Questa hè a Parte 1 in una serie di storia di 5 parte chì si concentra nantu à l'imperialismu di i Stati Uniti, a globalizazione è l'ecunumia neo-liberale in u mondu in l'ultimi 40 anni. Ogni parte successiva serà publicata i marti consecutivi.
A lingua
I Stati Uniti d'America hè statu u paese preeminente in a Terra per più di 40 anni.[I] Ci hè parechje analisi cuncurrenti di sti sviluppi, diverse capiscitura, etc., è cù ogni tipu di varii ramificazioni intellettuale da queste. In ogni casu, cù i veri sforzi per capiscenu accuratamente stu periodu, ci hè assai misinformazione, obfuscazione, è chjara menti nantu à u so rolu in u mondu è e so attività ecunomiche, politiche, militari è culturali in quale si impegna; una parte di questu hè cuscente, una parte ùn hè micca, ma significa chì ci hè una quantità massiva di cunfusione annantu à questu, micca solu trà accademichi è ghjurnalisti, ma, più impurtante, attivisti è u publicu generale.
Questu articulu cerca di scioglie a nostra cunniscenza di a storia ecunomica, pulitica è culturale di i Stati Uniti annantu à l'ultimi 40 anni o più, per pudè discute cunscientemente induve u paese deve andà, è ciò chì significa per u populu americanu.[Ii]
Hè bisognu di una perspettiva glubale, chì difiere da u nostru focus naziunale tradiziunale.
Mentre hè necessariu, ùn hè micca abbastanza per limità a nostra attenzione à i Stati Uniti è / o l'altri paesi imperiali. Avemu da agisce da una perspettiva globale, è una chì include specificamente i paesi anticamente culunizzati. Iè, questu rende e cose più complicate è più cumplesse - è ci obbliga à cunsiderà cose chì pudemu avè mai cunsideratu. Eppuru ùn pudemu micca solu prevale senza piglià una perspettiva globale; da tuttu ciò chì aghju vistu è amparatu annantu à l'anni, hè essenziale; simpricimenti ùn pò esse fattu in altre modu.
In cunsiquenza, ciò chì deve esse sempre ricunnisciutu hè chì i sviluppi suciali si facenu sempre in un cuntestu suciale particulare, chì li tocca, per u megliu o per u peghju. È dinò, stu cuntestu suciale deve piglià una perspettiva glubale.
U cuntestu suciale chì deve esse capitu hè quellu da almenu a fine di a Sicunna Guerra Munniali in u 1945, l'elite di i Stati Uniti anu pruvatu à duminà u restu di u mondu; i Stati Uniti sò un paese imperiale.[Iii] Questu significa chì ùn pudemu micca capisce i Stati Uniti solu cum'è un altru paese, ma - in ogni mumentu - deve ricunnosce chì questu hè u core di l'Imperu US. Questu hà avutu un disignu dinamicu per avanzà l'interessi di i Stati Uniti- cum'è determinatu da l'elite di stu paese -sopra à quelli di ogni altru paese. Sviluppendu ciò chì pò esse chjamatu realisticamente solu "naziunalismu americanu" - basatu annantu à a supremazia bianca - è propagandu questu attraversu u sistema scolasticu, e chjese è altre istituzioni societali (è mentindu assai in i mass media), l'elite sò diventate grandi. numeru di Americani per sustene e so avventure imperiali.[Iv]
Una di e cose interessanti nantu à l'auto-ingannimentu suciale americanu hè chì stu prughjettu imperiale di l'elite hè statu dettu chì hè a basa di u nostru altu standard di vita è benessere naziunale; vale à dì, ci vole à esse imperialisti, à duminà l'altri paesi, à campà cusì bè, ancu s'ellu ùn hè mai prughjettatu in sti termini.
In ogni casu, da circa 1973 - è certamente da 1979 - u standard di vita di i Stati Uniti hà stagnatu, se micca peghju per un numeru crescente di persone; questu serà detallatu in a Parte 3 di stu prughjettu generale. A "soluzione", cum'è pruposta da i nostri dirigenti pulitichi è suciali hè stata quella chì hè chjamata "ecunumia neo-liberale"; ma cum'è mostra inequivocabilmente, ciò chì hè statu pruclamatu a suluzione hà veramente solu peghju e cose. L'ecunumia neo-liberale, contr'à ciò chì era "promessi", hà in realtà canalizzatu risorse da a pupulazione naziunale à i gestori di l'Imperu US invece di benefiziu u nostru populu. Questu hè statu un disastru per parechji americani; a inuguaglianza suciale hà mushroomed cum'è milioni di boni pagani, a maiò parte di l'impieghi sindicalizzati sò stati distrutti; i nostri servizii suciali è u sistema educativu sò stati attaccati; i fucili di massa anu proliferatu è, per a prima volta in a storia di i Stati Uniti, a generazione d'oghje ùn farà micca bè economicamente cum'è i so genitori. È e cose sò solu peghju per un numeru crescente di persone.
Hè u tempu per noi di cunsiderà un novu modu di relazione trà noi, à l'altri americani, è ancu à l'omu in u mondu, è ancu à l'ambiente planetariu.
CONCEPTI ESSENZIALI : IMPERIALISMU, GLOBALIZZAZIONI, ECONOMIA NEO-LIBERALE
Per assicurà chì simu in a listessa pagina, ci sò trè cuncetti essenziali chì devenu esse spiegati: "imperialismu", "globalisazione" è "ecunumia neo-liberale", è sò ognuna discussa in questa parte è dopu. Quessi sò termini chì ùn sò micca discututi in generale (imperialismu), sò banditi cum'è s'è no spartemu un intelligenza cumuni (globalizazione), o simpricimenti sò generalmente indefiniti ma necessarii per capiscenu (ecunumia neo-liberale); è sò generalmente micca esaminati inseme. Hanu bisognu à esse disingulati è poi ognunu sviluppatu è mostratu cumu si interagiscenu, è questu hè fattu quì.
Ci hè statu un dibattitu considerableu trà l'analisti nantu à a relazione trà l'imperialismu è a globalizazione;[V] in fatti, certi si riferenu cum'è "globalisazione imperialista".
