Quandu Saddam Hussein hà fiascatu cusì a testa di porcu à inzuccarà e truppe americane cù armi chimiche mentre entravanu in Iraq, privandu cusì di una ghjustificazione retrospettiva di sta guerra, i generali americani spiegheru ch'ellu l'averà da fà appena passanu a "linea rossa". intornu à Bagdad. Al di là di questu puntu, u dittatore disperatu sbatterà cù ogni arma ch'ellu pussede.
Ebbè, a linea hè stata attrachjata è recrossed, è ùn hè micca stata rilevata un soffiu di gas di mustarda o VX. Questu puderia significà una di e trè cose. U sistema di cumandamentu di Saddam pò esse sbattutu (pò esse mortu, o e so truppe puderanu falla à riceve o risponde à i so ordini); s'hè ritenutu, finu à quì, di usà; o ùn li pussede micca.
E forze spiciali mandate per catturà l'armi di distruzzione massiva di l'Iraq ùn anu truvatu nisuna evidenza dura in alcunu di i 12 siti (identificati da u Pentagonu cum'è i posti più probabili) chì anu esaminatu finu à avà. Cum'è Newsweek hà revelatu in ferraghju, pò esse un mutivu per questu: in u 1995, u generale Hussein Kamel, u desertore chì George Bush, Tony Blair è Colin Powell anu citatu cum'è ghjustificazione per a so invasione, hà dettu à l'ONU chì e forze armate irachene, Agendu nantu à e so struzzioni, avia distruttu l'ultimi di e so munizioni pruibitu.1 Ma, sì Saddam Hussein hè capaci di aduprà tali armi o micca, u so dispiegamentu in Iraq pare imminenti, perchè l'Americani parenu decisu à fà.
I chimichi ponu turnà i cantoni, filtranu sottu à e porte, inexorablemente riempie un edifiziu o un campu di battaglia. Puderanu tumbà o disattivà a materia biologica mentre lascianu l'infrastruttura intacta. Sò l'armi chì ghjunghjenu à e parti chì l'altri armi ùn ponu micca. Sò ancu trà i strumenti più terribili di a guerra: hè per quessa chì Saddam Hussein l'hà utilizatu per un effettu cusì odioso, sia in Iran sia contr'à i Kurdi di Halabja. È, per un esercitu occupante chì prova micca di alienà a ghjente lucale o l'opinione mundiale, quelli chimichi ingannosamente etichettati "non letali" parenu furnisce a pussibilità di catturà i combattenti senza tumbà civili.
Questu, per ghjudicà da un ordine presidenziale è una serie di dichjarazioni recenti, pare avà esse u metudu sceltu da u guvernu americanu per trattà cù i suldati iracheni chì si rifuggianu daretu à scudi umani, quandu i so mezi cunvinziunali di cumpiendu a cattura di Baghdad sò stati esauriti. Face un certu sensu, finu à chì dui prublemi inconvenienti sò stati cunsiderati. U dispiegamentu di sti sustanziali romperia e cunvenzioni pensate per cuntene; è u puntu di sta guerra, o cusì avemu sempre dettu, hè di impedisce l'usu di l'armi chimichi.
A settimana passata George Bush hà autorizatu e truppe americane à aduprà gas lacrimogeni in Iraq.2 Hè permessu di fà per un ordine esecutivu publicatu in u 1975 da Gerald Ford, chì annulla, in i Stati Uniti, u Protocolu di Ginevra di u 1925 nantu à l'armi chimichi. Mentre chì questu pò impedisce u so impeachment in America, ùn hà micca statu in u dirittu internaziunale.
A Cunvenzione di l'Armi Chimiche, promossa da u babbu di George W è ratificata da i Stati Uniti in u 1997, insiste chì "ogni Statu Parte s'impegna à ùn aduprà agenti di cuntrollu di rivolta cum'è un metudu di guerra". legalmente utilizatu in u vostru propiu territoriu per i scopi di pulizie. Ùn ponu micca esse aduprati in un altru paese per cuntrullà o scunfighja u nemicu.
Per l'ultimi dui mesi, i funzionari di i Stati Uniti anu cercatu di liberà da questa limitazione. In u frivaru, u secretariu di a difesa, Donald Rumsfeld, hà dettu à u cumitatu di i servizii armati di u Cungressu chì "ci sò volte quandu l'usu di agenti di rivolta non letali hè perfettamente adattatu". Myers, avia "pruvatu di moda regule di ingaghjamentu" per l'usu di l'armi chimichi in Iraq.4
Rumsfeld, ex CEO di GD Searle, una di e più grandi imprese di droghe in i Stati Uniti, ùn hè mai statu un entusiasta di a Cunvenzione di l'Armi Chimiche. In u 1997, cum'è u Senatu si preparava à ratificà u trattatu, hà dettu à u so cumitatu per e relazioni straniere chì a cunvenzione "imponerà una carica regulatoria costosa è cumplessa à l'industria di i Stati Uniti". Dapoi diventatu familiarizatu, hà sustinutu chì ùn era micca "realisticu", postu chì u disarmamentu glubale "ùn hè micca una prospettiva prubabile".6 Dick Cheney, avà vicepresidentu, hà dumandatu à u cumitatu di registrà a so "forte opposizione" à a ratificazione.7
U mese passatu, Victoria Clarke, un secretariu assistente in u dipartimentu di Chemical Donald, hà scrittu à l'Independent on Sunday, cunfirmendu a decisione di utilizà l'agenti di cuntrollu di rivolta in Iraq, è affirmannu, senza evidenza di sustegnu, chì a so implementazione seria legale.9 A settimana passata i Stati Uniti. Marine Corps hà dettu à l'Asia Times chì "CS gas and pepper spray was already been shipped to the Golfu".10 U guvernu di i Stati Uniti pare chì hè in u puntu di cummettà un crimine di guerra in Iraq.
