[Vai à Pt. 2/3/4


  

Dateline Dantewada: Roy cù i Maoisti

 A nota concisa, dattiloscritta, sciscata sottu à a mo porta in un bustu sigillatu, cunfirmò u mo appuntamentu cù a più grave minaccia per a sicurezza interna di l'India. Aghju aspittatu dapoi mesi per sente da elli. Aviu avutu esse à u Ma Danteshwari mandir in Dantewada, Chhattisgarh, in ogni quattru volte in dui ghjorni. Hè stata per piglià cura di u malu tempu, di i punchji, di i blocchi, di i colpi di trasportu è di a mala sorte. A nota hà dettu: "U scrittore duveria avè camera, tika è coccu. Meeter avarà un capu, Hindi orticultura rivista è banane. Password: Namashkar Guruji.

Namashkar Guruji. Mi dumandu se u Meeter and Greeter aspittassi un omu. È s'ellu mi deve piglià un moustache.

Ci hè parechje manere di discrive Dantewada. Hè un ossimoro. Hè una cità di cunfini smack in u core di l'India. Hè l'epicentre di una guerra. Hè un capu in giru, fora di a cità.


Ombra rossa: Celebrazioni di u centenariu di a rivolta di l'adivasi in Bastar; Sten pistola à manu

In Dantewada, a pulizzia porta un vestitu pianu è i ribelli portanu uniformi. U superintendente di a prigiò hè in prigiò. I prigiuneri sò liberi (trè centu d'elli sò scappati da a prigione di a cità vechja dui anni fà). E donne chì sò state violate sò in custodia di a polizia. I violatori facenu discorsi in u bazar.

À traversu u fiumu Indravati, in a zona cuntrullata da i Maoisti, hè u locu chì a polizia chjama "Pakistan". Quì i paesi sò vioti, ma a furesta hè piena di ghjente. I zitelli chì duveranu esse in a scola sò in furia. In i belli paesi di fureste, l'edificazioni di e scole di cimentu sò stati sbulicati è si trovanu in un munzeddu, o sò pieni di pulizie. A guerra mortale chì si sviluppa in a jungla hè una guerra chì u Guvernu di l'India hè fieru è timidu. L'operazione Green Hunt hè stata pruclamata è negata. P. Chidambaram, ministru di l'internu di l'India (è CEO di a guerra), dice chì ùn esiste micca, chì hè una creazione media. Eppuru fondi sustanziali sò stati attribuiti à ellu è decine di millaie di truppe sò state mobilizate per questu. Ancu se u teatru di a guerra hè in a jungla di l'India Centrale, avarà cunsequenze gravi per tutti noi.

Sì i fantasmi sò i spiriti persistenti di qualcunu, o qualcosa, chì hà cessatu d'esiste, allora forsi a nova strada di quattru corsie chì si scontra in a furesta hè u cuntrariu di un fantasma. Forse hè a presa di ciò chì hè ancu da vene.

 
 
 
  In Dantewada, a pulizzia porta un vestitu pianu, i ribelli portanu uniformi. U superintendente di prigiò hè in prigiò; i prigiuneri sò liberi.  
 
 
 

L'antagonisti in u boscu sò disparati è ineguali in quasi ogni modu. Da un latu ci hè una forza paramilitari massiva armata di soldi, putenza di focu, media, è l'hubris di una superpotenza emergente. Da l'altru, paisani ordinarii armati d'armi tradiziunali, sustinuti da una forza di guerriglia maoista superbamente organizata, assai motivata, cù una storia straordinaria è viulente di rivolta armata. I maoisti è i paramilitari sò vechji avversari è anu cummattutu avatari più vechji di l'altri parechje volte prima: Telangana in l'anni '50; Bengala Occidentale, Bihar, Srikakulam in Andhra Pradesh à a fini di l'anni 60 è 70; e poi di novu in Andhra Pradesh, Bihar è Maharashtra da l'anni 80 finu à u presente. Sò familiarizati cù e tattiche di l'altri, è anu studiatu i manuali di cumbattimentu di l'altri. Ogni volta, pareva chì i Maoisti (o i so avatari precedenti) ùn eranu micca solu scunfitti, ma literalmente, sterminati fisicamente. Ogni volta, sò tornati, più urganizati, più decisi è più influenti chè mai. Oghje, una volta di più, l'insurrezzione s'hè diffusa attraversu e fureste ricche di minerali di Chhattisgarh, Jharkhand, Orissa è Bengala Occidentale - patria di milioni di tribù indiani, terra di sognu à u mondu corporativu.

Hè più faciule per a cuscenza liberale di crede chì a guerra in i boschi hè una guerra trà u Guvernu di l'India è i Maoisti, chì chjamanu l'elezzioni una farsa, u Parlamentu un porcu è anu dichjaratu apertamente a so intenzione di sfondà u Statu Indianu. Hè cunvenutu di scurdà chì e persone tribali in l'India Centrale anu una storia di resistenza chì precede Mao da seculi. (Hè un truismu di sicuru. S'elli ùn l'avianu micca, ùn esistanu micca.) L'Ho, l'Oraon, i Kols, i Santhal, i Munda è i Gond si sò tutti ribellati parechje volte, contr'à i britannichi, contr'à i zamindars è prestatarii. E ribellioni sò stati crudelmente sfracciati, parechji millaie uccisi, ma a ghjente ùn hè mai stata cunquistata. Ancu dopu à l'Indipendenza, e persone tribali eranu in u core di a prima rivolta chì puderia esse qualificata cum'è maoista, in u paese di Naxalbari in u Bengala Occidentale (induve a parolla Naxalite - oghji usata intercambiablemente cù "Maoist" - uriggina). Da tandu, a pulitica naxalita hè stata indissolubilmente intrecciata cù rivolti tribali, chì dice assai di i tribali quant'è di i Naxalites.


