è cuntrullà i mass media.
Quandu l'attori esterni putenti inquadranu u mondu per noi - ch'ella sia à traversu a trasmissione, i ghjurnali o e social media - anu da decide ciò chì importa, ciò chì deve esse priorità, ciò chì hè ghjustu.
Questa stampa hè particularmente evidenti in i Stati Uniti, induve sei corporazioni cuntrullà quasi tuttu ciò chì u publicu americanu sente, vede è pensa - è, via Hollywood, assai di ciò chì u restu di noi pensa ancu. Ancu in u Regnu Unitu, induve un radiodiffusore publicu di fiducia, a BBC, domina assai produzzione media, a situazione hè pocu sfarente. Siccomu u statu britannicu stessu hè statu sempre più catturatu da una elite corporativa, a BBC hè gestita in u so nome. Basta à vede quale hè statu numinatu l'attuale presidente di a BBC.
Fattori limitanti
U rolu di i media corporativi hè di mudificà suttilmente l'ideulugia - a manera di vede è pensemu à u mondu - basatu annantu à i bisogni più pressanti di e corporazioni chì perseguenu una strategia coherente per aumentà i profitti è accumulà più ricchezza.
U più grande fattore limitante nantu à ciò chì i media ponu fà noi, u publicu, crede è quantu rapidamente pudemu esse fatte per pensà à i novi pinsamenti ùn hè micca a realità fisica. Hè u risicu chì un cambiamentu troppu bruscu di l'ideulugia creerà troppu dissonanza cognitiva, à u puntu chì ùn pudemu più sustene u nostru sistema di credenze.
U sfondamentu di un sistema ideologicu pò manifestà à u livellu privatu in una varietà di stati di salute emotiva è mentale, cumprese l'ansietà è a depressione, è ancu a malatia crònica. Ma questu hè pocu preoccupatu per l'elite corporative. Tali "condizioni" ponu esse medicate - è à grande prufittu, quandu pudemu esse facilmente incuraghjiti à cumprà droghe per a nostra malatia (dis-ease) o per andà in shopping sprees per fà "sentite" più felice.
U veru prublema hè quandu a rottura di u sistema di credenze dominante hè spartutu largamente - diventa cullettivu - è minaccia a presa continua di l'elite nantu à u putere. Ddu chjassu porta à a rivoluzione pulitica è à a rivoluzione, quandu i fatti appariscenu di colpu chì ùn sò più solidi ma dubbiosi, o ancu senza sensu, rivendicazioni ideologiche.
Per centinaie d'anni, i rè guvernavanu e pupulazioni di l'Europa basatu annantu à un suppostu "dirittu divinu". Ma quella dichjarazione ùn era più assurda chè a credenza attuale chì e nostre elite dirigenu a civilizazione chjamata occidentale basatu annantu à un "dirittu ecunomicu" - chì, per via di a sopravvivenza di i più ecunomichi, anu risuscitatu in cima per guidà e nostre società à un megliu. , mondu più efficau in u quale tutti in fine prosperemu.
Assicuranza Apocalypse
A pazzia di a nostra realità ecunomica attuale hè ben illustrata da un novu muvimentu ideologicu self-serving trà i super-ricchi. U so investimentu emutivu in u so dirittu di stà immensamente riccu hè naturalmente assai più forte ch'è l'investimentu di u restu di noi in u so stà riccu. Chì hè una ragiuni miliardarii sò capaci di affruntà livelli assai più grande di dissonanza cognitiva quandu ghjustificà a continuazione di l'ordine ecunomicu attuale.
A più grande sfida ideologica chì affruntà i super-ricchi hè u colapsu climaticu imminente: cumu raziunalizà un sistema ecunomicu cuncepitu per suddisfà a so fame di prufittu, è a continuazione di u so privilegiu, quandu hè cusì ovviamente pruvucannu quellu colapsu.
Qualchidunu sò fughjiti in fantasie ridicule di scola - l'equivalente di u disordine di i miliardarii. Elon Musk e Jeff Bezos versanu soldi - mentre cumpensendu l'impositu - in l'escapismo di e culunie spaziali, basate nantu à a listessa splutazioni tecnologica è monetizazione di a natura chì anu rapidamente rende u nostru pianeta inhabitable.
