O adunare de jurnalişti, hackeri şi avertizori la Berlin în acest weekend a audiat fostul contractant al Agenţiei Naţionale de Securitate (NSA), Edward Snowden, lansând un apel către cetăţeni să găsească modalităţi de a prelua controlul direct asupra tehnologiilor informaţionale pe care le folosim zilnic.
Simpozionul Logan, organizat de Centrul pentru Jurnalism de Investigație (CIJ) cu sediul în Goldsmiths University, Londra, a fost audiat și de editorul Wikileaks, Julian Assange, și de avertizorii NSA, Thomas Drake și William Binney.
Conferința de două zile a fost susținută de o gamă largă de organizații pentru libertatea presei, ținute de jurnalism independente și mass-media - inclusiv revista de știri germană. Der Speigel.
Am participat la simpozion în calitate de vorbitor, unde eu și ceilalți membri ai mei paneliști, inclusiv jurnalistul de investigație Jacob Appelbaum – care a lucrat atât cu Assange, cât și cu Snowden și a spart în mod independent povestea spionării NSA pe cancelarul german Angela Merkel – am descris experiențele noastre de raportare în primă linie.
De asemenea, în panoul meu a fost și Eveline Lubbers, care a fost pionieră în investigații prin care operațiunile poliției din Regatul Unit au fost infiltrate în grupuri de activiști; Martin Welz, editor al Săptămâna nasului, singura revistă de jurnalism de investigație din Africa de Sud; Natalia Viana, co-director al principalului canal de jurnalism de investigație nonprofit din Brazilia, Agencia Publica; și Anas Aremeyaw, cel mai important jurnalist sub acoperire din Africa.
În timpul exclusivistei sale adresa video sâmbătă seara, Snowden a avertizat să nu considere noile evoluții în criptare ca singura modalitate de a aborda supravegherea în masă, subliniind în schimb urgența unei reforme politice și juridice globale dramatice.
Denunțătorul a criticat, de asemenea, poziția președintelui Barack Obama cu privire la disputa dintre Apple și FBI privind accesul la iPhone-ul folosit la împușcăturile din San Bernardino.
„Au fost multe despre cum putem aborda provocările prin mijloace tehnice”, a spus Edward Snowden audienței de la Berlin prin intermediul unui link video live.
„Trebuie să ne gândim cum am ajuns aici. Vorbim de reformă legală, dar acestea nu au fost autorizate în primul rând... Reformarea lucrurilor în cadrul sistemului este ideal, în cadrul sistemului. Este modul în care ar trebui să funcționeze, felul în care societățile noastre sunt concepute să funcționeze.
Ce se întâmplă când sistemele nu funcționează?
Avem această înclinație firească de a crede că acestea sunt abateri de la ordinea naturală a lucrurilor și totul va fi din nou mai bine și ne putem baza încă o dată pe sistem.
Dar, se pare, acel abuz este produsul secundar al puterii... Ori de câte ori avem grupuri din ce în ce mai mici cu putere, avem abuzuri de putere. Mecanismul de astăzi este tehnologia...
Există o intersecție între tehnologie și acces la informație în societate. Internetul este prescurtarea lui... Ne afectează din ce în ce mai mult pe toți, dar avem din ce în ce mai puțin control asupra lui.”
Vineri, editorul fondator al Wikileaks, Julian Assange, și-a exprimat îngrijorări similare în discursul său video în direct de la ambasada ecuadoriană din Londra, unde un comision al ONU a concluzionat recent că este efectiv reținut în mod arbitrar. La această concluzie s-a ajuns, a spus Assange, „în ciuda presiunii necorespunzătoare din partea guvernelor SUA și Regatului Unit asupra ONU”.
Assange a avertizat cu privire la intersecția tot mai mare dintre Google, acum cea mai mare companie media din lume, și complexul industrial militar al SUA, subliniind în special investițiile crescânde ale Google în inteligență artificială (AI) și robotică, în mare parte pentru aplicațiile de „securitate națională” ale armatei americane și comunitatea de informații.
„Google integrează sistemele AI cu sistemul național de securitate”, a spus Assange. „Aceasta este o amenințare pentru omenire. Trebuie să încetăm să hrănim Google.”
