[Contribuzione à u Prughjettu Reimagining Society ospitatu da ZCommunications]
Puderete selezziunà qualsiasi tema chì assume qualcosa chì puderia esse chjamatu "attivismu di manca" - l'ambiente, a guerra è u militarismu, i diritti di u travagliu, l'energia, l'educazione, i media, a pulitica elettorale, l'alimentariu è a bevanda, a banca è a finanza, solu per citarne uni pochi. temi. E probabilità sò assai boni chì una o più corporazioni tenenu un gradu di cuntrollu è influenza considerableu, spessu eccessiva. U registru chì documenta l'influenza corporativa è a malfeasance hè vastu, è i sforzi per cumbatte e corporazioni sò cresciuti è guadagnanu in influenza. Ma unu pò sustennu chì a so efficacità hè stata insufficiente finu à avà, è ciò chì hè indiscutibile hè chì questi sforzi devenu migliurà è scalate dramaticamente per assicurà un futuru megliu, o qualsiasi futuru per questa materia.
Cumu fà questu hè u tema di sta presentazione, è questu documentu delinea una strategia pussibule, chì implica a struttura di e corporazioni, i mercati in quale si sviluppanu, l'ironia resultanti di a struttura di e corporazioni, a relazione di quellu à l'economia participativa, è cumu hè una chjave pruposta per aumentà una opposizione anti-corporativa. Aghju prisintatu alcune di l'idee in ciò chì seguita in ZNet è in altri fori, perchè alcuni di ciò chì seguita ùn pò micca esse novu per alcuni.
Un analisi strutturale di e corporazioni
Per i scopi di stu essai, definiscemu una corporazione per esse una entità ecunomica legalmente definita cù l'obiettivu di un livellu sempre crescente di prufittu à cortu termine per i so azionisti à a spesa di tuttu u restu. Chì include considerazioni attuali per a salute umana, i diritti di u travagliu, è u nostru ambiente naturale cumunu, più considerazioni pertinenti à e generazioni future da quale avemu pristatu da elli u nostru tempu nantu à stu pianeta. Per esse sicuru, micca tutte e entità chjamate "corporazioni", o ora o in u passatu, sò stati strutturati cusì o ubbiditu à stu mandatu, ma u nostru focusu hè quelli corporazioni chì ponenu una minaccia tremenda, chì seguitanu comprensibilmente stu mandatu. Perfecemu a nostra definizione in cunseguenza.
In u cursu di a lotta per e vittorie versu questu scopu, e corporazioni anu guadagnatu un statutu di responsabilità limitata, chì l'insula da l'aumentu di i costi publichi chì puderanu affettà i so prufitti privati. Peor, in seguitu à a sentenza di Santa Clara di u 1886 in a Corte Suprema di i Stati Uniti, e corporazioni americane anu acquistatu u statutu di persone, per quessa chì e corporazioni ponu equiparà soldi cum'è libertà di spressione in l'elezzioni pulitiche è in e decisioni nantu à a cobertura da i media corporativi. E lege versu a libertà di parola cusì, in una ironia pervertita, diventanu solu un'altra arma in u so arsenale.
Ma perchè e corporazioni vulianu guadagnà tali vantaghji? Sembra quasi stupidu di dumandà, ma pensu chì ci hè una logica economica strutturale micca evidenti per a ricerca di sti vantaghji. U ragiunamentu chì mi riferite quì hè chì e corporazioni operanu in un cuntestu ecunomicu più grande - quellu di i mercati.
Una analisi strutturale di i mercati
Per i nostri scopi, enfatizendu a natura cumpetitiva di i mercati in questa definizione di i mercati: una istituzione di cumpratori è vinditori induve i cumpratori è i vinditori sò messi in contru à l'altri in roli antagonisti. Certu, hè pussibule guadagnà soldi è putere in i mercati senza antagonismu trà i partiti. Ma i roli di i cumpratori è di i venditori sò elli stessi per definizione antagonisti, è hè chjaramente ancu pussibule (è cumunu) per riesce in i mercati per trattà cum'è partiti di lotta crudeli induve i più forti sopravvive.