L'altri cercanu in direzzione più pratica, se ugualmente futile. Reid Hoffman, u cofundatore di LinkedIn, hà stimatu chì a mità di i so cumpagni miliardari in Silicon Valley anu compru ciò chì ellu chjama "assicurazione apocalisse", investendu in isule rifugiu e bunker sotterranei di lussu. Fantasticamente, imaginanu chì questu serà u so cinturione di vita quandu u sistema climaticu di u pianeta si rompe senza riparazione.
U "passu sbagliatu" di l'umanità
Ma ancu questi approcci parenu ragiunate paragunatu à un'altra ideologia chì i super-ricchi si uniscenu intornu chì hè stata etichettata "longtermismu", un off-shoot di u muvimentu di "altruismu efficace". Cum'è sempre cù a lingua usata da i putenti, a realità hè invertita. L'intenzione hè di ingannà - elli stessi cum'è noi. Ùn ci hè nunda à longu andà o altruisticu nantu à stu novu cultu. Hè solu un rebranding di u mantra di Gordon Gekko "L'avidità hè bona", ancu quandu l'avidità hè stata descritta cum'è suicida.
Di fronte à un futuru vicinu disastruu per u quale sò supremamente rispunsevuli, i super-ricchi volenu telescopiu a nostra attenzione in un futuru distante - millaie è milioni d'anni da quì. Fighjendu nantu à l'eoni avanti, ponu distractà da u presente immediatu. Dopu tuttu, ùn saranu micca accusati di ciò chì succede - se qualcosa umanu succede - 10 o 20 millenni da quì.
Unu di i so guru hè Nick Bostrom, un filòsufu di l'Università d'Oxford, chì hà cuntribuitu una glossa accademica à sta nova religione mascherata da raziunalismu. Argumenta chì, vista da decine di millaie d'anni in u futuru, a catastrofa climatica imminente ùn pare micca cusì grande - parerà cusì impurtante cum'è i crimini di l'Imperu Rumanu o Gengis Khan ci parenu oghje.
A soffrenza imminente di milioni o ancu miliardi di esseri umani da l'acqua di mare crescente, incendii, siccità è penuria di l'alimentu palesanu quandu paragunate à a sopravvivenza di i pochi chì resemmentanu u pianeta è l'universu più largu cù a vita cuscente. Cù l'espansione di e tecnulugii digià in sviluppu (da i bilionarii), ci saranu assai trillioni di futuri umani biologichi chì colonizzanu l'universu o equivalenti digitale chì vivenu in un mondu post-umanu.
In e parolle di Bostrom: "U scontru di a civiltà glubale hè, da a perspettiva di l'umanità in generale, un scontru potenzialmente recuperabile". O cum'è ellu si mette più chjappu, ciò chì vene hè "una massacra gigante per l'omu, un picculu passu per l'umanità".
Supermen digitale
Per a classe miliardaria, questa hè una musica calmante per l'arechje. L'altruismu ùn hè micca mette a so ricchezza enormosa à u serviziu di l'omi umani o truvà una strada per un futuru veramente sustenibile. Hè assicurendu chì una elite umana sopravvive à l'apocalisse: quelli cù i bunkers più profondi è l'isule più remote è elevate. Finu à ch'elli accumulanu a so ricchezza per sopravvive à a tempesta, puderanu cuntinuà in una nova era in quale u "potenziale" umanu pò esse realizatu cumplettamente à longu andà.
A raziunalisazione di u longtermismu hè questu: se a classa di steerage s'annegarà mentre a barca s'affonda, almenu ponu mori felici in a cunniscenza chì i passageri di prima classe - i più grandi innovatori è imprenditori, i miliardarii - sò in i battelli di salvezza. è prontu à custruisce di novu un futuru megliu per e generazioni à vene.
Per pensà altrimenti - per crede chì i bilionarii sò parti di u prublema è chì devenu esse richiesti di diventà parti di a suluzione - hè chjuca è egoista. Hè in u modu di u prugressu. Risicheghja di prevene a sopravvivenza di l'umanità trascinendu tutti, negando à a nostra spezia a chance di un futuru gloriosu è tecnologicu rinfurzatu chì pudemu solu sognu avà.