Stà in locu: A ghjente di u paese di Kudur prutesta a diga di Bodhghat: "Ùn appartene micca à i capitalisti, Bastar hè u nostru".

Stu legatu di a ribellione hà lasciatu un populu furioso chì hè statu deliberatamente isolatu è marginalizatu da u guvernu indianu. A Custituzione indiana, a basa morale di a demucrazia indiana, hè stata aduttata da u Parlamentu in 1950. Era un ghjornu tragicu per i tribali. A Custituzione hà ratificatu a pulitica culuniale è hà fattu u Custodiu di u Statu di e patrie tribali. Durante a notte, hà trasfurmatu tutta a pupulazione tribale in squatters nantu à a so propria terra. Li negava i so diritti tradiziunali à i prudutti di a furesta, criminalizava tuttu un modu di vita. In cambiu di u dirittu di votu, hà strappatu u so dirittu à a vita è a dignità.

Dopu avè li spossessatu è imbuttatu in una spirale descendente di indigenza, in un crudele giro di mani, u guvernu hà cuminciatu à aduprà a so propria miseria contru à elli. Ogni volta hà bisognu di spustà una grande populazione - per diga, prughjetti di irrigazione, mine - si parlava di "purtà i tribali in u mainstream" o di dà "i frutti di u sviluppu mudernu". Di e decine di milioni di spustati internu (più di 30 milioni solu da e grandi dighe), rifuggiati di u "prugressu" di l'India, a grande maiuranza sò persone tribali. Quandu u guvernu principia à parlà di benessiri tribali, hè ora di preoccupassi.

L'espressione più recente di preoccupazione hè vinuta da u ministru di l'internu P. Chidambaram chì dice chì ùn vole micca chì e persone tribali vivenu in "culture di museu". U benessiri di e persone tribali ùn pare micca esse una priorità cusì durante a so carriera cum'è avucatu corporativu, chì rapprisenta l'interessi di parechje cumpagnie miniere maiò. Allora puderia esse una idea di indagà nantu à a basa di a so nova ansietà.


U ghjornu di u Bhumkal: Face à faccia cù "a più grande minaccia di sicurezza di l'India".

In l'ultimi cinque anni o più, i guverni di Chhattisgarh, Jharkhand, Orissa è Bengala Occidentale anu firmatu centinaie di MoU cù case corporative, per un valore di parechji miliardi di dollari, tutti sicreti, per siderurgia, fabbriche di ferru di spugna, centrali elettriche, raffinerie d'aluminiu, dighe è miniere. Per chì i MoUs si traducanu in soldi veri, e persone tribali devenu esse spustate.

Dunque, sta guerra.

Quandu un paese chì si chjama una demucrazia dichjara apertamente a guerra in i so cunfini, com'è quella guerra? A resistenza hè una chance? Duverebbe? Quale sò i maoisti ? Sò solu nihilisti viulenti chì imponenu una ideologia obsoleta nantu à e persone tribali, inducenduli à una insurrezzione senza speranza? Chì lezioni anu amparatu da a so sperienza passata? A lotta armata hè intrinsecamente antidemocratica ? Hè a Teoria di Sandwich - di i tribali "ordinari" chì sò chjappi in u focu incruciatu trà u Statu è i Maoisti - una precisa? Sò "Maoisti" è "Tribali" duie categurie interamente discrete cum'è hè statu fattu? I so interessi cunvergenu ? Hanu amparatu qualcosa da l'altri ? Si sò cambiati?

U ghjornu prima di partì, a mo mamma chjamò, sonendu dorme. "Aghju pensatu", disse, cù u stintu stranu di una mamma, "ciò chì questu paese hà bisognu hè a rivoluzione".

Un articulu in Internet dice chì u Mossad d'Israele hè furmà 30 agenti di pulizza indiani di alto rango in e tecniche di assassinii mirati, per rende l'urganisazione maoista "senza testa". Si parla in a stampa di u novu hardware chì hè statu compru da Israele: telemetri laser, equipaghji per l'imaghjini termali è droni senza pilotu, cusì populari cù l'armata americana. Armi perfetti per aduprà contr'à i poveri.

U viaghju da Raipur à Dantewada dura circa 10 ore attraversu e zone cunnisciute per esse "infestate da maoisti". Quessi ùn sò micca parolle trascurate. "Infestazione / infestazione" implica malatie / pesti. E malatie deve esse guarite. I pesti deve esse sterminati. I maoisti anu da esse eliminati. In questi modi striscianti, innocu, a lingua di u genocidiu hè entrata in u nostru vocabulariu.

Per prutege l'autostrada, e forze di sicurezza anu "assicutatu" una larghezza di banda stretta di furesta da ogni latu. Più in là, hè u raj di u "log di Dada". I Fratelli. I camaradi.

