Quandu u Cungressu Republicanu Ron Paul hà introduttu recentemente una legislazione per audità a Riserva Federale, diverse sezioni di u spettru puliticu applaudiatu. È ghjustu cusì. U rolu di a Fed in i salvatichi bancari chì si sviluppanu hè unu di u sicretu assolutu; u costu tutale di quale - cum'è stimatu da l'ispettore generale speciale di u salvamentu, Neil Barofsky - puderia costà i contribuenti $ 23.7 trilioni. U fattu chì a legislazione avia da esse introdutta per suscitarà a quistione di u locu di sti fondi indica un sfondamentu più grande in a demucrazia di i Stati Uniti.
A manuvra legislativa di Ron Paul hè coherente cù a so filusufìa pulitica più grande, chì attribuisce à a scola austriaca di ecunumia. U centru di sta prospettiva ecunomica hè un focusu nantu à a pulitica monetaria, è a culpa di i banche cintrali per a maiò parte di i nostri prublemi ecunomichi. A pupularità di Paul hà aumentatu in modu esponenziale, cresce in cunseguenza à i salvataggi bancari è u rolu di a Riserva Federale in a Gran Recessione. U titulu di u so libru recente, End the Fed, hè statu ancu usatu cum'è u slogan di prutestazioni tenuti in u paese - assai urganizati da i sustenidori di Ron Paul - fora di i banche cintrali.
Cume hè cuntrullatu da l'elite cum'è u sistema di a Riserva Federale, a "finitura" ùn pò micca esse u scopu finale di un muvimentu puliticu progressista. Forze suciali / ecunomiche più grandi deve esse cunsiderate ancu - è esse trattate.
Per esempiu, un sguardu superficiale à a storia di a Riserva Federale mostra a so insufficienza cum'è un scopu per ogni muvimentu suciale. Dopu chì Andrew Jackson hà abolitu u Bancu Centrale di i Stati Uniti in u 1833, l'economia di u mercatu [capitalismu] cuntinuò à
evoluzione; e piccule imprese anu cumpetitu è incorporatu l'altri, cuntinueghjanu à cresce, è prestu si sò trasformati in e corporazioni giganti chì sapemu oghje - riducendu i salarii, aumentendu i profitti è aumentanu a inuguaglianza suciale.
Cuntrariu à e credenze di Ron Paul è economisti austriachi, a mancanza di un bancu naziunale ùn finisce micca u ciculu di boom-bust inherente à una economia di mercatu. Quattru anni dopu chì Andrew Jackson hà abolitu u Bancu Naziunale di i Stati Uniti, una depressione severa hà scuzzulatu u paese, durò sette anni. U ciculu regulare, capitalisticu di u boom è u bustu cuntinuò finu à u Panicu di u 1907, chì hà spintu i cungressisti à rinfurzà u Bancu Naziunale, rinominatu a Riserva Federale in 1913. L'obiettivu era di dà à l'economia di u mercatu una stabilità extra. In u 1929 principia a Grande Depressione.
Recessioni / depressioni ùn succede micca per via di a mala pulitica monetaria, chì pò accentuà. Invece, e recessioni sò naturali sottu u capitalisimu, chì pruduce una quantità quasi illimitata di beni è servizii per un mercatu assai limitatu. Siccomu i salarii sò ridutti da e dumande di e corporazioni in cerca di prufittu, a capacità di u mercatu di cunsumà i prudutti pruduciati si riduce (di sicuru).
Quandu i salarii cuntinueghjanu a so spirale discendente, a dumanda di creditu cresce, postu chì i travagliadori cercanu di cumpensà u so standard di vita ridutta. Ma i banche emettenu solu tantu creditu, è chjuderanu a valvula di soldi quandu i so prestiti tornanu micca pagati (u "crunch credit"). Quandu succede questu, una recessione principia. L'economia austriaca vede l'ultima tappa di u ciculu ecunomicu - a crisa di creditu - cum'è a so causa. Cusì, i prestiti di soldi ricevenu tutta a culpa, mentre chì l'altri culpiti corporativi - funziunendu secondu e "reguli di u mercatu" - sò lasciati senza difetti. I banchieri sò culpiti per ciò chì hè in ultimamente i prucessi naturali di u capitalismu: troppu bè sò pruduciutu per esse cunsumati in i cunfini di u mercatu.