El a îndemnat publicul să exploreze servicii online alternative pentru a atenua capacitatea Google de a absorbi cantități mari de date personale în sistemele AI cooptate de Pentagon.
Amenințare la adresa democrației
Atât Assange, cât și Snowden au susținut că centralizarea rapidă a controlului tehnologiilor informaționale și comunicaționale în cadrul unui sector corporativ privat din ce în ce mai legat de statul de securitate reprezintă o amenințare fundamentală la adresa democrațiilor funcționale, în special a unei prese libere.
„Trebuie să acceptăm că singura modalitate de a proteja drepturile unuia este să protejăm drepturile tuturor”, a spus Snowden. „Acest lucru este din ce în ce mai văzut ca o amenințare la adresa guvernului, deoarece reprezintă un domeniu în care nu vor mai putea interveni.”
Descriind poziția președintelui Obama cu privire la disputa Apple-FBI drept o „dihotomie falsă între confidențialitate și securitate”, el a declarat că „ai nevoie de amândouă” și nu poți avea una fără cealaltă.
Snowden a adăugat că utilizarea metadatelor pentru a-ți viza oamenii ca amenințări la adresa securității naționale creează un precedent periculos, cu posibilități mari de erori judiciare împotriva cetățenilor obișnuiți. O persoană care pur și simplu a comunicat cu un jurnalist care dezvăluie o poveste bazată pe informații de la un avertizor guvernamental, de exemplu, ar putea ajunge să fie condamnată ca sursă – chiar dacă nu ar fi sursa – pe baza utilizării metadatelor care le leagă circumstanțial de jurnalist.
„Fie că ai fost sau nu sursa, dacă ai comunicat pur și simplu cu jurnalistul, ai putea fi condamnat”, a spus Snowden.
În Marea Britanie, guvernul conservator încearcă să promoveze o legislație deosebit de draconiană, Investigatory Powers Bill (IP Bill), care ar acorda statului puteri extraordinare de a interfera cu jurnalismul. Proiectul de lege, care dacă va fi adoptat ar putea crea un precedent pentru alte țări occidentale, urmează să fie a doua lectură în parlament, marți, 15 martie.
Potrivit Uniunii Naţionale a Jurnaliştilor, proiectul de lege va acorda guvernului competenţe de a accesa comunicaţiile jurnaliştilor şi de a le pirata echipamentele electronice, inclusiv de a intercepta conţinutul şi metadatele comunicărilor acestora, fără a-i informa.
În ciuda opoziției semnificative din partea diferitelor comisii parlamentare, inclusiv a Comitetului mixt pentru proiectul de lege privind competențele de investigație, reformele guvernamentale ulterioare au doar înrăutățit prevederile acestuia.
Potrivit lui Michelle Stanistreet, secretar general al NUJ, proiectul de lege IP:
„… reprezintă o amenințare la adresa capacității jurnaliștilor de a-și face treaba, de a-și garanta materialul și de a-și proteja sursele. Fără această protecție, pur și simplu nu vom avea o presă liberă funcțională... Lipsa garanțiilor pentru toți jurnaliștii va avea consecințe profunde asupra dreptului publicului de a ști în Marea Britanie.”
Metadatele, desigur, sunt deja folosite într-o gamă largă de contexte de către comunitatea de informații pentru a identifica nu doar suspecții de terorism, ci și activiști, grupuri pentru drepturile omului și alții care critică politica guvernamentală.
Din ce în ce mai mult, loviturile cu drone de semnătură împotriva unor grupuri neidentificate de presupuse ținte teroriste în cinematografe precum Siria, Yemen, Pakistan și Afganistan se bazează exclusiv pe metadate colectate prin supravegherea telefoanelor mobile, a profilurilor de rețele sociale și a altor depozite de informații electronice. Acest lucru a dus la nenumărate victime civile.
Metadatele din numeroase surse electronice, inclusiv rețelele de socializare, sunt din ce în ce mai văzute de Pentagon, precum și de agențiile de securitate din Regatul Unit și UE, ca un depozit vast de informații „open source” ușor de atins pentru a încerca să prezice și controlează, comportamentul populațiilor umane.