Dapoi chì tutta a guerra contravene u dirittu internaziunale, importa ? Face, per trè ragioni. U più immediatu hè chì ùn ci hè nunda cum'è una arma chimica non letale. I gasi chì solu incapacitate à dosi bassu, in lochi ben ventilati, uccidenu quandu sò injected in stanze, cum'è e forze speciali russe anu truvatu in uttrovi quandu anu massacratu 128 di i 700 ostaggi chì duveranu esse liberati da un teatru di Mosca. Hè impussibile di portà una dose abbastanza per sbattà i combattenti senza ancu furnisce una dose abbastanza per tumbà alcuni di i so prigionieri.11
U sicondu mutivu hè chì, s'ellu anu ancu pussede, pò induce i cumbattenti iracheni à ritruvà cù l'armi chimichi di u so propiu. À u listessu tempu, incuragisce l'altri nazioni avà minacciati di l'attaccu di George Bush à cumincià à custruisce i so arsenali chimichi: se i Stati Uniti ùn sò micca disposti à ghjucà à e regule, perchè duveranu?
U terzu mutivu hè chì l'usu di gasu in Iraq pò serve, à l'ochji di i citadini americani, per aiutà à legittimà u prugramma di sviluppu di l'arme chimiche illegale di l'America. Cum'è u gruppu di ricerca di l'armi di i Stati Uniti, u Prughjettu Sunshine hà documentatu, u dipartimentu di difesa è l'esercitu stanu sperimentendu sustanzi chimichi chì causanu dolore, paura, convulsioni, allucinazioni è inconsciente, è sviluppanu i tondi di mortare cavu necessarii per purtà li. A prova hè fentanil, a droga chì hà trasfurmatu u teatru di Mosca in una camera di gas.12 Dapoi u marzu di u 13, a "direzzione di l'armi non letali" di u guvernu hà addestratu i Marine Corps in l'usu di l'armi chimichi.2002
Tutte queste attività rompenu a cunvenzione. U dispiegamentu di sustanzi chimichi in Baghdad puderia esse l'avvenimentu chì distrugge infine i trattati destinati à cuntenenu, è questu, à u turnu, seria un altru passu versu a demolizione di u dirittu internaziunale è l'iniziu di una era sanguinosa è brutale, in quale puderia esse senza restrizioni da nozioni universali di dirittu.
Ùn pudete micca aduprà armi chimiche per fà a guerra contr'à l'armi chimichi. Sò, cum'è a cunvenzione rende chjaru, i strumenti di i terroristi. En les déployant, le gouvernement américain effacerait une des distinctions morales restantes entre son propre comportement et celui de l'homme qu'il nous demande d'abominer.
www.monbiot.com
Da vede:
1. John Barry, 3 di marzu di u 2003. Esclusivu: I Secreti di u Defector. Newsweek. Vede ancu www.InformationClearingHouse.info: L'analisi di l'Esperti di u Regnu Unitu revela più bugie è distorsioni da i Stati Uniti è u Regnu Unitu, chì liganu à i documenti originali.
2. The Straits Times, 3 d'aprile 2003. L'usu di gas lacrimogeni hè uguale à a guerra chimica ? http://straitstimes.asia1.com.sg/iraqwar/story/0,4395,180954,00.html; U Seattle Post-Intelligencer, 2nd April 2003. E truppe americane ponu aduprà gas lacrimogeni, dice u Pentagonu. 3. Cunvenzione nantu à a pruibizione di u sviluppu, di a pruduzzione, di l'accumulazione è di l'usu di l'armi chimichi è di a so distruzzione, Parigi u 13 di ghjennaghju di u 1993.
4. Testimoniu di u Sicritariu di a Difesa Donald Rumsfeld Prima di u Cumitatu di Servizi Armati di a Casa di u Cungressu 108th, 5 February 2003. Federal News Service.
5. ibid
6. Cited in Stephen Kerr, 27 February 2003. For The President And Poison Gas. Znet. http://www.zmag.org/content/showarticle.cfm?SectionID=15&ItemID=3148 7. ibid.
8. ibid
9. Victoria Clarke, 9 di marzu di u 2003. Lettera à l'Independent on Sunday.
10. David Isenberg, 1st April, 2003. Next up: "Non-lethal" chimichi chì uccidenu. L'Asia Times.
11. Per esempiu Alastair Hay, 12 di marzu di u 2003. Fora di a camicia di forza. U Guardianu.
12. The Sunshine Project, 11 February 2003. Pentagon Perverts Pharma cù New Weapons; Ricerca di armi chimiche (è biochimiche) "non letali" di i Stati Uniti: Una cullizzioni di documenti chì detallanu un prugramma periculosu. http://www.sunshine-project.org/publications/jnlwdpdf/
13. ibid
14. Cuntrattu US Marine Corps M67004-99-D-0037, numeru di dumanda di compra M9545002RCR2BA7, dicembre 2001 Armi non-letali: Acquisitions, Capabilities, Doctrine, & Strategy: A Course of Instruction. Disponibile via http://www.sunshine-project.org/publications/jnlwdpdf/