À a periferia di Raipur, un massivu cartellone publicita Vedanta (a cumpagnia chì u nostru ministru di l'Interior hà travagliatu una volta) Cancer Hospital. In Orissa, induve hè minera di bauxite, Vedanta finanzia una università. In questi modi striscianti, innocui, e corporazioni minerarie entranu in a nostra imaginazione: i Gentle Giants Who Really Care. Hè chjamatu CSR, Responsabilità Sociale Corporate. Permette à e cumpagnie minera di esse cum'è l'attore legendariu è l'anzianu ministru NTR, chì li piacia à ghjucà tutte e parte in a mitulugia Telugu - i boni è i cattivi, tutti in una volta, in u stessu filmu. Questa CSR maschera l'ecunumia scandalosa chì sustene u settore minatu in India. Per esempiu, secondu u recente rapportu Lokayukta per Karnataka, per ogni tonnellata di minerale di ferru minatu da una cumpagnia privata, u guvernu riceve una royalty di Rs 27 è a cumpagnia minera face Rs 5,000. In u settore di bauxite è aluminium, i figuri sò ancu peggiu. Parlemu di robba di u ghjornu à a mozza di miliardi di dollari. Basta per cumprà l'elezzioni, i guverni, i ghjudici, i ghjurnali, i canali TV, l'ONG è l'agenzii d'aiutu. Chì ci hè l'ospedale di u cancer occasionale quì o quì?

Ùn mi ricordu micca di vede u nome di Vedanta nantu à a longa lista di MoU firmati da u guvernu di Chhattisgarh. Ma sò abbastanza torciatu per sospettà chì, s'ellu ci hè un ospedale di cancro, ci deve esse una muntagna di bauxite in cima piatta in qualchì locu.

 
 
 
  E persone tribali in u centru di l'India anu una storia di resistenza chì precede Mao. I ribelli sò stati sfracicati, ma a ghjente ùn hè mai stata cunquistata.  
 
 
 

Passemu Kanker, famosu per u so Counter Terrorism and Jungle Warfare College gestitu da u Brigadier BK Ponwar, Rumpelstiltskin di sta guerra, incaricatu di u compitu di trasfurmà i pulizzeri currutti è sloppy (paglia) in cumandamenti di jungla (oru). "Fight a guerrilla like a guerrilla", u mottu di a scola di furmazione di guerra, hè dipintu nantu à i scogli. L'omi sò insignati à curriri, slither, saltà nantu à elicotteri aerei, cavalcate cavalli (per una certa ragione), manghjà serpenti è campà fora di a jungla. U brigadier hè assai fieru di furmà i cani di strada per cumbatte i "terroristi". Ottucentu pulizzeri graduate da a scola di furmazione di guerra ogni sei settimane. Venti scole simili sò pianificate in tutta l'India. A forza di pulizza hè diventata gradualmente in un esercitu. (In Cachemire, hè l'inversu. L'esercitu hè diventatu in una forza di pulizza amministrativa gonfia.) A testa in giru. Dentru fora. In ogni modu, u Nemicu hè u Populu.

Hè tardu. Jagdalpur hè addormentatu, eccettu per i numerosi cartelli di Rahul Gandhi chì dumandanu à e persone di unisce à u Cungressu di a Ghjuventù. Hè statu in Bastar duie volte in l'ultimi mesi, ma ùn hà micca dettu assai di a guerra. Probabilmente hè troppu disordinatu per u Prìncipe di u Populu per intruduce in questu puntu. I so gestori di i media duveranu mette u pede. U fattu chì u Salwa Judum - u temutu gruppu di vigilanti patrocinatu da u guvernu rispunsevuli di stupri, uccisioni, per brusgià i paesi è caccià centinaie di millaie di persone da a so casa - hè guidatu da Mahendra Karma, un MLA di u Cungressu, ùn riceve assai. ghjucà in a publicità currettamente orchestrata intornu à Rahul Gandhi.

Aghju ghjuntu à u Ma Danteshwari mandir bè in tempu per u mo appuntamentu (primu ghjornu, primu spettaculu). Aviu avutu a mo camera, u mo picculu coccu è un tika rossu pulveru nantu à a mo frunti. Mi dumandu s'ellu qualchissia mi fighjulava è si faceva una risa. In pochi minuti un picciottu s'avvicinò à mè. Avia un caprettu è un saccu di scola. Smaltu rossu sbrilatu nantu à e so unghie. Nisun hindiorticultura, senza banane. "Sè tù quellu chì entre?" m'hà dumandatu. Nisun Namashkar Guruji. Ùn sapia micca chì dì. Pigliò una nota mozza da a so sacchetta è mi la porse. Disse: "Outlook vole mila (ùn pudia truvà orticultura). "

"E e banane?"

"L'aghju manghjatu", disse, "aghju avutu fame".

Era veramente una minaccia per a sicurità.

U so backpack hà dettu Charlie Brown - Micca u vostru capu ordinariu. Ellu disse chì u so nome era Mangtu. Prestu aghju amparatu chì Dandakaranya, u boscu chì era per entre, era pienu di persone chì avianu assai nomi è identità fluide. Era cum'è un balsamo per mè, sta idea. Chì piacevule per ùn esse stuccatu cun sè stessu, per diventà un altru per un tempu.

 
 
 
  Sò circundatu di zitelli strani è belli cù u so curiosu arsenale - tutti maoisti. Anu da more ? Per chì ? Per trasfurmà questu in una mina?  
 