Bostrom sustene ancu chì, quandu hè misuratu contr'à l'imperativu murale per l'umanità per sbloccà u so pienu potenziale - per u so sviluppu in una razza superiore di Supermen digitale Nietzschean - i curbs nantu à e nostre libertà attuali sò ghjustificate. Chì puderia implicà u sviluppu di sistemi di sorveglianza glubale più sofisticati, più autoritarismu è, se ne necessariu, viulenza preventiva. Hè difficiuli di vede ciò chì ùn puderia micca esse ghjustificatu per questi motivi per assicurà chì i "più meritanti" di l'umanità sopravvive à l'apocalisse.
Bostrom ancu dirotta un cuncettu chjave di u muvimentu ambientale - chì e risorse di u pianeta sò finite - per fà u casu per mantene e nostre inuguaglianze grosse attuali è reifying l'avidità. S'ellu ci sò risorse limitati, ùn deve micca esse "frittered away" nantu à "prughjetti boni" è filantropia per salvà quelli chì circanu di cullà u turbulente di u sistema ecunomicu assai - u capitalismu - chì hà creatu a classe miliardaria. Chì saria di tradisce i sopravviventi - i super-ricchi è uni pochi di furtunati - chì anu bisognu di quelli risorse per creà una nova civilizazione custruita nantu à e ruine di l'attuale.
U pesu di u miliardariu
Sì tuttu ciò chì sona cum'è una reinvenzione di u culunialismu anticu cù una nova torsione - u pesu di l'omu biancu diventa u pesu di u miliardariu - hè perchè nasce esattamente da a stessa fonte ideologica.
Dichjarata cusì francamente, pò sembra palesemente ridiculu - è periculosu - per quelli di noi chì ùn sò micca super ricchi. Ma sti idee sò digià subtilmente permeate a cultura più larga attraversu narrazioni media.
U successu à longu andà di i super ricchi di gaslighting pò esse misuratu in u fattu chì i miliardarii sò visti cum'è cumpiendu un rolu filantropicu legittimu in e nostre società - tantu ch'elli crescenu sempre più ricchi - piuttostu cà parassiti chì sanguigna u pianeta di e so risorse. . (Ascoltate quelli chì sò cusì lavati da u cervellu chì si precipitanu ansiosi à a difesa di a classe miliardaria, micca solu accusendu i critichi d'invidia, ma avvistendu di paragunà nimu à parassiti.)
Durante i primi 16 mesi di soffrenza di massa stimulata da a pandemia, i 2,690 miliardarii di u mondu anu aumentatu a so fortuna da $ 5.5 trilioni - accaparendu più ricchezza glubale ch'elli anu gestitu in i 15 anni precedenti. È una grande parte di u mutivu di u so arricchimentu acceleratu hè chì i pulitici occidentali è i lobbisti corporativi - avà à pena distinguibili - anu assicuratu chì a classe corporativa paga sempre menu tasse. Chì questu in sè stessu ùn hà micca pruvucatu una rivolta hè dovutu à a nostra soma-ficazione da i media corporativi.
Ma l'indulgenza di i super-ricchi hè più profonda, è hè solu fatta più forte, da u rapportu di sta settimana di u Panel Intergovernmental on Climate Change (IPCC). Avvisa chì l'effetti di a "crisa climatica" artificiale nantu à l'aumentu di a temperatura è l'avvenimenti climatichi più estremi sò avà "irreversibili", è chì l'azzione urgente hè necessaria per piantà u surriscaldamentu di u pianeta.
I miliardarii pussede i media. Dunque ùn si pò micca stupitu chì l'avvisu di l'IPCC chì simu à l'orlu di un precipiziu chì scrive a nota di suicidiu di a nostra spezia hà classificatu a seconda fatturazione in parechji ghjurnali, mentre chì l'altri s'aspittavanu freneticamenti per i rivestimenti d'argentu o un "Codice chì attira l'attenzione ma inturbiante". Red” tituli degni di un thriller di Thomas Harris.