Siccomu vincite hè ovviamente megliu cà perde, è postu chì unu pò guadagnà à a spesa di l'altri in un mercatu, hè cusì sensu di cumportà in una manera brutale in un mercatu - per cumportanu sempre in una manera chì apprufittassi di l'altri. Vale à dì, hè raziunale per diventà un mostru, o mostra un cumpurtamentu cum'è quellu di un mostru, in un mercatu. Una risposta raziunale in questu cuntestu hè di cummattiri u focu cù u focu, è diventà un mostru in risposta. Allora diventa una questione di mostri chì cumbattenu altri mostri. E u più grande u mostru, u megliu a chance di vince. (Nietzsche hè attribuita cù a seguente cita pertinente: "A battaglia micca cù i mostri, per ùn esse diventate un mostru).
A cunnessione trà i mercati è e corporazioni
È hè quì chì e corporazioni entranu. Una corporazione pò esse pensata cum'è l'equivalente di un mostru in una ecunumia di mercatu - una entità ecunomica dedicata solu à u so propiu propiu propiu à a spesa di tuttu u restu. In un cuntestu cumpetitivu induve site voi o qualcunu altru chì si batte per qualcosa chì solu unu di voi pò uttene, hè sensu di sviluppà in un mostru per vincite quelli cuncorsi. Questu spiega ancu perchè i mercati tendenu à cunsulidà - in mezzu à a cumpetizione, i participanti tendenu à esse eliminati per via di l'acquistu o l'attrizione o i dui, per quessa chì ci sò menu ghjucatori in u ghjocu, è i mercati cum'è u risultatu finiscinu cuncentrazione.
In questu cuntestu, i mercati - longu pridicati cum'è una alternativa à l'economie di cumandamentu - in realtà prumove l'economie di cummandu, anche se queste economie di cumanda sò internu à e corporazioni. Siccomu hè vantaghju per una entità cumportanu cum'è un mostru in una ecunumia di mercatu, se seguita per mantene quellu cumpurtamentu mostruoso in l'operazioni interne è a struttura interna di quella entità. Cusì, a struttura interna di una corporazione tenderebbe à diventà una dittatura - u putere hè cuncentratu in pocu pocu, una ghjerarchia di u putere hè sviluppata, l'ordini venenu da a cima in giù, l'obbedienza vene da u fondu, è quelli in a struttura sò. lasciatu cù l'unicu opzioni per ubbidisce o lascià.
Unu pò piglià a lista in "Justizia ecunomica è Democrazia" di Robin Hahnel di lagnanza teorica leveraged contr'à l'ecunumia di cummandu chì emergenu da u statu - (1) ci hè una dinamica dittatoriale down-go-ordini, up-come-obbedience; (2) l'effetti suciali di u cunsumu è a pruduzzione ùn sò mai determinate, (3) "travagliatori cunceptuale" monopolizenu l'infurmazioni tecniche, (4) i dirigenti è i travagliadori si battenu constantemente - è ancu leverage chì lista in una manera j'accuse contr'à e corporazioni, precisamente. perchè e corporazioni sò ancu ecunumie di cumandamentu. L'economistu chì sustene u mercatu Milton Friedman, chì hà passatu a so carriera criticendu l'economie di cumandamentu è di vende i mercati cum'è superiori à l'economie di cummandu, pò esse diventatu infine u più grande è più inconsciente sustinitore di l'economie di cummandu - l'unica differenza hè chì l'economie di cummandu ùn sò micca emerse. u statu. Hè ragiunatu chì a pianificazione di cumandamenti è i mercati sò dui lati di a stessa munita.
