Cat de rusinos. În timp ce activiștii de solidaritate plănuiesc noi proteste împotriva blocadei Fâșiei Gaza, guvernul Hamas adaugă limitări ale libertății de mișcare a palestinienilor. S-ar putea întreba în mod justificat: Ce sunt câțiva elevi de liceu pe care Hamas îi refuză să călătorească în Statele Unite pentru a studia, spre deosebire de 1.5 milioane de palestinieni întemnițați de Israel în Gaza?

Cui îi pasă de câțiva activiști Fatah cărora li s-a interzis să părăsească Fâșia Gaza? Au devenit o „etichetă de preț” – răzbunarea Hamas pentru persecuția susținătorilor săi (care nu are legătură cu folosirea armelor) din Cisiordania de către guvernul Abbas-Fayyad. Și cine acordă atenție la câteva sute de oameni care ar putea călătoresc pentru a participa la proiecte ONG-uri în Cisiordania și în străinătate? Ce contează că li se cere să dea un preaviz de cel puțin două săptămâni și să ofere autorităților din Gaza o mulțime de detalii despre proiect?

Adevărul este că aceste greve împotriva libertății de mișcare pot fi explicate prin circumstanțe politice. Explicațiile s-ar potrivi chiar și cu imaginea respectabilă a Hamas în străinătate ca guvern de rezistență (spre deosebire de imaginea guvernului OLP ca colaborator). Este aproape sigur că oricărui palestinian rar căruia Israelul îi permite să părăsească Gaza prin punctul de control Erez i se arată un fel de favoritism din partea autorităților israeliene. Această persoană poate fi apropiată de Autoritatea Palestiniană sau de un oficial al AP însuși, un favorit al americanilor sau al altor entități occidentale sau al unei organizații israeliene bine conectate.

Prin însăși esența sa, libertatea de mișcare pentru cei puțini constituie un privilegiu, iar privilegiul este un drept mutilat, deoarece drepturile sunt destinate tuturor. Astfel de drepturi mutilate stimulează invidia și încurajează înstrăinarea celor privilegiați de restul publicului. Aceasta a stat la baza politicii de închidere a Israelului pe 20 de ani.

Dar interdicțiile Hamas nu sunt menite să protesteze împotriva mutilării dreptului la libertatea de mișcare sau împotriva ipocriziei guvernelor occidentale care cooperează cu asediul. La urma urmei, limitările Hamas privind circulația se aplică și celor care pleacă din Rafah în Egipt.

Joia trecută, autoritățile Hamas au împiedicat încă o dată șase elevi de liceu, bursieri, să plece la studiile lor în Statele Unite. Câțiva dintre ei doreau să plece în urmă cu două săptămâni și au fost împiedicați să facă acest lucru din ordinul ministrului educației Hamas. În această vară, copiilor li sa interzis să participe la o tabără de vară (!) în Cisiordania. Forțele de securitate din Gaza au interogat un număr de activiști plecați în străinătate; au făcut parte din mișcarea împotriva separării Cisiordaniei de Gaza. Doi li s-au confiscat laptopurile și telefoanele mobile, unul a fost arestat pentru două zile.

Interdicțiile și tacticile de descurajare ale Hamas nu trebuie luate cu ușurință doar pentru că numărul persoanelor afectate este mic. Natura interdicțiilor este că acestea cresc în volum pe măsură ce se rostogolesc în jos pe panta numită „regula”. Hamas consideră că are dreptul de a interveni în alegerile părinților pentru viitorul educațional al copiilor lor. Ea consideră că are dreptul de a limita activitatea națională și societală care nu se bazează pe axiomele sale religioase.

Aceste interdicții sunt împletite strâns în logica regimului Hamas. Hamas, care nu este amenințat de alegeri, își construiește propria sa entitate politico-religioasă separată. Cu cât guvernul din Ramallah se apropie mai mult de votul ONU privind acceptarea „Palestinei” ca membru, cu atât Hamas subliniază mai mult independența Fâșiei Gaza sub conducerea sa.

În acest fel, guvernul Hamas oferă Israelului un alibi pentru a pretinde în mod fals că nu mai este un ocupant. Hamas are nevoie de o blocadă care să reglementeze din interior, astfel încât subiecții „Fazei independente” să fie expuși cât mai puțin posibil la diferite realități și să nu-și pună la îndoială politicile. Hamas are nevoie de blocada și are nevoie ca Gaza să fie separată de restul societății palestiniene pentru a asigura continuarea regimului său. 


ZNetwork este finanțat exclusiv prin generozitatea cititorilor săi.

Donează
Donează

Amira Hass (ebraică: עמירה הס‎; născută la 28 iunie 1956) este o proeminentă jurnalistă și autoare israeliană de stânga, cunoscută mai ales pentru rubricile ei din ziarul cotidian Ha'aretz. Ea este recunoscută în special pentru reportajele sale despre afacerile palestiniene din Cisiordania și Gaza, unde a locuit și ea de câțiva ani.

Lasa un raspuns Anuleaza raspunsul

Mă abonez

Toate cele mai recente de la Z, direct în căsuța dvs. de e-mail.

Institute for Social and Cultural Communications, Inc. este o organizație non-profit 501(c)3.

EIN# nostru este #22-2959506. Donația dumneavoastră este deductibilă fiscal în măsura permisă de lege.

Nu acceptăm finanțare de la publicitate sau sponsori corporativi. Ne bazăm pe donatori ca tine pentru a ne face munca.

ZNetwork: Stiri din stânga, analiză, viziune și strategie

Mă abonez

Toate cele mai recente de la Z, direct în căsuța dvs. de e-mail.

Mă abonez

Alăturați-vă comunității Z – primiți invitații la evenimente, anunțuri, un rezumat săptămânal și oportunități de a vă implica.

Ieșiți din versiunea mobilă