Ùn hè micca l'approcciu chì certi di noi piglianu; Forse u più chjaru hè Jan Nederveen Pieterse (2004, Globalizazione o Imperu ?).[vi] A globalizazione dura dapoi decine di millaie d'anni. Calchì volta chistu hà pigliatu a forma di l'imperialismu-Alexandru Magnu, Genghis Khan, etc.-ma altre volte ùn hà micca, cum'è quandu avemu discututu di migrazione transfruntiera. L'imperialismu mudernu, però, principia cù i "viaghji di scuperta" da i prughjetti marittimi di i paesi di l'Europa Occidentale, circa 1500. In altre parolle, sò prucessi separati, ma sovrapposti; anu da esse capitu in cunseguenza.
Hè à sti cuncetti - l'imperialismu, a mundialisazione è l'ecunumia neo-liberale - à quale aghju discututu à turnu; Emu principiatu per discutiri l'imperialismu.
CAPIRE L'IMPERIALISMU : COLONIALISMU È NEO-COLONIALISMU[vii]
L'imperialismu hè spessu scartatu cum'è un termu retorico, ma hè usatu empiricamente quì per discutiri a realità in terra. Bastamente si riferisce à l'idea chì i diversi paesi ùn anu micca uguali putere puliticu-ecunomicu; L'imperialismu si riferisce à u fattu chì certi paesi sò più putenti chè l'altri, è chì i più forti utilizanu stu putere per mantene o allargà a so duminazione annantu à i più dèbuli quandu l'altri paesi ùn si sottumettenu vuluntariamente à u paese più putente.
Unu di i più grandi cuntributi di u marxismu à a lotta pulitica hè u sviluppu di u cuncettu di "imperialismu". Per sintetizà rapidamente, basatu annantu à l'"Imperialism: The Highest Stage of Capitalism" di Lenin (Lenin, 1916, New York: International Publishers) è l'elaborazione empirica sussegwente considerableu di u cuncettu, l'imperialismu hè un prucessu chì certi paesi sò capaci di sfruttà altri, più debuli. , paesi per e so materie prime (cum'è a terra agricula è i so prudutti, cum'è legnu, frutti, etc.), risorse naturali (minerali cum'è l'oru, l'argentu è u ramu), è qualchì volta e so risorse umane (schiavi o, più recentemente, migranti di u travagliu), chì sò accumulati, poi riuniti, è tornanu à u paese imperiale "casa" per esse usatu per sviluppà più u paese imperiale.
À u listessu tempu, questu hè fattu cù pocu o nisuna cunsiderazione da e forze imperiali di l'impattu dannosu nantu à e persone mirate. Ovviamente, l'invasione è a guerra anu effetti incredibbilmente dannosi è immediati nantu à una populazione, in sè stessu. Robert McNamara, l'ex Sicritariu di a "Difesa" di i Stati Uniti, dice chì 3.8 milioni di vietnamiti sò stati uccisi durante ciò chì i vietnamiti chjamanu "A Guerra Americana", è Nick Turse (2013, Uccidi tuttu ciò chì si move: a vera guerra americana in Vietnam. New York: Henry Holt) documenta un altru 5.7 milioni di feriti, è i costi fisichi, ambientali, suciali è individuali (chì cuntinueghjanu oghje cù i casi cuntinui di l'ordinanza inesplode da a guerra chì finì in u 1975, è e vittime cuntinuate da l'avvelenamentu di l'Agent Orange).[viii]
Un altru livellu d'impattu hè dovutu à l'intervenzione in l'affari di l'altri nazioni - utilizendu operazioni segrete da a CIA (Agenzia Centrale di Intelligenza) o operazioni "pubbliche" da NED (Dotazione Naziunale per a Democrazia).[ix]- per rinfurzà i desideri imperiali di i Stati Uniti. Quessi quasi sempre causanu una grande disrupzione suciali, almenu è spessu volte morte, prigiò, tortura è distruzzioni di persone è di e zone urbane, soprattuttu duverebbe esse riesciutu à rovesciare i guverni eletti democraticamente, chì i Stati Uniti sottu Richard Nixon è Henry Kissinger. hà fattu in Cile l'11 di settembre di u 1973 - u primu 9/11 - 50 anni fà questu annu (2023).
Ci hè ancu u rolu di e sanzioni pulitiche. Questu hè induve un paese - in generale i Stati Uniti - impone limiti à ciò chì un paese pò impurtà è esportà, è questu hè fattu per pressione, bloccu navali è altri mezi. Forse u casu classicu hè u casu di l'Iraq - trà a prima è a seconda invasione guidata da i Stati Uniti (1991-2003) - induve u Sicritariu di Statu di i Stati Uniti Madeleine Albright hà dichjaratu inequivocabilmente quandu hà dumandatu da a Correspondente CBS News Leslie Stahl, chì "Pensemu chì u prezzu hè vale a pena "chì circa 500,000 (senza misprint) i zitelli iracheni sottu à l'età di cinque anni sò morti per via di sanzioni di i Stati Uniti (Stahl, 1996, "Intervista CBS cù Madeleine Albright, Sicritariu di Statu di i Stati Uniti sottu Bill Clinton. 12 di maghju". linea à https://www.youtube.com/watch?v=KP1OAD9jSaI). I Stati Uniti anu impostu sanzioni unilateralmente in u mondu è anu avutu effetti particularmente dannosi nantu à Cuba è Venezuela, in più di l'Iraq.
In più di a viulenza perpetrata, l'impattu di a splutazioni pò esse capitu da capisce u robba simplice di queste materie prime, risorse naturali è persone, o pò esse ricunnisciutu per l'impatti fisichi, suciali, emotivi è ambientali di tali robba chì pò cuntinuà per generazioni annantu à seculi, è chì pò esse etichettatu oppressione.