Dunque, per seguità una metàfora inspirata da a biologia evolutiva, e corporazioni emergenu cum'è a "forma di vita" dominante risultante in questu "niche" ecunomicu di i mercati. Cusì, puderia esse ragiunate chì se u "niche" di u mercatu hè rimpiazzatu cù qualcosa d'altru induve a "forma di vita" corporativa hè in svantaghju, a "forma di vita" corporativa puderia mori o esse rimpiazzata. Ma chì "niche" ecunomica si mette in u so postu invece per affruntà i bisogni ecunomichi, è cumu sapete ciò chì a so sustituzione ùn avarà ancu cunsiquenzi orribili ? U rimpiazzamentu, credu, hè quellu di l'ecunumia participativa.
Entra in a tappa sinistra: Parecon
U mudellu ecunomicu di parecon hà allargatu in l'influenza è l'attenzione in l'ultimi anni, è hà guadagnatu una prominenza crescente cum'è mudellu per prumove a sulidarità, l'efficienza, l'equità, a diversità, l'autogestione è a prutezzione di l'ambiente. Aghju ancu sottumessu chì parecon pò esse u mecanismu ecunomicu per abulisce e corporazioni è pò esse u lynchpin strategicu per i muvimenti anti-corporate per sfruttà intornu.
Claramente, una ecunumia participativa hè antitetica à i modi di funziunamentu di una corporazione. E corporazioni portanu gerarchie di u travagliu, mentri l'ecunumia participativa richiede un impiegu equilibratu per a desiderabilità è l'empowerment. E corporazioni paganu salarii inghjusti è piglianu decisioni chì (spessu negativamente) affettanu quelli fora di a corporazione cù pocu dì in queste decisioni; parecon, per definizione, paga più ghjustu è strives à furnisce un putere di decisione più ghjustu à i so participanti. E corporazioni s'appoghjanu in un mercatu esternu per guadagnà forza è prominenza in una macro-scala è per mantene u so cuntrollu gerarchicu è a dominanza in una micro-scala. Parecon ùn usa micca i mercati, ma piuttostu a pianificazione participativa per u scopu cumuni di eliminà a dumanda eccessiva.
Qualchidunu chì s'opponenu à l'azzioni corporativi ponu sustene chì ùn si opponenu micca ciò chì sò e corporazioni, si opponenu à ciò chì facenu e corporazioni. Una tale risposta evita u prublema: l'azzioni corporative è e strutture corporative sò direttamente ligati. U mutivu chì e corporazioni sò strutturate cum'è sò per pudè agisce cumu fà, è i mercati servenu cum'è un cuntestu ecunomicu chjave è cusì un mutivu ecunomicu chjave per u cumpurtamentu di u mercatu. Dunque, strutturalmente parlante, quelli chì s'opponenu à l'azzioni di l'impresa anu ragiò per oppone à e corporazioni. È quelli chì s'opponenu à e corporazioni anu raghjone per oppunì à i mercati. È l'opposizione à i mercati richiede una risposta à a materia di quale mudellu ecunomicu usemu invece, chì credemu esse l'ecunumia participativa.
Ciò chì seguita dopu esse cunsideratu cuntruversu da alcuni, ovvi da altri, ma raramenti dichjarati formalmente in alta voce o in stampa. Per sapè: Quelli individui è urganisazioni chì favurizanu contru à e corporazioni o l'azzioni corporativi duveranu include l'abolizionismu di u mercatu è l'advocacy di l'ecunumia participativa cum'è un pianu in e so rispettive piattaforme anti-corporate è in l'operazione in quantu pussibule di e so urganisazioni. Hè più faciule di dì chè di fà. In fatti, hè abbastanza prubabile chì cunvince a manca per fà questu seria assai più difficiule di cunvince a pupulazione generale.
Ch'ella sia à a manca, a pupulazione generale, o una cumminazione di i dui, quelli di noi chì ci cuntamu cum'è difensori di parecon duveranu agisce per allargà a sensibilizazione è l'implementazione di parecon trà l'attivisti anti-corporate. I premii sò immensi, a sfida forse più. Ma ci hè un putenziale quì per unificà è rinfurzà i muvimenti anti-corporate cum'è pochi cose anu mai.