E, sicuru, ancu l'IPCC hà evitatu di puntà u dettu direttamente à e corporazioni è i so media offuscatori per a nostra triste situazione. Era una "umanità" generalizzata, senza faccia culpèvule: "L'umanità, per via di e so azzioni, o mancanza d'azzione, hà inequivocabilmente surriscaldatu u pianeta". Chì puderia esse una sorpresa per i bushmen Kalahari, o anziani aborigeni in Australia o parechje tribù beduine in u Mediu Oriente. Sò veramente culpevuli cum'è Bezos o Musk?
I cunsumatori "astronauti".
L'ultimu rapportu di l'IPCC hà ricevutu una valutazione più simpatica cà i risultati simili chì hà pruduttu in 2013, quandu a maiò parte di i media anu sentitu a necessità di "equilibriu" chì rapportu cù contropretese da "sceptici" di u clima. Ma chì senza dubbitu riflette u fattu chì i super-ricchi sò avà assai megliu pusizioni per prufittà di e preoccupazioni populari nantu à u "cambiamentu climaticu". I bilionarii anu investitu in ciò chì ci anu cunvintu sò tecnulugii verdi, chì salvanu u pianeta. Hanu diversificatu i so portafogli per monetizà e nostre paure. Semu cunvinti chì pudemu cunsumà (più eticamente) a nostra manera di esce da sta "crisa".
I segni chì u missaghju più profondu di l'IPCC ùn passa micca per l'obfuscazione di i media sò chjaru.
Nimu ùn abhors Richard Branson è i so ricchi "astronauti" clienti per frittering luntanu parechji milioni nantu à uni pochi di seconde in u spaziu quandu l'oceani sò suffucati di plastica, l'insetti sò spariscia è i boschi ardenti ùn sò micca almacenatu, ma versà carbone in l'atmosfera.
Invece, a BBC raporti Senza critichi, a ghjustificazione ecologica di Branson per u massivu sprecu di risorse - è l'aggiunta di ancu più carbonu à l'atmosfera - jettendu i ricchi in u spaziu:
Perchè ùn deve micca andà in u spaziu? U spaziu hè straordinariu; l'Universu hè magnificu. Vogliu chì a ghjente hà da pudè guardà in daretu à a nostra bella Terra è vultà in casa è travaglià assai dura per pruvà à fà a magia per guardà.
In listessu modu, a chiacchiera infinita di Bezos culunizza u spaziu hè trattatu seriu piuttostu cà salutatu cù l'unica risposta raziunale: repulsione. Tramindui perchè Bezos svia l'attenzione da una crisa di u mondu reale cù una fantasia assurda chì, s'ellu è i so cumpagni di bilionarii ghjunghjenu u so modu, nimu ùn serà vicinu à prufittà; è perchè e so idee di culunizazione di u spaziu sò o evidenza di u so desideriu di off-shore u restu di noi in cilindri chì flottanu in u spaziu per diventà l'equivalente umanu di i polli di batterie o, se a so ambizione hè più limitata, perchè ellu è u so seguitu ponu fughje u stessu pianeta chì hà ghjucatu un rolu chjave in a distruzzione.
Lampadine è ciclismu
Ma ci sò altre manere chì u discorsu annantu à a ruptura di u clima hè gradualmente manipulatu per aiutà i super ricchi.
Duranti decennii, l'interessu di i media à affruntà a disfunzione climatica hè stata stretta à l'interessu di l'elite corporativu in questu. Prima, a scienza - evidenti più di mezu seculu fà, ancu à e cumpagnie di carburanti fossili - hè stata ignorata perchè saria male per l'affari. Dopu, à traversu l'anni 2000, a preoccupazione ambientale hè diventata un interessu di nichu trà i media più liberali, chì prumovevanu u ciclismu à u travagliu è i lampadini à efficienza energetica per salvà l'orsi polari - azzioni chì eranu rispunsabilità di u cunsumadore individuale. À u listessu tempu, i benefici di u cambiamentu climaticu eranu ghjucatu: stati più caldi in i paesi temperati cum'è u Regnu Unitu significaria novi opportunità per a crescita di i vini è l'ecunumia di staggione.