In altri palori, per principià à capisce l'imperialismu, ci vole à ricunnosce ch'ellu hè un prucessu interattivu trà un paese più forte è un paese più debule, destinatu à benefiziu u più forte à a spesa di u più debule ; induve u paese più forte usa i so risorsi militari, ecunomichi, pulitichi, diplomatichi è / o culturali per impone u so regnu nantu à u più debule; è sta regula hè destinata à prumove a sfruttamentu è l'oppressione di i populi è l'ambienti di u paese più debule per mantene a dominazione di u più forte à u tempu..[x]
Sti prucessi dominanti, però, vanu più luntanu: sò destinati à stabilisce u cuntrollu da u paese duminante micca solu nantu à u paese è e risorse in generale, ma nantu à a cultura è dunque a mente individuale di i citadini di u paese sottumessu, aduprendu questi ultimi à menu accetta, se micca abbracciate l'idee chì u paese dominante hè cusì superiore chì naturalmente deve cuntrullà a vita di e persone in u paese sottumessu è chì deve cuntinuà indefinitu.[xi]
Tuttavia, ci sò duie forme d'imperialismu: u culunialisimu è u neo-colonialismu. Chì ghjè a diffarenza ?
A culunizazione hè u prucessu di l'invasione fisica diretta è l'occupazione di una terra particulari da un paese più forte, indipendentemente da se a terra invadita hè urganizata in una forma di nazione-statu o territuriale; in termini cuntempuranei, hè quandu u paese più forte mette "stivali in terra". Hè fattu per stabilisce e culunie di u paese imperiale in una manera chì assicurendu a sfruttamentu ecunomicu cuntinuatu è a duminazione pulitica da u paese imperiale per u benefiziu di u paese imperiale; hè fattu contr'à a vuluntà di a ghjente cumuna di una tale terra, sia l'"elite" lucali sò d'accordu o micca.
Tuttavia, durante u periodu di u culunialisimu, i paesi imperiali anu generalmente preparatu i figlioli - è sempre di più, figliole - di l'elite pre-coloniale per guidà u paese dopu à l'indipendenza, soprattuttu educandoli, sia in "casa" sia in u paese imperiale. di a "meraviglia" di a sucetà imperiale. A chjave per questu hè di "convince" questi futuri "dirigenti" (vale à dì, elite) chì u megliu modu per u so paese hè di accettà "volontariamente" e relazioni economiche sfruttate stabilite durante u colonialismu da u paese imperiale è di mantene dopu l'indipendenza. In altri palori, mentre cuncede l'indipendenza pulitica, u culunizatore cerca in tutti i casi di mantene e listessi rilazioni ecunomiche di sfruttamentu dopu à l'indipendenza ; Questu hè cunnisciutu com'è neo-colonialismu.[xii] Mantene u paese indipendente sottu u cuntrollu ecunomicu, è spessu puliticu, di u paese imperiale, senza a dominazione militare evidenti.
Questu ùn hè micca necessariamente tuttu male per u paese novu indipendente; dopu à tuttu, a viulenza culuniale contr'à i citadini hè quasi sempre ridutta dopu l'indipendenza ; è spessu, qualitativamente. E a ghjente vede chì e persone chì li parenu ponu gestisce l'affari di u paese indipendente, sfidendu l'ideulugia di a "supremazia bianca" chì era stata stabilita durante u colonialismu. Questi sò definitivamente guadagnà per tutti i cuncernati. Eppuru, i guadagni sò sempre limitati in quantu in generale ùn affettanu - o, peghju, intensificanu - e relazioni ecunomiche stabilite sottu u culunialisimu ; relazioni chì sò stati pensati per benefiziu u paese imperiale à a spesa di u culunizatu.
Mentre chì l'analisi di l'imperialismu di Lenin è i so discendenti pulitichi hè impurtante, hè ancu troppu limitata; hè basamente limitatu à u sfruttamentu ecunomicu.[xiii] Ciò chì hè ignoratu quì hè chì un paese imperialistu di solitu cerca di duminà una quantità di paesi, qualchì volta in a listessa parte di u mondu, à volte in altre parte, è à volte in parechje parte à u stessu tempu.[xiv] È qualchì volta, i rilazioni individuali imperialisti sò limitati à e relazioni economiche di sfruttamentu.
Eppuru qualchì volta ùn sò micca. Ciò chì a tradizione marxista generalmente ignora sò e relazioni pulitiche, sia trà i paesi imperiali è culunizzati particulari, sia trà i diversi paesi imperiali stessi.
Jan Nederveen Pieterse hà superatu u pensamentu di Lenin. In u so caminu Imperu è Emancipazione: Pudere è Liberazione à Scala Globale (New York: Praeger, 1989), Nederveen Pieterse accetta l'analisi ecunomica di Lenin, ma aghjunghje una analisi pulitica à l'ecunumia. In altre parolle, Nederveen Pieterse sustene chì l'imperialismu hà dui mutivazioni ecunomichi è pulitichi è, agghiuncennu chistu, ci permette di cunsiderà tematiche di duminazione è sottumessu in relazioni nazione-statu, chì permette di cunsiderà pusizioni geo-strategiche è imperi, è i so effetti nantu à a storia mundiale.[xv] In più, in certi casi, i mutivazioni ecunomichi sò primari, mentri in altri, i motivazioni pulitichi sò primari; ùn si pò assume chì a motivazione sia primaria, ma deve esse cunfirmata da l'analisi empirica.
Tuttavia, a cunniscenza di Nederveen Pieterse di l'imperialismu si estende oltre u livellu di u statu-nazione. In un articulu di u 2010, aghju elaboratu:
Una cumunità pulitica generalmente si riferisce à un statu-nazione; in ogni modu, mentre includenu i stati-nazioni in questa categuria, a cunniscenza di l'imperialismu di Nederveen Pieterse si estende oltre u livellu di u statu-nazione. Ellu ricunnosce chì, per via di a duminazione esterna durante a storia passata, i gruppi chì sparte una cultura, tradizioni, lingue è urganisazione pulitica cumuni (vale à dì, "cumunità pulitiche") ponu esse incorporati in i cunfini di altre cumunità pulitiche. Esempii di questu includenu e nazioni native americane chì sò state incorporate in i Stati Uniti, i Palestiniani in Israele, i Kurdi in Turchia, Siria, Iran è Iraq, è certamente questu hè ancu veru di i populi indigeni in u mondu. Cusì, invece di ignurà questi populi o di rende irrilevanti cunfinandu a cunniscenza di l'imperialismu solu à i stati-nazioni, Nederveen Pieterse allarga a cuncepzione di l'imperialismu per include a duminazione di una cumunità pulitica annantu à l'altru, è questu pò esse in i limiti attuali di l'imperialismu. un statu-nazione : sti rilazioni di cunfini cumunitarii transpulitichi sò basati in relazioni di putere ineguali, cù u più forte duminendu i più dèbuli (Scipes, 2010b: 468).