In effetti, prupongu una "fusione" di sorte di sforzi anti-corporate è quelli allinati cù l'ecunumia participativa. Chjamu questu a Maneuver di Montesi, chjamatu per una famiglia di cleru in i rumanzi grafici americani in l'anni 1980 chì truvaru una "fusione" simili contru à un altru allinamentu di forze distruttive.
A manuvra di Montesi : qualchi considerazioni tattiche
In e recenti presentazioni ch'e aghju datu nantu à l'ecunumia participativa, aghju citatu trè categurie d'azzioni chì ponu esse perseguite per aiutà à guidà più vicinu à una ecunumia participativa: (1) Media è sforzi di divulgazione per allargà a cuscenza, (2) Sfidendu l'attuale non- strutturi parecon, (3) Custruì è sustene novi strutture pareconish in u nostru clima ecunomicu attuale. Issi trè categurie d'azzione mi sò sempre favuritu ancu per stu documentu, ma avà discuteraghju di sti categurie in vista di a Manovra di Montesi.
Nantu à i media è a diffusione: Questu pò significà a creazione di media di qualchì tipu, sia un flyer, un articulu, un libru, un rumanzu, un discorsu in persona, una entrevista radio, un cortu filmu, un video, una pagina web, un situ web, un blog, un canzone, un album, è cetara. U muvimentu parecon hà certamente utilizatu questu per aiutà à prumove u mudellu è allargate a cuscenza, ma hè u tempu per u muvimentu di parlà è di sviluppà idee nantu à cumu u mudellu interagisce cù altre parte di l'ecunumia è altre visioni suciali. In Chicago, aghju fattu parte di una presentazione chì hà discututu parecon è a so cunnessione à a finanza (u ligame hè dispunibule in linea à www.chicagoparecon.org). Ma u tempu hè ghjuntu per Parecon è Media 102, induve cunnettamu u mudellu più largamente (a Maneuver di Montesi essendu un regnu), criticà quelli cunnessione, è espansione u terrenu intellettuale più in più.
Significa ancu a difesa è l'espansione di quelli media induve i media è a discussione di tali prublemi ponu accade veramente. Questu hè u terrenu di a pulitica di i media, quelle leggi è e pulitiche chì afectanu i media. Ci hè statu qualchì prugressu in questu regnu in i Stati Uniti - un numeru aumentatu di postazioni di radiu FM educative è di bassa putenza non cummirciali (sperendu più in strada), blocchi di tentativi ripetuti di intensificà dramaticamente a cuncentrazione di i media (chì hè avà ghjucatu à una rolu in l'industrii di i ghjurnali è di a TV, di sicuru in i Stati Uniti), è mantene u principiu di non-discriminazione da i fornitori di serviziu di Internet (chjamatu ancu "neutralità di a rete"). Ci sò ancu stati scunfitte - perdendu i diritti di certi stati per stabilisce e rete Internet municipale, è perde alcuni canali d'accessu publicu in seguitu à i franchises video statali spinti da lobbyist, trà i più notevuli. Questa deve esse una priorità per l'attivisti di sinistra, micca solu per aiutà à vince una ecunumia participativa, ma per aiutà à rinfurzà tutti i sforzi attivisti.
Nantu à e strutture attuali sfida: A Maneuver di Montesi affruntà una oppusizione considerableu in i Stati Uniti, ironicamente abbastanza, da quelli gruppi è campagni chì anu travagliatu nantu à e campagne anti-corporate. U mutivu, aghju sottumessu, hè chì assai urganisazioni senza prufittu di i Stati Uniti chì anu travagliatu in campagni contr'à e corporazioni sò stessi strutturati cum'è corporazioni. In i Stati Uniti, l'urganisazione senza prufittu per ottene u statutu di esenzione fiscale sò obligate da a lege per stabilisce una struttura corporativa gerarchica (ciò chì hè chjamatu 501c3). Concede soldi è donazioni à grande scala alimenta l'urganisazioni gerarchiche senza prufittu in u settore senza prufittu chì rispettanu sta struttura corporativa, è ovviamente ogni deviazione di a struttura da quella (cum'è quella chì implica e norme pareconish) mette in risicu u flussu di ingressu.
