L'avucatu di i Stati Uniti chì rapprisenta u guvernu di Haiti hà accusatu oghje chì u guvernu americanu hè direttamente implicatu in un tentativu di colpu militare contru à u presidente elettu demucraticu di u paese, Jean-Bertrand Aristide. Ira Kurzban, l'avucatu basatu in Miami chì hà servitu cum'è Cunsigliu Generale di u guvernu haitianu dapoi u 1991, hà dettu chì i paramilitarii chì lottanu per rinvià Aristide sò sustinuti da Washington.
"Credu chì questu hè un gruppu armatu, furmatu da, è impiegatu da i servizii di intelligenza di i Stati Uniti", Kurzban hà dettu à u prugramma naziunale di radio è TV Democracy Now !. "Questa hè chjaramente una operazione militare, è hè un colpu militare".
"Ci hè abbastanza indicazione da u nostru puntu di vista, almenu da u mo puntu di vista, chì i Stati Uniti certamenti sapianu ciò chì veneva circa duie settimane prima di sta operazione militare chì principia", disse Kurzban. "I Stati Uniti anu fattu piani di contingenza per Guantanamo".
Se una cunnessione diretta cù i Stati Uniti hè pruvata, marcarà a seconda volta in pocu più di un decenniu chì Washington hè stata implicata in un colpu in Haiti.
Parechji di i dirigenti paramilitari chì anu arrabbiatu Haiti sò omi chì eranu in prima linea di a campagna di terrore sustinuta da i Stati Uniti durante u colpu 1991-94 contr'à Aristide. Trà i figuri paramilitari chì guidanu l'insurrezzione attuale hè Louis Jodel Chamblain, l'ex omu numeru 2 in a squadra di morte paramilitari FRAPH.
Chamblain hè statu cundannatu è cundannatu in absentia à u travagliu duru per a vita in prucessi per u massacru di u 23 d'aprile di u 1994 in a regione pro-demucrazia di Raboteau è l'assassiniu di l'11 di settembre di u 1993 di l'attivista demucrazia Antoine Izméry. Chamblain hè ghjuntu pocu tempu in Gonaives cù circa 25 altri cumandamenti basati in a Republica Dominicana, induve Chamblain hà campatu dapoi u 1994. Eranu bè equipati cù fucili, uniformi di camuflage è veiculi all-terrain.
Trà e vittime di FRAPH sottu a dirigenza di Chamblain era u Ministru di a Ghjustizia haitiana Guy Malary. Hè stata emboscata è mitragliata à morte cù u so guardianu è un cunduttore u 14 d'ottobre di u 1993. Sicondu un Memorandum d'Intelligenza CIA di u 28 d'ottobre di u 1993 ottenutu da i membri FRAPH di u Centru per i Diritti Custituziunali, Jodel Chamblain, Emmanuel Constant è Gabriel. Douzable hà scontru cun un ufficiale militare micca identificatu a matina di u 14 d'ottobre per discutiri i piani di tumbà Malary. " Emmanuel "Toto" Constant, era u fundatore di FRAPH.
Un articulu d'ottobre di u 1994 da u ghjurnalistu Allan Nairn in a rivista The Nation hà citatu à Constant chì hè statu cuntattatu da un ufficiale militare americanu chjamatu Col. Patrick Collins, chì hà servitu cum'è attaché di difesa à l'Ambasciata di i Stati Uniti in Port-au-Prince. Constant dice chì Collins l'hà pressatu per creà un gruppu per "equilibrà u muvimentu Aristide" è fà u travagliu "intelligenza" contru. Constant hà ammissu chì, à l'epica, travagliava cù l'agenti di a CIA in Haiti. Constant hè avà residente liberamente in i Stati Uniti. Si dice chì vive in Queens, NY. À quellu tempu, James Woolsey era capu di a CIA.
Un'altra figura chì hà riapparsu recentemente hè Guy Philippe, un ex capu di a polizia haitiana chì fughjitu Haiti in uttrovi 2000 dopu chì l'autorità anu scupertu ch'ellu complottava un colpu cù un gruppu di altri capi di polizia. Tutti l'omi sò stati furmatu in Ecuador da e Forze Speciali di i Stati Uniti durante u colpu di 1991-1994. Da quellu tempu, u guvernu haitianu hà accusatu Philippe di attacchi mortali di mente di l'Accademia di Pulizia è di u Palazzu Naziunale in lugliu è dicembre 2001, è ancu d'incursioni in furia contr'à stazioni di polizia nantu à u Plateau Central d'Haiti nantu à i dui seguenti. anni.
Kurzban indica ancu a prisenza di un altru veteranu FRAPH, Jean Tatun. Inseme à Chamblain, Tatun hè statu cundannatu per violazioni gravi di i diritti umani è assassiniu in u massacru di Raboteau.