 
 

Avemu andatu à a stazione di l'autobus, solu à pochi minuti da u tempiu. Era digià affollata. E cose sò accadute prestu. Ci era dui omi in moto. Ùn ci era micca cunversazione - solu un sguardu di ricunniscenza, un cambiamentu di u pesu di u corpu, u revving di i motori. Ùn aghju micca idea induve andavamu. Avemu passatu a casa di u Superintendente di Pulizia (SP), chì aghju ricunnisciutu da a mo ultima visita. Era un omu sinceru, u SP: "Vede Madame, francamente, stu prublema ùn pò esse risolta da noi pulizie o militari. U prublema cù questi tribali hè chì ùn capiscenu micca l'avidità. A menu chì ùn diventanu avari, ùn ci hè speranza per noi. Aghju dettu à u mo capu, sguassate a forza è invece mette una TV in ogni casa. Tuttu serà risoltu automaticamente ".

In pocu tempu eramu cavalcate fora di a cità. Nisuna coda. Hè stata una longa corsa, trè ore da u mo sguardu. Finì di colpu à mezu à nulla, nant'à una strada viota cù furesta da ogni latu. Mangtu si n'andò. Aghju fattu ancu. E biciclette partianu, è aghju pigliatu u mo saccu è seguitu a piccula minaccia di sicurezza interna in a furesta. Era un bellu ghjornu. U pianu di u boscu era un tappettu d'oru.

In pocu tempu emergemu nantu à i banchi bianchi è sabbiosi di un largu fiumu pianu pianu. Era ovviamente alimentatu da i monsoni, cusì avà era più o menu un pianu di sabbia, à u centru un flussu, à l'ankle profonda, faciule da passà. À traversu era "Pakistan". "Là fora, signora", m'avia dettu u SP sinceru, "i mo picciotti sparanu per tumbà". Aghju ricurdatu chì quandu avemu cuminciatu à attraversà. Ci aghju vistu in un fucile di mira di un pulizzeru - figure minuscule in un paisaghju, faciuli di sceglie. Ma Mangtu paria abbastanza indispensabile, è aghju pigliatu u mo spuntu da ellu.

Aspittendu à l'altra riva, in una cammisa verde lime chì diceva Horlicks!, era Chandu. Una minaccia di sicurezza un pocu più antica. Forse vinti. Hà avutu un bellu surrisu, un ciculu, un bidone cù acqua bollita è parechji pacchetti di biscotti di glucose per mè, da u Partitu. Avemu pigliatu u nostru fiatu è cuminciamu à marchjà di novu. U ciculu, risultò, era un aringu rossu. U percorsu era quasi interamente micca ciclabile. Avemu arrampicatu colline ripide è arrampicati per chjassi rocciosi longu qualchi cornici abbastanza precarie. Quand'ellu ùn pudia micca rote, Chandu alzò u ciclu è u purtò nantu à a so testa cum'è s'ellu ùn pesava nunda. Emu cuminciatu à dumandassi nantu à u so aria di picciottu di paese cunfusa. Aghju scupertu (assai più tardi) chì puderia manighjà ogni tipu d'arma, "fora di un LMG", m'hà infurmatu allegru.

 
 
 
  CSR. Permette à e corporazioni di ghjucà à i boni è i cattivi in ​​una volta. Se Vedanta hà un ospedale di cancro in qualchì locu, una muntagna di bauxite ùn pò micca esse luntanu.  
 
 
 

Trè belli omi sbucciati cù fiori in i so turbanti marchjò cun noi per una meza ora, prima chì i nostri chjassi divergenu. À u tramontu, i so sacchetti di spalla cuminciaru à cantà. Avianu galli ind'è elli, ch'elli avianu purtatu à u mercatu ma ùn avianu micca riesciutu à vende.

Chandu pare di pudè vede in u bughju. Aghju da aduprà a mo torcia. I grilli partenu è prestu ci hè un orchestra, una cupola di sonu sopra à noi. Aghju bramatu à guardà u celu di notte, ma ùn aghju micca azzaru. Aghju da tene l'ochji nantu à a terra. Un passu à tempu. Concentrate.

Sentu i cani. Ma ùn possu micca dì quantu sò luntanu. U tarrenu s'appiatta. Aghju arrubbatu un ochju à u celu. Mi rende estatica. Spergu chì avemu da piantà prestu. "Presto", dice Chandu. Risulta esse più di una ora. Vegu siluette d'arburi enormi. Arrivemu.

U paese pare spaziosu, e case alluntanate l’una da l’altra. A casa chì entremu hè bella. Ci hè un focu, certi pirsuni chì si pusanu intornu. Più persone fora, in u bughju. Ùn possu micca dì quanti. I possu appena di fà fora. Un murmuriu gira. Lal Salaam Kaamraid(Salu Rossu, camarade). Lal Salaam, dicu. Sò oltre stancu. A signora di a casa mi chjama drentu è mi dà curry di pollo cottu in fagioli verdi è un pocu di risu rossu. Fabulous. U so zitellu dorme accantu à mè, e so cavigliere d'argentu brillanu à u lume di u focu.

Dopu à cena, sguassate u mo saccu di dorme. Hè un stranu sonu intrusivu, u big zip. Qualchissia mette in radio. serviziu BBC Hindi. A Chjesa d'Inghilterra hà ritiratu i so fondi da u prugettu Niyamgiri di Vedanta, citendu a degradazione ambientale è e violazioni di i diritti di a tribù Dongria Kondh. Sentu cowbells, snuffling, shuffling, cattle-farting. Tuttu hè bè cù u mondu. I mo ochji chjude.