L'elite di l'imprese s'hè compru u tempu cum'è e so braccia di media ùn anu ostentatu in disaccordu annantu à a gravità di u cambiamentu climaticu è offrenu, in u megliu, una copertura chì l'hà inquadrata cum'è una crisa distante chì i nostri nipoti avissiru affruntà. À u mumentu chì un flussu di eventi climatichi estremi hè ghjuntu in quì è avà, è ùn pudia più esse licenziatu cum'è aberrazioni, i miliardarii eranu pronti. S'eranu reinventatu cum'è guardiani di u futuru, avendu diversificatu in tecnulugii suppostamente verdi - tecnulugii pensati per cuntinuà è espansione u nostru consumisimu chì distrugge u pianeta invece di frenà.
Ancu alcune di e risposte preferite di i stati occidentali à a pandemia - a vita suciali distanziata, sempre più cum'è esseri digitali in linea, cumminata cù u capitalismu di sorveglianza è l'aumentu di i puteri per a polizia - prefigura in modo inquietante e fantasie "longtermist" di i super ricchi. Ùn hè micca solu u pensamentu di cuspirazione per esse attenti à induve l'adattazione ideologica ci pò purtassi, soprattuttu quandu e corporazioni cuntrollanu i nostri mezi di cumunicazione è anu u putere di impone u cunsensu silenziu à tutti, ancu esperti, chì sfidanu l'ideulugia dominante chì serve l'interessi di u super riccu.
U discorsu publicu fa eco à u pensamentu di i miliardarii in altri modi. Avemu sbulicatu u palcuscenicu di a tappa di un cuntamentu propiu cù e cause di a catastrofa climatica chì si sviluppa à l'equivalente globale di u ghjocu di i zitelli di sedie musicali. Sì i super-ricchi stanu meditandu induve custruiscenu i so bunkers, è quali isule cumprà o pianeti per colonizà, per scappà di u colapsu chì vene, simu cundizionati à pensà in termini simili, s'ellu hè tagliatu, di prezzu. I novi studii valutanu i paesi megliu postu per caccià a catastrofa climatica. I vincitori apparentemente seranu Nova Zelanda, Islanda, Regnu Unitu, Irlanda è Tasmania.
Quattru anni fà u ghjurnale Indipendente suppostamente liberale offre, cù una faccia dritta, un eco-porn articulu di viaghju suggerenu "25 posti chì duvete visità prima ch'elli spariscanu da a faccia di a Terra". Avà, solu uni pochi anni dopu, ghjucemu à u ghjocu inversu: induve pudemu accuncià più in modu sicuru mentre u mondu sparisce? Questa hè a dissonanza cognitiva in over-drive.
Ancu quandu u cambiamentu climaticu hè trattatu in i cosiddetti media corporativi "liberali", a lingua usata corrompe a nostra capacità di pensà. Ci hè dettu chì duvemu andà in un "pede di guerra" per affruntà a crisa. I paraguni pusitivi sò fatti cù a risposta d'urgenza à a pandemia, cum'è se a produzzione interminabile di risorse è contaminante di maschere senza fine è tubi di plastica per teste di flussu laterale, è una nova obsessione per l'igiene, offre un tipu di mudellu per un verde. rivuluzione. E ancu u Green New Deal hè prumuvutu in quantu à u New Deal di u cunsumu di Roosevelt di l'anni 1930.
A realità hè chì pudemu salvà a nostra spezia - assumendu chì pò esse salvata in tuttu in questu stadiu tardu - solu trasfurmendu radicalmente e nostre società: mettendu fine à l'ineguaglianza, criminalizziendu l'avidità, sproposendu i miliardarii, naziunalizendu e corporazioni, rendendu ecunumie è pulitiche. sistemi assai più localizzati, intruducendu una vera responsabilità demucratica, abolendu i media corporativi, finanzendu u pensamentu criticu in u nostru sistema educativu, è assai più.
Quessi sò i precondizioni minimi è urgenti per a nostra spezia per adattà à un futuru in u quale ùn avemu micca sperienze un riscaldamentu glubale in fuga. Eppuru ùn sò espressi in nulla in i nostri discorsi pulitichi o mediatici. È per quessa avemu i bilionarii, è e so fantasie di bunker è di colonie spaziali, da ringrazià.
ZNetwork hè finanzatu solu da a generosità di i so lettori.
Donate