In ogni casu, in più di ricunnosce chì l'imperialismu ùn hè micca solu limitatu à i stati nazioni, Nederveen Pieterse sustene chì l'urganisazioni à i diversi livelli di u mondu suciale ponu impegnà in l'imperialismu, è chì ponu aiutà l'imperi stabiliti. Per quessa, Nederveen Pieterse estende u cuncettu di l'imperialismu "verticale" per cumprendi diversi livelli di duminazione. Ùn si cuncentra solu nantu à e relazioni dominanti à u livellu di u statu-nazione, ma include relazioni dominanti à livelli più altu è più bassu di u livellu di u statu-nazione. Per esempiu, à u livellu suprastatu (à un livellu più altu ch'è nazione-stati / cumunità pulitiche), relazioni dominanti ponu esse stabiliti, cum'è trà e Nazioni Unite (ONU) è e persone di ogni paese particulari (cum'è "forze di mantenimentu di a pace" di l'ONU). è abitanti di i slum haitiani). In listessu modu, e relazioni dominanti ponu esse stabilite à un livellu substatu (à un livellu più bassu), cum'è trà una urganizazione di u travagliu in i Stati Uniti è l'urganisazione di u travagliu in altri paesi. In altri palori, Nederveen Pieterse ùn solu espansione u cuncettu di l'imperialismu nantu à un assi horizontale per l'allargamentu per include a duminazione à traversu e fruntiere di a cumunità pulitica, ma ancu stende verticalmente includendu diversi livelli di duminazione. Hè in ricunnosce chì a duminazione pò esse à un livellu sottu a dominazione di u statu-nazione chì permette à a dominazione tra-pulitica-cumunità-cunnaitaria di u Labour di esse inclusa in u cuncettu di l'imperialismu (Scipes, 2010b: 468).
In seguitu, è venenu da una perspettiva sfarente, studiosi cum'è Alfred W. McCoy (2009, 2017, 2021) anu sviluppatu più a cunniscenza di l'imperi. McCoy (2017), cuncintratu nantu à a decadenza di l'Imperu di i Stati Uniti, sustene chì a pretensione di l'imperu hè risonante. Dopu avè discututu un numeru di scrittori da una varietà di prospettive pulitiche, indica chì "In breve, l'analisti di tuttu u spettru puliticu sò stati d'accordu chì imperu era a parolla più adatta per descriverà l'attuale status di superpotenza di l'America "(McCoy, 2017: 47). E in più, "Chiamà una nazione chì cuntrola quasi a mità di e forze militari di u pianeta è a maiò parte di a so ricchezza un 'imperu' hè diventatu nunda di più chè adattà un quadru analiticu à fatti apprupriati" (McCoy, 2017: 43).[xvi]
Allora, in duminà i paesi più debuli, i più forti uniscenu u so putere in imperi.
È l'imperi, annantu à l'anni, anu cumpetitu per duminà altri imperi.
È l'imperialismu, in tutte e so forme, hè statu basatu annantu à a viulenza, sia in ogni situazione particulare o micca. Thomas Ferguson (2012, "Preface: Rethinking the State and "Free Markets" in Neoliberalismu" in Ronald W. Cox, ed.: xi-xv) presenta un graficu fascinante (vede a so Figura 1) chì mostra l'iniziu di l'usu di a forza di i Stati Uniti. o intervenzione segreta à l'esteru trà 1798-2001. Hè basatu annantu à dati da u Serviziu di Ricerca di u Cungressu di i Stati Uniti, chì avia cumpilatu un rapportu, "Instances of US Armed Forces Abroad From 1798", è da Blum (2014). Ciò chì mostra hè un numeru persistente, ma di livellu bassu di intervenzioni finu à circa 1947 (quandu a CIA hè stata creata via l'Attu di Sicurezza Naziunale),[xvii] è poi salta drammaticamente finu à circa 1975: "Utili di a forza armata à l'esteru è l'azzione segreta anu aumentatu bruscamente durante a Guerra Fredda, prima di calà subitu cum'è u restu di l'audizione di u Cumitatu di a Chiesa ..." Cuntinueghja: "A calata di l'intervenzioni ùn hà micca persistutu. ; invece, hà invertitu dramaticamente cù a proclamazione di a "Doctrina Reagan" (Ferguson, 2012: xi), quandu hà superatu da una quantità considerableu u periodu 1947-75.
A ricunnosce questu ci vole à capisce, per pruvà à cuntà u sviluppu glubale di u capitalisimu, chì u capitale ùn opera micca in un mondu capitalista "neutru", induve e decisioni di i pruprietarii o di i dirigenti corporativi regulanu, ma piuttostu in un mondu puliticu altamente organizatu basatu. nantu à l'imperu cum'è sviluppatu da stati-nazioni particulare (vede McCoy, 2021).
À u tempu - è questu pò esse decennii, se micca seculi di sottumissione - e culunie in generale anu ottenutu a so indipendenza pulitica da u so rispettivu culunizatore imperiale.[xviii] Calchì volta, l'indipendenza hè ghjunta per via di a lotta armata ; vale à dì, rivoluzioni. Altre volte, i benefici per u culunizatore sò diventati cusì limitati chì u culunizatore hà cuncessu l'indipendenza pulitica per minimizzà i costi futuri per u paese imperiale. In ogni casu, di novu, a maiò parte di l'antichi culunii hà guadagnatu solu a so indipendenza pulitica; fermanu liati economicamente à u so anzianu maestru (s) culuniale.[xix]
Dunque, per riassunti:
L'imperialismu hè un prucessu interattivu trà una cumunità pulitica più forte (statu-nazione, o à livellu supranaziunale o subnaziunale) è una cumunità pulitica più debule, destinata à benefiziu à u più forte à u spensu di u più debule ; induve a cumunità pulitica più forte usa e so risorse (cumprese, cum'è apprupriatu, risorse militari, ecunomiche, pulitiche, diplomatiche è / o culturali) per impone u so regnu nantu à u più debule; è sta regula hè destinata à prumove a sfruttamentu è l'oppressione di i populi è di l'ambiente di u paese più debule per mantene a duminazione di u più forte à u tempu.