Ogni ughjettu ecunomicu maiò di Ron Paul fallerebbe cambià a dinamica sopra. Per esempiu, se i Stati Uniti anu da vultà à u standard d'oru - una altra pulitica di Ron Paul - e corporazioni giganti cessanu di duminà a vita suciale? U putere antidemocraticu di i super-ricchi serà in qualchì modu limitatu? Aumenteranu i salarii di i travagliadori, chì li permettenu di cunsumà tutti i beni prudutti? Paul ùn face mai tali dumande, ma e risposte sò evidenti - mega-corporazioni è i miliardarii chì li possederanu cuntinueghjanu à fà più di voti per guidà a sucità in u so favore, à a spesa cuntinua di i salari di i travagliadori.
Ci vole à nutà chì un eroe di Ron Paul, l'economistu austriacu Friedrich Hayek, era ancu un eroe per Margaret Thatcher, Ronald Reagan è altri fundatori di u muvimentu neo-con. I travagliadori ricunnosceranu sti figuri cum'è nemichi naturali, chì anu distruttu i prugrammi suciali, attaccatu i sindicati, è drasticamente calatu i tassi per i super-ricchi - aiutendu à creà l'attuale deficit di bilanciu.
L'ecunumia austriaca hè solu una di e parechje variazioni di u capitalismu di u mercatu liberu. L'ughjettu hè una ecunumia di mercatu senza regulazione, induve ùn ci saria micca limitu à l'avidità di i mega-employers per i profitti, nè salariu minimu, nè securità suciale, nè prutezzione in u locu di travagliu, nè rete di salvezza suciale, etc. I super-ricchi, però. , saria "liberu" di fà ciò chì li piacia cù i so soldi, postu chì u "mercatu liberu" ùn impone micca l'impositu nantu à u redditu.
Siccomu Paul hè per una forma "pura" di capitalismu, prodiga elogi cum'è Diu nantu à u putere di u mercatu. Per ellu, a sucetà deve pruduce merchenzie solu s'ellu pò esse vindutu nantu à un mercatu, è offre à un individuu (o corporazione) un prufittu. I bisogni umani appartenenu cusì à u regnu di carità, chjese, etc. U mercatu ferma u decisore, è i super-ricchi chì pussede e corporazioni cuntrollanu u funziunamentu di u mercatu.
In ultimamente, ùn hè micca realisticu di fucalizza nantu à un aspettu di u nostru sistema ecunomicu in isolamentu, cum'è s'ellu ùn era micca cunnessu - è micca sottumessu - à e forze ecunomiche più grandi. Fendu cusì, una cura simplice hè offerta per a rottura sistemica di l'ecunumia internaziunale. Ma cum'è tutte e risposte facili, finisce a Riserva Federale hè un rimediu falsu. Cusì serve cum'è una distrazione à u funziunamentu di sopra di u capitalismu veneratu di Paul, in listessa manera chì u so cuntinuu scapegoating di l'immigranti.
A rabbia tremenda versu u nostru sistema ecunomicu hè attualmente diretta à i banche, chì meritanu l'odiu. Ma ùn sò micca l'unichi corporazioni giganti chì esigenu chì i travagliadori sò pagati menu, ùn anu pocu o nimu assicuranza di salute, nè pensioni, nè tempu off, etc. E mega-corporazioni in generale meritanu a nostra attenzione, perchè sò sempre antidemucratiche cum'è l'. Riserva Federale, è prufittà di e so pulitiche. U scopu finale hè di rinfurzà i prufitti duminendu u mercatu, cusì chì un pocu numeru di persone diventanu incredibbilmente riccu à a grande spesa di u restu di a sucità.
Shamus Cooke hè un travagliadore suciale, sindacalista è scrittore per Workers Action (www.workerscompass.org). Si pò ghjunghje à [email prutettu]
ZNetwork hè finanzatu solu da a generosità di i so lettori.
Donate