 Semu à cinque. In muvimentu da sei. In altre duie ore, attraversemu un altru fiume. Passemu à traversu qualchi beddi paesi. Ogni paese hà una famiglia di tamarindi chì guardanu, cum'è un clutch di tamanti, benevoli, dii. Dolce, bastar tamarind. À l'11, u sole hè altu, è caminari hè menu divertente. Fermu in un paese per pranzu. Chandu pare cunnosce a ghjente in casa. Una bella zitella flirta cun ellu. Sembra un pocu timida, forse perchè sò intornu. U pranzu hè papaia cruda cù masoor dal, è risu rossu. È peperoncino rossu in polvere. Avemu da aspittà chì u sole perde un pocu di a so vehemenza prima di cumincià à marchjà di novu. Facemu una siesta in u gazebo. Ci hè una bellezza di riserva nantu à u locu. Tuttu hè pulitu è ​​necessariu. Nisun disordine. Una gallina nera sfila su è giù per u muru di fangu bassu. Una griglia di bambù stabilizza i travi di u tettu di paglia è duppià cum'è un rack di almacenamento. Ci hè una scopa d'erba, dui tamburi, una cesta di canna intrecciata, un ombrellinu rottu è una pila intera di scatuli di cartone chjappi, vioti, ondulati. Qualcosa mi attira l'ochju. Aghju bisognu di i mo occhiali. Eccu ciò chì hè stampatu nantu à u cartone: Ideal Power 90 High Energy Emulsion Explosive (Class-2) SD CAT ZZ.

Cuminciamu à marchjà di novu versu dui. In u paese andemu à scuntrà una Didi (Sorella, Cumpagna) chì sà quale serà u prossimu passu di u viaghju. Chandu ùn hè micca. Ci hè ancu una ecunumia di l'infurmazioni. Nimu ùn deve sapè tuttu. Ma quandu ghjunghjemu in paese, Didi ùn ci hè micca. Ùn ci hè nutizie di ella. Per a prima volta, vecu una piccula nuvola di preoccupazione chì si stalla nantu à Chandu. Un grande si stalla nantu à mè. Ùn sò micca ciò chì sò i sistemi di cumunicazione, ma chì si sò sbagliati ?

 


Spare Beauty: Pots, fucili, jhillies... Tuttu in questi paesi hè pulitu è ​​necessariu

 

Semu parcheggiati fora di un edifiziu di scola deserta, un pocu luntanu da u paese. Perchè tutte e scole di i paesi di u guvernu sò custruite cum'è bastioni di cimentu, cù persiane d'acciaio per finestre è porte d'acciaio pieghevoli scorrevule ? Perchè micca cum'è e case di paese, cù fangu è paglia ? Perchè duppianu cum'è caserne è bunkers. "In i paesi di Abujhmad", dice Chandu, "e scole sò cusì ...". Gratta un pianu di custruzzione cù un ramoscello in terra. Trè ottagoni attaccati unu à l'altru cum'è un favo. "Allora ponu sparà in tutte e direzzione". Disegna frecce per illustrà u so puntu, cum'è un graficu di cricket - una rota di vagone di batsman. Ùn ci hè micca prufessori in alcuna di e scole, dice Chandu. Sò tutti scappati. O li avete cacciati ? Innò, perseguimu solu a polizia. Ma perchè i prufessori devenu vene quì, à a jungla, quandu anu i so salarii à pusà in casa ? Bon puntu.

Mi informa chì questu hè una "zona nova". U Partitu hè entratu solu pocu tempu.

 
 
 
  Rahul hè statu in Bastar duie volte in l'ultimi mesi, ma ùn hà dettu nunda di a guerra. Forse hè troppu disordinatu per u Prìncipe di u Populu à questu puntu.  
 
 
 

Arrivennu circa 20 ghjovani, zitelle è picciotti. In a so adolescenza è in i primi 20 anni. Chandu spiega chì questu hè a milizia à livellu di u paese, u scalu più bassu di a ghjerarchia militare di i Maoisti. Ùn aghju mai vistu nimu cum'è elli prima. Sò vestiti di saris è lungis, alcuni in fatica verde oliva sfilacciata. I picciotti portanu ghjuvelli, cappelli. Ognunu di elli hà un fucile à carica di bocca, ciò chì si chjama a bharmaar. Certi anu ancu culteddi, assi, arcu è freccia. Un picciottu porta un mortar crudu fattu da una pipa GI pesante di trè piedi. Hè pienu di polvere da fucile è shrapnel è pronta per esse sparata. Face un gran sonu, ma pò esse usatu solu una volta. Tuttavia, fa paura à a polizia, dicenu, è ride. A guerra ùn pare micca esse prima in a so mente. Forse perchè a so zona hè fora di a casa di u Salwa Judum. Anu appena finitu di un ghjornu di travagliu, aiutendu à custruì una scherma attornu à certi casi di paese per mantene e capre fora di i campi. Sò pieni di divertimentu è curiosità. E ragazze sò cunfidenti è faciuli cù i picciotti. Aghju un sensoru per stu tipu di cose, è sò impressiunatu. U so travagliu, dice Chandu, hè di pattuglia è prutegge un gruppu di quattru o cinque paesi è di aiutà in i campi, pulisce i pozzi o riparà e case - fendu tuttu ciò chì hè necessariu.

Sempre senza Didi. Chì fà ? Nunda. Aspetta. Aiutate cù un pocu di tagliu è sbucciatura.