Questa serie di storia hè co-publicata da ZNetwork è Pensu suciale verde.
A parte 2 discute a "globalizazione". Poi leghje tutta a serie (tutte e 5 parti) quì.
Kim Scipes, PhD, un anticu stampatore, hè un sindacalista di longu tempu è attivista di u travagliu, attualmente un membru di u National Writers Union Local 1982, AFL-CIO. Hè ancu prufessore emeritu di sociologia in Purdue University Northwest in Westville, Indiana, USA. Hà publicatu quattru libri finu à a data, è più di 250 articuli - in peer-reviewed, spezialità generale è ghjurnali è newsletters attivisti - in i Stati Uniti è in 11 paesi in u mondu. U so travagliu, cumpresu tuttu u so libru nantu à u KMU Labor Center of the Philippines, pò esse accessu gratuitamente à Publicazioni - Purdue University Northwest (pnw.edu). Hè ancu cofundatore di LEPAIO (Proghjettu di Educazione di u travagliu nantu à l'AFL-CIO Operazioni Internaziunali), chì u so situ web hè in https://aflcio-int.education/.
FINITURE
[I] Cum'è serà vistu prestu, pensu veramente chì questu torna à almenu 1945, ma mi focalizeghja nantu à u periodu da u 1981 in questu articulu.
[Ii] Ancu s'ellu sò terribilmente cuscente di a crisa climatica è di a distruzzione ambientale, è scrivu sempre più nantu à questi sughjetti, aghju sceltu di ùn affruntà micca in questu articulu. Per a mo pagina web induve mi fucalizza nantu à questi prublemi, andate à a mo pagina "Cambiamentu climaticu, distruzzione ambientale è ghjustizia suciale: risorse" in linea gratuitamente, à https://www.pnw.edu/faculty/kim-scipes-ph-d/publications/climate-change-publication/, chì include ancu ligami à e mo publicazioni rilativi.
[Iii] Frà parechje altre referenze, vede William Blum, 2000, Rogue State: una guida à l'unica superpotenza di u mondu. Monroe, ME: Curagiu cumuni; 2014. Speranza Killing: US Intervenzione Militare è CIA Da a seconda guerra mundiale- edizione rivista. Londra: Zed; è 2015. L'esportazione più letale di l'America: a demucrazia - a verità nantu à a pulitica estera di i Stati Uniti è tuttu u restu. Londra: Zed; Noam Chomsky, 2003, Hegemonia o sopravvivenza ? L'America's Quest for Global Dominance. New
York: Metropolitan Books; Greg Grandin, 2007, Workshop di l'Imperu: America Latina, i Stati Uniti è l'Ascesa di u Novu Imperialismu. New York: Henry Holt; Chalmers Johnson, 2000. Blowback: I costi è cunsequenze di l'Imperu Americanu. New York: Henry
Holt; è 2010. Dismantling the Empire: l'ultima Esperanza d'America. New York: Henry Holt; Naomi Klein, 2007, The Shock Doctrine: L'ascesa di u Capitalismu di Disastru. New York: Picador; 2014, è Questu cambia tuttu: u capitalismu versus u clima. New York: Simon è Schuster; Alfred W. McCoy, 2009, Pulizia di l'Imperu di l'America: i Stati Uniti, Filippine è l'Ascesa di u Statu di Surveglianza. Madison: Università di Wisconsin Press; 2017, In l'ombra di u seculu americanu: l'ascesa è u declinu di u putere globale di i Stati Uniti. Chicago: Libri Haymarket; è 2021, Per guvernà u globu: Ordini mundiali è cambiamenti catastròfichi. Chicago: Libri Haymarket; ghjennaghju Nederveen Pieterse, 1989. Imperu è Emancipazione: Pudere è Liberazione à Scala Globale. New York: Praeger; 2004. Globalizazione o Imperu ? Londra è New York: Routledge; è 2008. Ci hè speranza per u ziu Sam? Al di là di a bolla americana. Londra è New York: Zed; Guglielmu I. Robinson, 1996. A prumuzione di a Poliarchia: Globalizazione, Intervenzione di i Stati Uniti è Hegemonia. Cambridge: Cambridge University Press; Kim scipi, 1984. "Politica industriale: pò guidà i Stati Uniti da u so malu ecunomicu?" Nova rivista di u travagliu, San Francisco State University Programma di Studii Laborali, Vol. 6, Primavera: 27-53. Aghjurnatu in forma di pamphlet, dicembre 1984. A versione di pamphlet hè in linea à https://www.yumpu.com/en/document/read/35435605/industrial-policy-can-it-lead-the-us-out-of-its-economic-malaise; 2009, "Politiche ecunomiche neo-liberali in i Stati Uniti: L'Impattu di a Globalizazione nantu à un Paese "Nord"". Indian Journal of Politica è Relazioni Internaziunali, Vol. 2, n ° 1, ghjennaghju-ghjugnu : 12-47. In linea à https://znetwork.org/znetarticle/neo-liberal-economic-policies-in-the-united-states-by-kim-scipes-1/; 2010a. A guerra secreta di l'AFL-CIO contr'à i travagliadori di i paesi in via di sviluppu: sulidarità o sabotaghju ? Lanham, MD: Lexington Books; 2010b. "Perchè l'imperialismu laburista? I dirigenti di a pulitica estera di l'AFL-CIO è u mondu in via di sviluppu ". U travagliu USA, Vol. 13, n ° 4 (dicembre): 465-579. In linea à https://www.researchgate.net/publication/263615708_Why_labor_imperialism_AFL-CIO’s_foreign_policy_leaders_and_the_developing_world; 2016a. "Impérialisme ouvrier". L'enciclopedia Palgrave di l'imperialismu è l'anti-imperialismu, ed. di Immanuel Ness è Zak Cope. Londra: Palgrave Macmillan: 1294-1304. In linea à https://www.researchgate.net/publication/339129986_Labour_Imperialism; 2017, "L'Epic Failure of Labour Leadership in the United States, 1980-2017 and Continuing". Classe, razza è putenza corporativa, Vol. 5, Issue 2, Articulu 5. On-line à https://digitalcommons.fiu.edu/classracecorporatepower/vol5/iss2/5; 2020a. "Hè u tempu per un novu centru di travagliu in i Stati Uniti?" Z Net, 19 di ferraghju. In linea à https://znetwork.org/znetarticle/is-it-time-for-a-new-labor-center-in-the-united-states/; 2022b. "U prugramma di a Pulitica Estera di l'AFL-CIO: Induve i Storichi sò avà". Classe, razza è putenza corporativa, Vol. 8, Issue 2, Articulu 5 (uttobre). In linea à https://digitalcommons.fiu.edu/classracecorporatepower/vol8/iss2/5; è Oliver Stone è Petru Kuznick, 2012. A Storia Untold di i Stati Uniti. New York: Gallery Books.