"Queste persone passanu da a fruntiera dominicana dopu chì i Stati Uniti avianu furnitu 20,000 16 M-XNUMX à l'armata dominicana", dice Kurzban. "Credu chì i Stati Uniti ne sapianu chjaramente prima, è chì datu u fattu di a storia di queste persone, [Washington hè] probabilmente assai, assai prufondamente implicatu, è pensu chì u Cungressu hà bisognu à guardà seriamente ciò chì l'implicazione di i Stati Uniti. L'Agenzia di Intelligenza di Difesa è l'Agenzia Centrale di Intelligenza hè stata in questa operazione. Perchè hè una operazione militare. Ùn hè micca un gruppu rag-tag di liberatori, cum'è spessu hè statu messu in stampa in l'ultima settimana o duie.
Kurzban dici ch'ellu hà assuciatu analisti militari per rivedere e foto di l'armi utilizati da i gruppi paramilitari. Dice chì cuntrariu à i rapporti in i media chì i gruppi armati utilizanu armi distribuite in origine da Aristide, e bande utilizanu armi assai sofisticate è putenti; l'armi chì luntanu da a forza di a Pulizzia Naziunale di 3,000 membri di Aristide.
"Ùn pensu micca chì ci hè una quistione nantu à u fattu chì l'armi ch'elli ùn sò micca venuti da Haiti", dice Kurzban. "Sò urganizati cum'è una forza di cummandu militare chì và da cità à cità".
Kurzban dice chì trà l'armi utilizati da i paramilitarii sò: M-16, M-60, armi perforanti di armatura è lanciagranate propulsati da razzi. "Anu armi per abattà u solu elicotteru chì u guvernu hà", disse. "Anu agitu cum'è una unità di cummandu abbastanza stretta".
Chamblain è altri capi paramilitari anu dettu chì marciaranu annantu à a capitale, Port-au-Prince in duie settimane. I Stati Uniti anu presentatu una pruposta, essendu riferita cum'è un pianu di pace, chì parechji vedenu cum'è favurevule à l'avversari di Aristide. Aristide accettò u pianu, ma l'uppusizione u rifiutò. L'omu puntuale di Washington nantu à a crisa hè Roger Noriega, Sottosegretariu di Statu per l'Affari Hemisferichi Occidentali.
"Pensu chì Noriega hè un odiatore di Aristide per più di una dicada", dice Kurzban, aghjustendu chì crede chì Noriega hà permessu à l'uppusizione di ritardà a so risposta à u pianu per permette à i paramilitari di catturà più territoriu. "A mo reazione hè stata ch'elli li dete solu più tempu per pudè piglià più, chì l'ala militare di l'uppusizione pò piglià più terra in Haiti è creà un destinu compiu", disse Kurzban. "In verità, quandu anu dettu: "Avemu bisognu di un ghjornu extra", aghju preditu, sfurtunatamenti, è currettamente, chì andaranu in Cap Haitian (a 2ª cità più grande d'Haiti) è veramente a matina dopu.
U capu di l'"uppusizione" hè un citadinu americanu chjamatu Andy Apaid. Hè natu in New York. A lege haitiana ùn permette micca a doppia nazionalità è ùn hà micca rinunziatu à a so citadinanza US. In una dichjarazione recente, a deputata Maxine Waters hà scunfittu Apaid è u so fronte di l'uppusizione, dicendu ch'ella crede chì "Apaid prova di instigà un bagnu di sangue in Haiti è poi culpisce u guvernu per u disastru risultatu in crede chì i Stati Uniti aiuteranu u cusì chjamatu. manifestanti contr'à u presidente Aristide è u so guvernu.
"Avemu u capu di l'uppusizione, chì u sgiò Noriega hè in negoziazione, chì u Sicritariu Powell chjama è chì dice à u Sicritariu Powell, sapete, "avemu bisognu di un paru di ghjorni più" è u Sicritariu Powell dice "hè bè", dice Kurzban. "Vogliu dì, ci hè un tipu di teatru di l'assurdità chì succede cù questa oppusizione induve hè guidata da un citadinu americanu, induve sò chjaramente stanu per u tempu finu à ch'elli ponu esse più cuperti di terra in Haiti attraversu a so ala militare, è I Stati Uniti è Noriega, cun un ochju è un cennu, li lascianu fà cusì.
Kurzban dice chì, perchè l'avversari di Aristide anu rifiutatu u pianu di Washington, "u prossimu passu hè chjaramente di mandà in un certu tipu di forza di mantenimentu di a pace di l'ONU immediatamente".
"A quistione hè", dice Kurzban. "A cumunità internaziunale ferma è permetterà chì una demucrazia in questu emisferu sia finita da un brutale colpu militare di persone chì anu una storia assai, assai sordida di violazioni gravi di i diritti umani?"
Democrazia avà ! (www.democracynow.org) hè un prugramma di radio è TV di sindacazione naziunale trasmessa in Pacifica Radio, NPR, stazioni TV comunitarie è Canale TV Free Speech 9415 di DishNetwork. Mike Burke è Sharif Abdel Kouddous anu cuntribuitu à stu rapportu. [email prutettu].
- Jeremy Scahill
Produttore/Correspondant
Dimucrazzìa Ara!
Phone: + 1-212-431-9090
Fax: + 1-212-431-8858
www.democracynow.org
Iscriviti à a Democrazia Avà ! Daily News Digest:
http://www.democracynow.org/maillist.pl
ZNetwork hè finanzatu solu da a generosità di i so lettori.
Donate