Dopu à cena, senza parlà assai, tutti cadenu in fila. Claramente, ci muviamu. Tuttu si move cun noi, u risu, i ligumi, i pani è i pani. Lasciamu u compostu di a scola è camminemu unicu file in a furesta. In menu di una meza ora, ghjunghjemu in una radura induve andemu à dorme. Ùn ci hè assolutamente micca rumore. In pochi minuti ognunu hà spargugliatu i so fogli di plastica blu, l'omnipresente "jhilli" (senza chì ùn ci sarà micca Rivuluzione). Chandu è Mangtu sparte unu è sparghje unu per mè. Mi trovanu u megliu postu, da u megliu scogliu grisgiu. Chandu dice chì hà mandatu un missaghju à Didi. If ella accupa, serà quì a prima cosa di a matina. S'ella a riceve.

Hè a stanza più bella ch'e aghju durmitu, in tantu tempu. A mo suite privata in un hotel di mille stelle. Sò circundatu di sti zitelli strani è belli cù u so arsenale curiosu. Sò tutti maoisti di sicuru. Sò tutti da more ? Hè a scola di furmazione di guerra di a jungla per elli? È l'elicotteri da a caccia, l'imaghjini termali è i telemetri laser ?

Perchè anu da more ? Per chì ? Per trasfurmà tuttu questu in una mina ? M'arricordu di a mo visita à e miniere di ghisa aperta in Keonjhar, Orissa. Ci era una furesta una volta. È i zitelli cum'è questi. Avà a terra hè cum'è una ferita cruda è rossa. A polvera rossa riempie i vostri narici è i pulmoni. L'acqua hè rossa, l'aria hè rossa, a ghjente hè rossa, i so pulmoni è i so capelli sò rossi. Tuttu u ghjornu è tutta a notte i camioni rumbanu per i so paesi, paraurti à paraurti, millaie è millaie di camioni, purtendu minerale à u portu di Paradip da induve andà in Cina. Quì si trasformerà in vitture è fume è cità subite chì spuntanu di notte. In un "tassu di crescita" chì lascia l'economisti senza fiatu. In l'armi per fà a guerra.

Tutti dorme fora di e sentinelle chì facenu turni d'ora è mezu. Infine, possu fighjà e stelle. Quandu eru un zitellu chì cresce nantu à a riva di u fiumu Meenachal, aghju avutu per pensà chì u sonu di i grilli - chì sempre s'accoltava à u crepusculu - era u sonu di e stelle chì s'avvicinavanu, appruntendu à brillà. Sò sorpresu di quantu mi piace esse quì. Ùn ci hè nudda parte in u mondu chì preferissi esse. Quale deve esse sta sera ? Kamraid Rahel, sottu à e stelle? Forse Didi vene dumani.

Arrivenanu in prima meziornu. I possu vede da una distanza. Circa 15 di elli, tutti in uniformi verde oliva, correnu versu noi. Ancu da a distanza, da a manera chì correnu, possu dì chì sò i pisanti. L'Armata Guerrilla di Liberazione Populari (PLGA). Per quale l'imaghjini termali è i fucili guidati da laser. Per quale a scola di furmazione di guerra di a jungla.

 
 
 
  In April '05, u guvernu di Chhattisgarh hà firmatu dui MoUs per l'acciaieri. U stessu mese, u primu ministru hà chjamatu i maoisti a "più grave minaccia per a sicurità".  
 
 
 

Portanu fucili serii, INSAS, SLR, dui anu AK-47. U capu di a squadra hè u camarade Madhav chì hè stata cun u Partitu da quandu era nove anni. Hè da Warangal, Andhra Pradesh. Hè arrabbiatu è estremamente scusa. Ci era una miscommunication maiò, dice una volta è una volta, chì di solitu ùn succede mai. Aviu avutu ghjuntu à u campu principale a prima notte. Qualchissia abbandunò u bastone in u relè di a jungla. A caduta di a moto duvia esse in un locu completamente diversu. "T'avemu fattu aspittà, avemu fattu camminà tantu. Avemu corsu tutta a strada quandu u missaghju hè ghjuntu chì eri quì ". Aghju dettu chì era bè, chì era venutu preparatu, per aspittà è marchjà è sente. Ellu voli lascià subitu, perchè a ghjente in u campu era aspittendu, è preoccupatu.

Ci hè uni pochi d'ore di marchja à u campu. Si face bughju quandu ghjunghjemu. Ci sò parechji strati di sentinelle è circuli cuncentrichi di pattuglia. Ci deve esse centu camaradi in fila in dui fila. Ognunu hà un'arma. È un surrisu. Cumincianu à cantà : Lal lal salaam, lal lal salaam, aane vaale saathiyon ko lal lal salaam (salutu rossu à i cumpagni chì sò ghjunti). Hè cantatu dolcemente, cum'è s'ellu era una canzona folklorica annantu à un fiume, o un fiore di furesta. Cù u cantu, u salutu, a striscia di manu, è u pugnu chjusu. Tutti salutanu tutti, murmurando Lalslaam, mlalslaa mlalslaam...

 
 
 
  Mi ricordu di a mo visita à e mine di ferru in Keonjhar. Una volta avia furesta. Avà a terra hè cum'è una ferita cruda è rossa. Acqua rossa, aria rossa, ghjente rossa.  
 
