Michał Kalecki a derivat această relație împărțind întreaga economie în două grupuri: muncitori, care câștigă doar salarii și capitaliști, care angajează muncitori pentru a obține profit. Se presupune că economia este un sistem închis și că nu există sector public.
Cu aceste ipoteze, Kalecki derivă următoarea identitate:
P + W = CP +CW + I
unde P este volumul profitului brut (profit plus depreciere), W este volumul salariilor totale, CP este consumul capitalistilor, CW este consumul muncitorilor și I este investiția brută care s-a făcut în economie.
Dacă presupunem că lucrătorii nu economisesc, adică,
W = CW
primim,
P=CP + I
Acest lucru arată că profiturile pe care le realizează capitalistul împreună este suma consumului lor plus investiția pe care o fac.
Kalecki a aplicat acest lucru la o economie națională închisă, dar acest model actual se potrivește mai bine cu economia globală actuală în care intervenția și influența statului sunt eliminate.
Muncitorii la nivel mondial există în mare parte în țările lumii a treia, dar din moment ce economia globală este o economie fără granițe, substructuri asemănătoare lumii a treia există chiar și în lumea întâi, ca ghetouri din Londra, Paris și New York, similar zonelor cu restricții oficiale din Africa de Sud.
Capitaliștii există mai ales în lumea întâi, în locuri precum Londra, Paris, New York, Geneva etc., dar din moment ce este o economie globalizată, există și în cele mai sărace dintre locurile sărace precum Somalia, Indonezia, India, China. Capitaliștii sunt globe trotters, așa că pot sări dintr-o țară în țară în căutarea unui set mai bun de muncitori.
În mod tradițional, piața agricolă a funcționat în afara marilor piețe capitaliste. Cu toate acestea, lucrătorii din agricultură pot fi considerați și lucrători în sensul că salariile lor sunt aproape identice cu consumul lor. Agricultura este, de asemenea, pe punctul de a lua dimensiuni globale și are potențialul de a crea penurie de alimente la nivel mondial, cum ar fi Africa și India. Culturile de numerar, cum ar fi trestia de zahăr, bumbacul, ceaiul, cafeaua etc. vor crește, de asemenea, provocând penurie de alimente la nivel mondial.
Fluxul de investiții în țările non-capitaliste din lumea a treia creează piețe mai noi care pot extinde căi mai noi pentru a obține profit. Cu toate acestea, așa cum a subliniat Kalecki, aspectul nefericit al capitalismului este că fluxul de investiții și profiturile asociate acestuia cresc prețul bunurilor materiale, reducând astfel potențialul de profit pe piețele capitaliste mature, aterzându-l într-o criză. Criza este depășită temporar prin invadarea și transformarea piețelor non-capitaliste în piețe capitaliste, adică prin exploatarea resurselor naturale și minerale neexploatate și aducerea lor sub piețe globale fără granițe. Bineînțeles, toate acestea vor deveni un nimic, în cele din urmă, când aceste regiuni ale lumii nou explodate se maturizează într-o piață capitalistă complet dezvoltată, deoarece își vor pierde potențialul de a face mai multe profituri.
Așa cum capitalismul operează la nivel global, ajungând în diverse culturi, el operează și mai adânc în psihicul uman, deoarece caută căi mai noi pentru a transforma alte aspecte nemateriale neexploatate până acum, cum ar fi sănătatea, educația, căsătoria, întâlnirile și alte interacțiuni sociale în produse comercializabile. Companiile farmaceutice și alte astfel de companii vor încerca să exploateze platformele sociale mai noi prin internet, pătrunzând astfel mai adânc în piețele lor.
Pentru a supraviețui, actorii capitalismului vor încerca toate căile posibile. La nivel de management, strategia este de a transforma din ce în ce mai mulți actori către lucrători, crescând în același timp salariile conducerii. Acest lucru creează un set loial de manageri. Acest lucru exaberează inegalitatea dintre capitaliști și muncitori. Marile corporații finanțează organizațiile neguvernamentale (ONG-uri) pentru a lucra cu lucrătorii săraci pentru a atenua posibilitatea unei revolte, în timp ce ONG-urile lucrează pentru a oferi o plasă de siguranță pentru săraci atunci când toate serviciile sociale deținute de stat sunt abandonate. Odată ce revolta a fost stinsă, marile corporații vor retrage toate fondurile pentru ONG-uri care vor rămâne fără probleme. Muncitorii se vor obișnui încet cu mizeria lor. Vor fi propuse teorii mai noi care vor arăta că toate aceste disparități sunt justificate arătând că există o cauză genetică subiacentă. Hinduismul poate fi de un ajutor și mai mare decât genetica dacă încep să creadă în karma și păcatele nașterii anterioare ca fiind justificarea tuturor acestor inegalități.
ZNetwork este finanțat exclusiv prin generozitatea cititorilor săi.
Donează