Qualchidunu susteneranu chì questi sforzi dominanti cuminciaru ancu prima, in u 1898, cù e guerri ispano-americani è filippini-americani. Daniele Immerwahr (2019, Cumu ammuccià un Imperu: Una Storia Corta di i Grandi Stati Uniti; London: Vintage) u porta più à l'arrivu stessu di l'Europeani in l'Americhe à a fini di u 1400.
[Iv] Per "naziunalismu americanu", mi riferite à l'idea chì i Stati Uniti sò u più grande paese di u mondu, chì hè superiore à tutti l'altri, chì tutti in u mondu volenu campà in i Stati Uniti, è chì i so "dirigenti". sò più insightful, più sapienti, più cumpassioni di qualcunu altru, è per quessa, chì tutti guardanu à i Stati Uniti per a dirigenza glubale cum'è i so dirigenti sò ghjusti, i so mutivi sò "puri", è stu paese hè vicinu à u paradisu in terra quant'è. esiste umanamente. E so azzioni, dunque, sò inattaccabili. Questa hè a fantasia prughjettata cum'è a verità; hè una ideologia, micca basatu annantu à alcuna analisi raziunale di a so storia, nè nantu à alcuna basa raziunale oghje di i punti di forza è debule di i Stati Uniti. Hè assurdità.
Stu naziunalismu americanu hè basatu annantu à a supremazia bianca, l'idea chì a persona bianca più bassa, senza contu, hè superiore à a persona più cumprita di culore. Hè ancu basatu nantu à a fantasia è esige un malintesi cumpletu è cuscente di a storia di i Stati Uniti. Hè una bugia tutale.
Per un esempiu di l'effetti dannosi di stu naziunalismu americanu, si sustene chì aiuta à guidà l'imperialismu di u travagliu di i dirigenti di a pulitica estera di l'AFL-CIO (vede Scipes, 2010a, 2010b, 2016a, 2022b).
[V] In un eccellente articulu chì discute u militarismu in i Stati Uniti, è l'operazioni militari americani in parechji paesi, David Gibbs (2012. "U cumplessu militare-industriale in un cuntestu globalizatu" in Ronald W. Cox, ed, 2012. U putere corporativu è a globalizazione in a pulitica estera di i Stati Uniti. Londra è New York: Routledge.: 95-113) mette questu almenu un pocu (micca totalmente) in u cuntestu di a globalizazione; cum'è serà vistu quì sottu, ùn sò micca d'accordu cù questu approcciu, è pensu ch'ellu avissi avutu aduprà u terminu "imperu" invece di "cumplessu militare-industriale". Pensu chì u so argumentu sustene fermamente u cuncettu di imperu.
[vi] Aghju scuntratu u Dr Jan Nederveen Pieterse quandu aghju assistitu à l'Istitutu di Studi Suciali in L'Aia, Paesi Bassi à l'invitu di u Dr Peter Waterman per fà un Master in Studi di Sviluppu in Aostu 1990 (discutatu brevemente in scipi, 2021, Custruì a Solidarità Laborale Globale: Lezioni da Filippine, Sudafrica, Europa di u Nordu Ovest è i Stati Uniti (Lanham, MD: Lexington Books.: xvi-xvii). Comu si vede, u travagliu di Nederveen Pieterse (doppiu cognome senza guidon) hà avutu un impattu prufondu nantu à u mo sviluppu sussegwente, è u mo riferimentu à una quantità di e so opere hè dovutu à a so previsione è a chiarità di u so pensamentu è micca solu perchè u so tutore è cunsiglii. in l'ultimi 30 anni strani.
[vii] Questa rùbbrica si basa assai nantu à Scipes (2010a, b, 2016a), induve discute è sviluppau ulteriormente u cuncettu di l'imperialismu è dopu specificamente l'imperialismu di u travagliu.
[viii] McNamara hà fattu a so rivendicazione in u filmu di Errol Morris di u 2003, "The Fog of War".
In Ho Chi Minh City (antiquamente cunnisciutu cum'è Saigon), chì aghju visitatu parechje volte è induve aghju insignatu durante l'estate di 2017 è '18 à l'Università Ton Duc Thang, u Museu di Remnants of War hè statu stabilitu per ricurdà a guerra in tuttu. di a so tragedia. Ci sò stanze dedicate à e vittime di l'avvelenamentu di l'Agent Orange, chì cuntinueghja à effettuà e persone attualmente, è alcune di e foto sò cusì chocante chì questu anticu Marine di i Stati Uniti ùn hè mai statu capace di fà cumplettamente attraversu l'esposizione specifica.
[ix] Mentre pensu chì parechje persone cunnosci un pocu di a CIA - vede Blum, 2000, 2014, 2015 - u NED (National Endowment for Democracy) hè assai menu cunnisciutu. Guglielmu Robinson (1996) scrive assai nantu à e so operazioni, è l'aghju discututu in u mo libru di u 2010, A guerra secreta di l'AFL-CIO contr'à i travagliadori di i paesi in via di sviluppu (scipi, 2010a: 96-105.). Inoltre, per un paru d'articuli nantu à i so sforzi in Venezuela, vede scipi, 2005 ("Una Allianza Impieca: L'AFL-CIO è u National Endowment for Democracy (NED) in Venezuela". https://znetwork.org/znetarticle/an-unholy-alliance-by-Kim-Scipes, è 2014a, "Dotazione Naziunale per a Democrazia: Un Strumentu di l'Imperu di i Stati Uniti in Venezuela. " CommonDreams.org, 26 ferraghju ; per operazioni più recenti di i Stati Uniti contr'à Venezuela, vede ancu Tim Gill (2020. "I documenti appena rivelati mostranu cumu l'AFL-CIO hà aiutatu l'interferenza in Venezuela". giacobinu, Aostu 5. On-line à https://www.jacobinmag.com/2020/08/venezuela-hugo-chavez-afl-cio-united-states), Gill è Rebecca Hanson (2019, "Cumu Washington hà finanziatu a Contrarivoluzione in Venezuela". A Nazione, 6 di ferraghju. In linea à https://thenation.com/article/archive/venezuela-washington-funded-counterrevolution/), è Hanson è Gill (2019, "Venezuela à un altru crucivia". Cungressu Nordamericanu nantu à l'America Latina, Ghjennaghju 24. On-line à https://nacla.org/news/2019/01/24/venezuela-another-crossroads..