 
 

Altronde un grande jhilli turchinu spargugliatu nantu à u pianu, circa 15 metri quatratu, ùn ci sò micca segni di un "campu". Questu hà ancu un tettu jhilli. Hè a mo stanza per a notte. Eru o esse ricumpinsatu per i mo ghjorni di marchjà, o mi sò coccolatu in anticipu per ciò chì stava avanti. O i dui. In ogni casu, era l'ultima volta in tuttu u viaghju chì aghju avutu un tettu sopra a mo testa. À a cena scuntrà u Cumpagna Narmada, incaricatu di u Krantikari Adivasi Mahila Sangathan (KAMS), chì hà un prezzu nantu à a so testa; Cumpagnia Saroja di u PLGA chì hè altu solu cum'è a so SLR; Cumpagnia Maase (chì significa Black Girl in Gondi), chì hà ancu un prezzu nantu à a so testa; Cumpagna Rupi, u magu di a tecnulugia; U camarade Raju, chì hè incaricatu di a divisione ch'e aghju passatu ; è u camarade Venu (o Murali o Sonu o Sushil, cum'è vo vulete chjamà ellu), chjaramente u più anzianu di tutti. Forse cumitatu cintrali, forse ancu politburo. Ùn sò micca dettu, ùn dumandu micca. Trà noi parlemu Gondi, Halbi, Telugu, Punjabi è Malayalam. Solu Maase parla inglese. (Allora avemu tutti cumunicà in Hindi!) U camarade Maase hè altu è tranquillu è pare avè da natà à traversu una strata di dulore per entra in a cunversazione. Ma da u modu ch'ella m'abbraccia, possu dì ch'ella hè un lettore. È ch'ella manca di avè libri in a jungla. Ella mi cuntarà a so storia solu dopu. Quandu ella m'hà fiducia cù u so dulore.

A mala nutizia arriva, cum'è in questa jungla. Un corridore, cù 'biscotti'. Note scritte a mano su fogli di carta, piegate e graffate in piccoli quadrati. Ci hè un saccu pienu di elli. Cum'è chips. Notizie da ogni locu. A polizia hà uccisu cinque persone in u paese di Ongnaar, quattru da a milizia è un paesanu ordinariu: Santhu Pottai (25), Phoolo Vadde (22), Kande Pottai (22), Ramoli Vadde (20), Dalsai Koram (22). Puderanu esse i zitelli in u mo dormitoriu stellatu di a notte passata.

Allora ghjunghje una bona nutizia. Un picculu contingente di persone cun un ghjovanu grassu. Hè ancu in fatigue, ma parenu novi. Tutti l'ammiranu è i cumenti nantu à a forma. Sembra timida è piacè. Hè un duttore chì hè vinutu à campà è travaglià cù i camaradi in a furesta. L'ultima volta chì un duttore hà visitatu Dandakaranya era parechji anni fà.

 


Arti di spettaculu: I membri di u Chetna Natya Manch, l'ala culturale di u partitu, aspittendu in l'ale

À a radiu ci sò nutizie nantu à a riunione di u ministru di l'Interior cù i ministri principali di i stati "affettati da l'estremismu di manca". I ministri principali di Jharkhand è Bihar sò sminuiti è ùn anu micca assistitu. Tutti quelli chì si sentenu attornu à a radiu ridenu. À u tempu di l'elezzioni, dicenu, ghjustu à traversu a campagna, è poi forse un mesi o dui dopu chì u guvernu hè furmatu, i pulitici mainstream tutti dicenu cose cum'è "Naxals sò i nostri figlioli". Pudete stabilisce u vostru sguardu à u calendariu di quandu cambianu a so mente, è cresce i fangs.

Sò presentatu à u camarade Kamla. Mi sò dettu chì ùn deve micca in ogni casu alluntanassi ancu à cinque metri da a mo jhilli senza svegliarla. Perchè tutti si disorientanu in u bughju è puderanu persu seriamente. (Ùn l'aghju micca svegliata. Dormu cum'è un legnu.) A matina Kamla mi presenta un pacchettu di polietilene giallu cù un angulu snipped off. Una volta era usatu per cuntene l'oliu di soia raffinatu Abis Gold. Avà era u mo Loo Mug. Nunda ùn hè persu nantu à a Strada di a Rivuluzione.

(Ancu avà pensu à a camarade Kamla tuttu u tempu, ogni ghjornu. Hà 17 anni. Porta una pistola fatta in casa nantu à l'anca. È u zitellu, chì surrisu. Ma s'è a polizia l'incontra, a tumbaranu. Puderanu. A viole prima ùn sarà micca dumandatu perchè ella hè una minaccia per a sicurezza interna.

Dopu à u colazione, u camarade Venu (Sushil, Sonu, Murali) m’aspetta, pusendu a gamba incruciata nantu à u jhilli, circandu tuttu u mondu cum’è un fraile maestru di scola di paese. Aghju da piglià una lezione di storia. O, più precisamente, una cunferenza nantu à a storia di l'ultimi 30 anni in a furesta di Dandakaranya, chì hà culminatu in a guerra chì si gira oghje. Di sicuru, hè una versione partigiana. Ma allora, chì storia ùn hè micca? In ogni casu, a storia sicreta deve esse resa publica s'ellu deve esse contestata, argumentata, invece di esse solu mentida, chì hè ciò chì succede avà.

 
 
 
  In u tempu di l'elezzioni, i netas mainstream dicenu chì e cose cum'è Naxals sò i nostri figlioli. Pudete mette u vostru sguardu à quandu anu da cresce i fangs.  
 
