Cand Forumul ONU privind finanțarea dezvoltării întâlnit luna trecută la sediul ONU din New York, problema de fluxurilor financiare ilicite — aka bogăție furată — a fost îngropată adânc în raportul forumului.
Între timp, exemple de bogăție africană furată, ascunsă la vedere, ar putea fi găsite la doar câteva blocuri distanță, parcate în imobiliare de lux precum Trump Tower sau trecând prin bănci globale precum Credit Suisse.
Corporațiile multinaționale, oficialii corupți și intermediarii financiari din întreaga lume deturnează bogăția africană. Evaziunea fiscală ilegală și evaziunea fiscală legală, dar slăbită, împreună cu politici greșite, cum ar fi cadourile din tratatele fiscale, epuizează veniturile înainte de a putea fi impozitate. Acest lucru lasă bugetele naționale fără resurse pentru a investi în sănătatea, educația și creșterea economică durabilă a Africii.
Acestea sunt concluziile unui raport al Comisiei Economice pentru Africa a ONU (CEA) lansat în martie, care a subliniat urgența de a reduce „scurgerile de venituri” pentru a găsi fonduri pentru dezvoltarea Africii.
Raportul ECA stabilește modalități specifice prin care țările africane pot reduce aceste pierderi. În ciuda corupției din multe guverne de pe continent, Africa poate conta pe un număr tot mai mare de funcționari publici onești care fac tot posibilul pentru a satisface nevoile oamenilor, precum și pe organizațiile societății civile care militează pentru transparență. Dar, subliniază raportul, eforturile africane sunt afectate de faptul că o mare parte din bogăția deturnată ajunge ascunsă în capitalele financiare din afara Africii.
Două exemple recente sunt un condominiu de 7.1 milioane de dolari în Trump Tower, achiziționat cu fonduri furate din veniturile petroliere din Republica Congo, și un set fraudulos de împrumuturi de 2.2 miliarde de dolari către Mozambic, pe care guvernul mozambican ar putea fi obligat să le ramburseze. Recuperarea pierderilor din astfel de tranzacții și prevenirea pierderilor viitoare este departe de a fi ușor. Dar expunerea urmelor ascunse de bani este un prim pas esențial.
Apartamentul Trump Tower, a recent raportul Global Witness dezvăluit, a fost cumpărat în 2014 de Ecree, un SRL din New York, nou creat de o firmă de avocatură de top din New York.
Global Witness a descoperit calea complexă pe care au luat-o banii în drumul lor către paradisul aurit al lui Trump. Traseul a început cu o plată de 765 de milioane de dolari de către guvernul congolez către subsidiara din Delaware a unui contractant brazilian. Aceasta a fost urmată de o plată de 31 de milioane de dolari de la Delaware, printr-o companie ființă din Insulele Virgine Britanice, către o altă companie ființă din Cipru, înființată de un avocat în Portugalia. Transferul final a fost de 7.1 milioane de dolari către New York LLC. Între timp, avocatul portughez, care a reprezentat atât compania braziliană, cât și guvernul Congo, îi transferase proprietatea asupra companiei din Cipru lui Claudia Sassou-Nguesso, fiica președintelui congolez.
Averea parcată într-un condominiu Trump Tower este doar o fracțiune din milioanele canalizate din sectorul petrolier al Congo-ului de către președintele acestei țări și familia sa. Cele mai multe vânzări de petrol sunt gestionate prin companii comerciale elvețiene legate de familia conducătoare a Congo-ului, iar investigațiile din Franța au vizat și el numeroasele exploatații ale familiei în acea țară.
În cazul Mozambic, un rechizitoriu emis de un mare juriu din Districtul de Est din New York în decembrie 2018 a prezentat o distribuție multinațională de personaje. Cele cinci persoane numite inculpate includ fostul ministru al Finanțelor din Mozambic, un om de afaceri libanez care reprezintă un conglomerat internațional de transport maritim din Abu Dhabi și trei bancheri din Londra, angajați la acea vreme de gigantul bancă elvețiană Credit Suisse. Societatea civilă din Mozambic contestă legitimitatea împrumuturilor, care nu au fost aprobate legal, și guvernul mozambican a intentat un dosar împotriva băncii la Înalta Curte din Londra.
Cât de mult trebuie să plătească Mozambic pentru aceste împrumuturi va depinde de procedurile judiciare din Mozambic, Londra, New York și Elveţia. Rezultatul va avea un impact major asupra capacității țării de a se recupera după furtunile masive care au lovit Mozambic în ultimele luni.
Chiar și atunci când astfel de cazuri sunt expuse, eforturile de a recupera averea furată rareori reușesc. În ciuda programului Băncii Mondiale de recuperare a activelor furate, doar 147.2 milioane USD au fost returnați de membrii Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) între 2010 și iunie 2012. Aceasta este o mică parte din cele estimate 20–40 de miliarde de dolari furate în fiecare an. De aceea, CCE se concentrează în primul rând pe stoparea furtului înainte de a se produce, prin îmbunătățirea capacității africane de a monitoriza și impozita operațiunile corporațiilor multinaționale, în special în sectorul bogat al resurselor naturale.
Eforturile Africii pot fi consolidate prin acțiuni paralele în țările bogate, unde evaziunea fiscală și evaziunea fiscală erodează și capacitatea guvernului. Mișcarea pentru transparența fiscală este în creștere în întreaga lume, alimentată de știri precum faptul că şaizeci dintre primele 500 de companii Fortune au plătit taxe zero sau au primit rambursări de taxe în 2018, inclusiv Amazon, IBM și General Motors.
A nou studiu de la Coaliția Financial Accountability and Corporate Transparency (FACT). documentează tendința internațională în creștere, susținută atât de investitori, cât și de activiști, de a solicita raportări publice, țară cu țară, de către corporațiile multinaționale. Acest lucru le-ar permite investitorilor și guvernelor să vadă cu exactitate unde se obțin profituri, mai degrabă decât să le permită să fie transferate în secret în jurisdicții cu impozite scăzute sau fără impozite.
Celălalt pas esențial, care acum câștigă sprijin în spectrul politic, ar fi să ceară tuturor companiilor să-și raporteze proprietarii adevărați, mai degrabă decât să permită companiilor fictive anonime. Multe companii fictive sunt situate în Statele Unite - „unul dintre cele mai ușoare locuri din lume pentru spălatorii de bani, organizațiile criminale și grupurile teroriste să ascundă banii”, conform unui grup de advocacy pentru corporațiile de beneficii sociale. Legea privind transparența corporativă din 2019, aflat acum în fața Camerei Reprezentanților SUA, ar cere proprietarilor tuturor companiilor înregistrate în statele americane să fie raportați la Financial Crime Enforcement Network.
Țările africane pot și ar trebui să mobilizeze toate resursele interne posibile pentru a investi în dezvoltare și a răspunde la dezastre. Dar orice soluție durabilă necesită și o cooperare globală pentru a reduce sângerarea continuă a bogăției Africii.
ZNetwork este finanțat exclusiv prin generozitatea cititorilor săi.
Donează