Ci sò qualchi 501c3s chì in realtà seguitanu normi pareconish è istituzioni (per esempiu, Z Communications). Ma soprattuttu questu hè un terrenu induve pudemu aspittà una lotta, per dì à a ligera. Ma pudemu ancu fà qualchì prugressu ancu quì. Per menziunà un esempiu persunale: aghju participatu à u gruppu di Equità Ecunomica di u capitulu di Chicago di l'Organizazione Naziunale per e Donne (NOW). Avà, NOW hè stallatu cù una struttura corporativa, ma cum'è membru di u gruppu di Equità Economica in Chicago NOW, aghju utilizatu a mo appartenenza à u gruppu per parlà di l'economia participativa. Ricertamenti, u gruppu hà pigliatu à discussione di u mudellu, in particulare in i ligami di parecon à l'equità ecunomica di e donne, creendu i nostri propri media nantu à u tema, è custruiscenu a basa per l'azzione futura, cumprese l'estensione di cunnessione à altri gruppi. A spiranza hè chì, una volta chì avemu u pede in a porta, pudemu allargà a critica à a Manuvra di Montesi.
È a chjave trà i travaglii chì ci sò davanti hè di piantà di fà appelli pusitivi à i mercati, sia i lobbisti di l'interessu publicu chì parlanu assai di i mercati in dichjarazioni pubbliche, à mudelli ecunomichi più "radicali" chì certi chjamanu "socialismu di u mercatu" è pruvate à i mercati di calzature per cumportà più umanu. Infatti, e disposizioni ponu esse messe in piazza per mitigà l'effetti negativi di i mercati, cum'è vedemu in i sforzi di l'oghje per oppone à e corporazioni, ma e corporazioni anu un incitamentu putente à luttà, è anu ancu u musculu grazia à a predilezione antagonista. di i mercati per vince assai di e so lotte. In u risultatu, i pruposti chì incorporanu i mercati in a so visione, pensu, sò inevitabbilmente difetti, postu chì i mercati servenu cum'è terreni di spawning è com'è fonte di forza per e corporazioni.
Nantu à e strutture di custruzzione: Se pensemu chì avemu un mudellu megliu, duvemu mustrà i so meriti in a vita di ogni ghjornu. Duvemu implementà in a nostra vita è in istituzioni è in modi chì pensemu chì sò utili chì pensemu chì sò utili. U libru "Real Utopia" cita qualchi esempii, ma ci hè un putenziale tremendu fora di u coru. Permettemu di cite un email da un difensore di parecon chì era ancu implicatu in alcuni di u sviluppu iniziale di Wikipedia, è riferitu à certi principii di l'anarchismu in a struttura di Wikipedia:
Wikipedia era un maravigliu esempiu di l'anarchia, ma avemu accunsentutu à un certu puntu chì eramu (1) custruendu una enciclopedia è (2) pigliavamu in prestito alcuni principii da l'anarchismu per facilità chì ... Mi sò disturbatu in Wikipedia perchè stava cumpiendu qualcosa - u mondu sanu. a più grande risorsa d'infurmazione, [gratuita] per tutti l'usu - micca perchè era anarchicu. A diffusioni di i principii pareconish vinarà da e persone chì l'adopru in i travaglii cù altri scopi; s'è a Wikipedia era stata di dimustrà un mudellu anarchistu per l'aggregazione di l'infurmazioni, s'era cascata in faccia nantu à i milioni di argumenti chì nascenu.