[x] Mentre chì l'enfasi immediata quì hè nantu à u paese "più debule", vogliu ricunnosce chì i "benefizii" chì vanu à u paese imperiale in generale ùn sò micca distribuiti ugualmente à i so populi; sti benefizii di u paese imperiale sò "spartiti" per quessa; vale à dì ineguale. In fatti, finu à chì e persone à i livelli più bassi di un paese imperiale s'organizzanu per pudè furzà e so elite à sparte i benefici ecunomichi, a maiò parte, se micca tutti, i benefici sò limitati à e casse di l'elite, mentre chì i travagliadori in u paese imperiale soffre u sfruttamentu cuntinuatu.
L'unica volta chì i travagliadori americani anu forzatu l'elite politiche è ecunomiche à sparte a so ricompensa hè stata durante l'anni 1948-1973, un periodu cunnisciutu cum'è "anni d'oru di l'ecunumia di i Stati Uniti", un risultatu di l'espansione massiva di u muvimentu di u travagliu di i Stati Uniti in i Stati Uniti. l'anni 1930 è 40, è a so vuluntà di luttà. Ancu s'ellu hè assai influente nantu à quelli chì campavanu durante stu periodu, stu periodu hè una aberrazione in a storia di i Stati Uniti, è ùn ci hè micca indicazione chì serà mai replicatu o ripetutu.
À u listessu tempu, però, sò principalmente ghjovani, "classe obrera" è omi poveri (è sempre più donne) chì sò mandati da l'elite per fà u so travagliu bruttu contr'à i populi di qualsiasi paese miratu, è chì paganu per questu. u restu di a so vita - s'ellu ùn li perde micca in cummattimentu o altru serviziu militare - cù PTSD (Disordine di Stress Post Traumaticu), alcoholismu, etc. Gordon, Early è Cravens, 2022, I nostri Veterani: Vincitori, Perdenti, Amici è Nemichi nantu à u Novu Terrenu di l'Affari Veterani. Durham, NC: Duke University Press.). U megliu di sti veterani venenu à capisce ciò chì anu compru è urganizà per oppone à questu, sia in u travagliu attivu sia, più cumunimenti, dopu à esce. U megliu esempiu di questu hè VVAW, Vietnam Veterans Against the War, chì hè sempre intornu, è u maravigliu carta. U Veteranu conta a nostra storia: www.vvaw.org. (Stu scrittore hè un anzianu sergente in u Corpu di Marine di i Stati Uniti chì "si vultò" mentre era in serviziu attivu, 1969-73; per furtuna, ùn sò mai statu mandatu à cumbatte in Vietnam.)
[xi] Questu hè basatu annantu à u cuncettu di "egemonia", avanzatu da u teoricu puliticu talianu è attivista marxista Antonio. Gramsci (1971, Selezioni da i Quaderni di Prigione di Antonio Gramsci. Ed, da Quentin Hoare è Geoffrey Newell Smith. New York: International Publishers) in l'anni 1930. L'egemonia hè una forma di cuntrollu più sfumata di quella suggerita da u terminu "dominazione"; ricunnosce u cunflittu suciale, ricunnosce cusì interessi antagonistiche, è si riferisce à l'idea di mantene u cuntrollu da u partitu più forte attraversu u "consensu" di quelli chì opprime. In fondu, l'egemonia esige u partitu dominante per vince solu abbastanza di i cunflitti per mantene u cuntrollu, mentri a dominazione esige vince ogni cuncorsu; u cuncettu di l'egemonia permette più flessibilità à i sforzi di cuntrollu di a dominazione.
Vogliu ringrazià Kayla Vasilko, durante e cunversazione persunale, per incuragiscemi à includà i prublemi di l'egemonia è u cunsensu in a mo analisi.
[xii] Questu ùn hè micca di quantità insignificanti di valore.
Hickel, et. al., sustene chì in 2015, è utilizendu i prezzi di u mercatu prevalenti, "a rete [globale] di u Nordu espropriatu da u Sud 12 miliardi di tunnellate di equivalenti di materia prima incarnata, 822 milioni di ettari di terra incarnata, 21 exajoules di energia incarnata, è 188 milioni. persone anni di travagliu incarnatu, valenu $ 10.8 trilioni in prezzi di u Nordu - abbastanza per finisce l'estrema miseria 70 volte. In tuttu u periodu [1990-2015], u drenu da u Sud hà totalizatu $ 242 trilioni (custanti 2010 USD). Stu drenu rapprisenta un ventu significativu per u Nordu glubale, equivalente à un quartu di u PIB di u Nordu " (Jason Hickel, Christian Dorninger, Hanspeter Wieland, è Intan Suwandi, 2022, "Appruperazione Imperialista in l'Ecunumia Mundiale: Drenu da u Sudu Globale Per Scambiu Ineguali, 1990-2015". Cambiamentu Ambientale Globale, Vol. 73, 102467. In linea à https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S095937802200005X?via%3Dihub.
[xiii] Cum'è dichjaratu in un articulu precedente: "Stu puntu puderia esse dibattutu, postu chì parechji marxisti anu una cunniscenza più larga di l'imperialismu cà a mera ecunumia. In ogni casu, nantu à una basa teorica, questu autore sustene chì l'approcciu di Lenin hè ecunomicu, è hè una basa teorica chì si discute quì. In altri palori, in pratica, a cuncettualizazione ùn hè micca stata cusì limitata, ma a pratica s'hè estesa oltre ciò chì a teoria permette ".scipi, 2010b: 277, fn. #4).