 
 

U camarade Venu hà un modu calmu, rassicurante è una voce gentile chì, in i ghjorni à vene, sbuchjarà in un cuntestu chì mi snerverà cumplettamente. Sta mane si parla per parechje ore, quasi in permanenza. Hè cum'è un picculu manager di magazzini chì hà un mazzulu gigante di chjavi cù quale apre un labirintu di armadietti pieni di storie, canzoni è intuizioni.

U camarade Venu era in una di e sette squadre armate chì anu attraversatu u Godavari da Andhra Pradesh è intrinu in a furesta di Dandakaranya (DK, in Partyspeak) in u ghjugnu di u 1980, 30 anni fà. Hè unu di i quaranta nove originali. Pertenevanu à u Gruppu di Guerra Populare (PWG), una faczione di u Partitu Cumunista di l'India (Marxist-Leninist) o CPI (ML), i Naxalites originali. PWG hè stata annunziata formalmente cum'è un partitu separatu è indipendente in aprile di quellu annu, sottu Kondapalli Seetharamiah. PWG avia decisu di custruisce un esercitu permanente, per quale avissi bisognu di una basa. DK hà da esse quella basa, è quelli primi squadroni sò stati mandati per ricunnosce l'area è cumincianu u prucessu di custruisce zoni di guerriglia. U dibattitu nantu à se i partiti cumunisti duveranu avè un esercitu permanente, è s'ellu hè o micca un "esercitu di u populu" hè una cuntradizzione in termini, hè un vechju. A decisione di PWG di custruisce un esercitu hè vinuta da a so sperienza in Andhra Pradesh, induve a so campagna "Land to the Tiller" hà purtatu à un scontru direttu cù i pruprietarii, è hà risultatu in u tipu di ripressione di a polizia chì u partitu hà trovu impussibile di resistà senza un addestratu. forza di lotta propria.

(In u 2004, PWG avia fusionatu cù l'altri fazioni CPI(ML), Partitu Unità (PU) è u Centru Comunista Maoista (MCC) - chì funziona per a maiò parte di Bihar è Jharkhand. Per diventà ciò chì hè avà, u Partitu Cumunistu di l'India-Maoist.)

[Vai à Pt. 2/3/4


ZNetwork hè finanzatu solu da a generosità di i so lettori.

Donate
Donate

Arundhati Roy (natu u 24 di nuvembre di u 1961) hè un rumanzu indianu, attivista è citadinu mundiale. Hà vintu u Booker Prize in u 1997 per u so primu rumanzu U Diu di e Picculi Cose. Roy hè natu in Shillong, Meghalaya da una mamma cristiana siriana Keralite è un babbu indù bengalese, un piantatore di tè di professione. Hà passatu a so zitiddina in Aymanam, in Kerala, scola in Corpus Christi. Ha lasciatu u Kerala per Delhi à l'età di 16 anni, è hà imbarcatu in un stile di vita senza casa, allughjendu in una piccula capanna cù un tettu di stagno trà i mura di Feroz Shah Kotla di Delhi è guadagnendu a vita vendendu buttigli vioti. Dopu hà studiatu l'architettura à a Scola d'Architettura di Delhi, induve hà scontru u so primu maritu, l'architettu Gerard Da Cunha. U Diu di i Picculi Cose hè l'unicu rumanzu scrittu da Roy. Dapoi a vittoria di u Booker Prize, hà cuncentratu a so scrittura nantu à tematiche pulitiche. Questi includenu u prughjettu di Narmada Dam, l'Armi Nucleari di l'India, l'attività di a cumpagnia di putenza currutta Enron in India. Hè una figura di u muvimentu anti-globalizazione / alter-globalizazione è una critica vehemente di u neo-imperialismu. In risposta à a prova di l'armi nucleari di l'India in Pokhran, Rajasthan, Roy hà scrittu The End of Imagination, una critica di l'India. pulitiche nucleari di u guvernu. Hè statu publicatu in a so cullizzioni The Cost of Living, in quale hà ancu cruciatu contr'à i prughjetti massivi di diga idroelettrica di l'India in i stati cintrali è occidentali di Maharashtra, Madhya Pradesh è Gujarat. Dapoi si hè dedicatu solu à a non-fiction è a pulitica, publicendu duie altre cullizzioni di saggi è travagliendu per cause suciali. Roy hè stata premiata u Sydney Peace Prize in May 2004 per u so travagliu in campagni suciali è a difesa di a non-violenza. 2005 hà participatu à u Tribunale Mundiale nantu à l'Iraq. In ghjennaghju 2006 hè stata premiata u premiu Sahitya Akademi per a so cullezzione di saggi, "L'Algebra di a ghjustizia infinita", ma hà rifiutatu di accettà.

Leave A Reply Annulla Audiolibro

Segui

Tutte l'ultime da Z, direttamente à a vostra inbox.

Institute for Social and Cultural Communications, Inc. hè un 501 (c)3 senza prufittu.

U nostru EIN # hè # 22-2959506. A vostra donazione hè deducibile da l'impositu à a misura permessa da a lege.

Ùn accettemu micca finanziamentu da publicità o sponsor corporativi. Ci cunfiemu di donatori cum'è voi per fà u nostru travagliu.

ZNetwork: Left News, Analysis, Vision & Strategy

Segui

Tutte l'ultime da Z, direttamente à a vostra inbox.

Segui

Unisci à a Cumunità Z - riceve inviti à l'avvenimenti, annunzii, un Digest Settimanale è opportunità per impegnà.

Esce a versione mobile