Parechje anu suggeritu di stabilisce l'imprese pareconish, ma assai di quelli negozii anu avutu un pede in l'attivismu - pubblicazione, ghjurnalismu, vendita di libri. À a linea di qualcosa cum'è "Wikipedia", mi dumandu s'ellu un approcciu sfarente puderia esse di inizià l'imprese in i mercati fora di e professioni "tradizionali" di a sinistra, dopu aduprà alcuni di i profitti per aiutà à finanzà i sforzi di l'attivisti di sinistra in campagne per aiutà e persone. Avemu vistu qualchi esempii cù l'affari inspirati in parecon in spazii cusì diversi è improbabili cum'è a musica sinfonia, a prugrammazione di l'informatica, i viaghji estremi è l'odontologia. Più attività, in i regni chì ponu include sport, dirittu, medicina, ingegneria è cunsultazione, sò maturi per una nova esplorazione di parecon - ma ùn pudemu avè paura di escludere e nostre opzioni. In verità, alcuni di i travaglii attivisti più impurtanti avà puderianu esse in u regnu di l'imaginazione, perchè hè quì chì stimumu e novi azioni chì avemu bisognu di cambià u mondu.
Quandu e corporazioni attaccanu: Una parolla finale di azzione preventiva
Concluderaghju sta presentazione cù una parolla nantu à ciò chì fà l'attacchi inevitabbili chì stu muvimentu affruntà quandu cuntinueghja à cresce è custruisce è espansione. Se i tendenzi attuali cuntinueghjanu è l'attivismu attuale prucede, pudemu aspittà chì stu muvimentu entre in u regnu di a sensibilizazione publica aumentata è l'attacchi da quelli chì volenu strangulallu in u presepe.
Chì forma puderanu piglià quelli attacchi? Unu hè quellu di a calunnia, smeasing the name of parecon through the fan as was made with words like "socialist" or "liberal", chì tandu rende cunvene per l'attacchi verbali. Avemu vistu un esempiu attuale di questu in a battaglia attuale per a riforma di l'assistenza sanitaria domestica in i Stati Uniti. A megliu opzione dispunibile per u publicu, è chì un numeru crescente di attivisti anu favuritu, hè quella di un sistema di pagatore unicu assai simili à quellu in a maiò parte di u mondu industrializatu.
Ma in quelli rari occasioni chì u pagatore unicu hè mintuatu in i principali media corporativi, hè sempre attaccatu, è l'attacchi piglianu a forma di l'usu di termini chì sò cunsiderati disprezzanti o calunniosi, cum'è "socialista", chì poi finisce a discussione. Pensu chì pudemu aspittà chì parecon seguita stu mudellu, induve u nome serà snarled è attaccatu. Una tattica chì pudemu aduprà per risponde à questu seria di avè pronti novi termini per descriverà l'istituzioni in modu chì, s'ellu ci vole, pudemu abbandunà un termini, ma pudemu cuntinuà u nostru travagliu, in modu chì ùn simu micca tentati assai longu. per truvà un novu termu per discrìviri l'istituzioni chì avemu favuritu.
Pudemu ancu un ghjornu aspittà un attaccu fisicu più concertatu à l'istituzioni parecon da i settori dominanti, chì ricorda l'attacchi COINTELPRO à l'attivisti americani in l'anni 1960. S'ellu hè cusì, allora a calunnia parerebbe ammansata per paraguni è difende più drastiche puderanu esse in ordine. Alcune di queste difese puderanu piglià a forma di u tipu di "gruppi di affinità" chì organizanu sforzi chì i gruppi di attivisti di sinistra in l'ultimi anni anu utilizatu per eludere futuri intrusi, anche se cumu si pò manifestazione quandu custruisce una nova ecunumia intera hè una quistione chì lascià. aperta per u mumentu.
ZNetwork hè finanzatu solu da a generosità di i so lettori.
Donate