U cuncettu di l'egemonia di Gramsci estende e relazioni dominatorie oltre a mera ecunumia di Lenin, cuncintrau nantu à u tema di u cuntrollu suciale, ma senza dubbitu ùn va più di a logica ecunomica di l'imperialismu di Lenin.
[xiv] Per chjarificà: ancu s'ellu ci riferimu à sti prucessi cù un nome cumuni di l'imperialismu, i particulari varianu nantu à a terra. Cusì, a manera chì i britannichi trattavanu e so culunie differisanu da i Francesi, l'Olandesi è l'Americani, etc.; à u listessu tempu, però, i prucessi di duminazione variavanu trà e culunii cuntrullati da u stessu paese imperiale : cumu si trattavanu l'Inde i britannichi differenu da u so trattamentu di e so culunii nordamericani è da u Nigeria.
[xv] A Rivuluzione haitiana di u 1791 hè un esempiu chjave, avè un impattu prufondu in a storia mundiale, ancu s'ellu hè raramente ricunnisciutu: in più di tuttu u restu, sfida u mitu di a supremazia bianca.
L'Haitiani anu abbattutu u regime culuniale (francese), è dopu scunfittu l'esercitu di Napulione quandu hà invaditu per rinvià u regnu culuniale. Ils ont vaincu l'armée britannique lorsqu'elle a essayé de tirer profit de l'échec français. (Per mette in a terminologia attuale di u pugilatu, questi eranu i contendenti numeru 1 è numeru 2 per u campionu di pesu pesu di u mondu in quellu tempu). Vede CLR Ghjàcumu, 1963, I Giacobini Neri : Toussaint L'Ouverture è a Rivuluzione di Santo Domingo. New York: Vintage.
À u turnu, questu era u mutivu primariu chì Napulione hà vindutu "Nova Francia" à i Stati Uniti in u 1803: senza basi navali in Haiti, ùn pudia micca difende e so linee di supply à New Orleans in l'Atlanticu Occidentale è i Caraibi da a marina britannica è spagnola. , è varii "pirati". A Nova Francia era enormosa - a maiò parte di i Stati Uniti cuntinentali d'oghje à punente di u fiumu Mississippi eccettu u suduvestu, chì era tandu cuntrullatu da Spagna. A vendita à i Stati Uniti hà ancu impeditu una guerra pussibule in u futuru cù a Francia, postu chì era prubabile chì l'"Americani" vulianu cuntinuà a so "espansione à l'ouest".
L'Haitiani sustenenu ancu i sforzi di Simon Bolivar per vince a libertà in u Nordu Sudamerica, è aiutau à inspirà a ribellione di Nat Turner in i stati schiavi di i Stati Uniti.
Mi dumandu perchè ùn simu generalmente micca insegnatu questu in i scoli di i Stati Uniti ...?
[xvi] Stu paràgrafu da scipi, unu ["In l'ombra di u seculu americanu: l'ascesa è u declinu di u putere globale di i Stati Uniti (Chicago: Haymarket Books, 2017): A Review Essay. Classe, razza è putenza corporativa, Vol. 6, Iss. 1, articulu 7 (aprile). In linea à https://digitalcommons.fiu.edu/classracecorporatepower/vol6/iss1/7], induve aghju rivista largamente u libru 2017 di McCoy.
Ancu s'ellu usa u terminu "Cumplessu Militari-Industriale", crede Gibbs' (2012) a descrizzione è l'analisi si adatta più bè sottu "imperu".
[xvii] Per l'urighjini di l'Attu di Sicurezza Naziunale di u 1947, è una compilazione di documenti cunnessi, vede Rachel. Santarsiero, compilatore è editore, 2022, "L'Attu di Sicurezza Naziunale compie 75 anni". Archivio di Sicurezza Naziunale, Università George Washington, Washington, DC. In linea à https://nsarchive.gwu.edu/briefing-book/intelligence/2022-07-26/national-security-act-turns-75.
[xviii] Uni pochi paesi, cum'è Samoa Americana è Portu Riccu (è prubabilmente altri) fermanu culonii oghje. Uni pochi di paesi restanti in ogni imperu probabilmente ùn anu micca ottenutu a so indipendenza pulitica. Tuttavia, in generale, sti paesi ponu esse identificati cum'è "ex culunie".
[xix] Ci hè una ricca literatura nantu à e relazioni coloniali è neocoloniali di Filippine cù i Stati Uniti. Per un articulu chì discute a relazione neocoloniale in una manera chì spiega sta relazione, vede Kim Scipi (1999, "Crisi economica glubale, Soluzioni Neoliberali è Filippine." Rivista di u mese, Rivista mensuale, Vol. 51, n ° 7, dicembre. In linea à https://monthlyreview.org/1999/12/01/global-economic-crisis-neoliberal-solutions-and-the-philippines/. Per studii più approfonditi, vede Stephen Roskamm Shalom, 1981, I Stati Uniti è Filippine: Un studiu di Neocolonialismu (Filadelfia: Istitutu per u Studiu di Issui Umani, Inc.; Robin largu, 1988, Alliance Unequal: U Bancu Mondiale, u Fondu Monetariu Internaziunale, è Filippine (Berkeley è Los Angeles: University of California Press); Ghjacumu K. Boyce, 1993, Filippine: L'Ecunumia Pulitica di Crescita è Impoverimentu in l'Era Marcos (Honolulu: Università di Hawaii Press); è Walden Bellu, 2009, U Statu Anti-sviluppu: L'Ecunumia Politica di Crisi Permanente in Filippine (Manila: Anvil Publishing).
Ci sò parechji paesi chì anu alluntanatu da a relazione ecunomica dipendente cù i maestri coloniali precedenti, diventendu "post-coloniali", è sò stati ricumpinsati cù l'inimicizia eterna di l'Imperu di i Stati Uniti, chì hà cercatu di punisciali per tali fiele è hà impostu forti sanzioni ecunomiche è pulitiche; Cuba dopu à a rivuluzione guidata da Castro di u 1959, è u Venezuela da l'elezzione di Hugo Chavez in u 1998 sò primi esempi. Dui esempi precedenti, annantu à un periudu di tempu più longu è cù storie più cumplesse, sò Russia / Unione Sovietica è Cina.
ZNetwork hè finanzatu solu da a generosità di i so lettori.
Donate