După cum am raportat în februarie, documente oficiale neclasificate de la US Office of Naval Research, printre alte programe de cercetare Pentagon, aruncă lumină asupra ambițiilor alarmante în stilul „raportului minoritar” ale oficialilor guvernului SUA în ceea ce privește dorința de a anticipa și prezice cu precizie viitorul activism, proteste, crime, terorism, conflicte și state- eșecuri. Cu toate acestea, experții independenți observă că astfel de tehnologii sunt mai susceptibile de a genera false pozitive și nebunie, mai degrabă decât previziuni cu valoare predictivă reală.
Criptare?
Edward Snowden a susținut utilizarea atentă și avansarea tehnologiilor de criptare de către jurnaliști pentru a ajuta la protejarea surselor, dar a remarcat că tehnologia în sine nu este răspunsul.
La conferință a fost lansată o nouă tehnologie puternică, un sistem de operare complet cunoscut sub numele de SubGraph OS, care poate fi instalat pe un PC sau Mac pentru a oferi o gamă completă de instrumente de comunicare criptate. SubGraph este cel mai recent din mai multe instrumente diferite, dar similare, cum ar fi Tails - un sistem de operare care poate fi pornit de pe orice computer printr-o unitate USB - și Qubes, un alt sistem care necesită instalare pe computere cu securitate special adaptate.
Designerii acestor proiecte la conferință au avertizat, totuși, că, deși aceste instrumente sunt puternice, ele nu oferă garanții împotriva supravegherii guvernamentale, în special din cauza posibilității unor „uși din spate” încorporate încă necunoscute atât în software-ul, cât și în hardware.
„Sunt proiecte cu adevărat grozave”, a spus Snowden, subliniind în special sistemul de operare SubGraph: „Plănuiesc să-l folosesc și eu. Dar trebuie să recunoaștem că acestea sunt inaccesibile pentru majoritatea utilizatorilor, pentru jurnaliști, care nu sunt specialiști.”
Provocarea pentru tehnologi este să dezvolte interfețe de utilizator mai prietenoase și mai accesibile, care să poată fi învățate de profani pe măsură ce mergi. Snowden a sugerat să exploreze „gamificarea” curbei de învățare pentru astfel de instrumente, pentru a face experiența de a se familiariza cu acestea.
„Putem oferi oamenilor abilități de bază, înțelegeri, învățându-i pe măsură ce merg — o gamificare a interfeței, care îi învață pe oameni în timp ce o folosesc, într-un mod care este distractiv, nu împovărător și plăcut. Este ceva la care trebuie să lucrăm mult.”
Snowden a încurajat, de asemenea, tehnologii să „concureze direct cu aceste interese corporative de miliarde de dolari”, precum Google, Facebook și Apple. Există o șansă, a spus el, ca antreprenoriatul condus de cetățeni să aibă „mai mult succes, creând produse care sunt la fel de atractive, mai ușor de utilizat, dar care nu sunt la fel de periculoase pentru drepturile individului de a fi liber și de a se asocia într-un mod liber și liber. cale sigura."
Transformare radicală
Edward Snowden a avertizat, de asemenea, împotriva presupunerii că încercarea de a contracara supravegherea de stat doar prin criptare ar fi un panaceu, susținând necesitatea de a contesta în mod fundamental centralizarea puterii asupra tehnologiilor informaționale în mâinile corporațiilor de stat.
„Ne bazăm pe corporații cu scop profit, precum Apple, pentru a ne apăra drepturile. Trebuie să ne bazăm pe protocoalele și sistemele care stau la baza comunicațiilor noastre.
Trebuie să devenim mai radicali ca tehnologi și jurnaliști...
Au existat dezechilibre extraordinare de putere de-a lungul istoriei. Nu sunt comunist, dar au fost oameni care au susținut că trebuie să punem mâna pe mijloacele de producție. Ne apropiem rapid de punctul în care trebuie să profităm de mijloacele noastre de comunicare.”
Motivul?
„Vedem prea mult control asupra instituțiilor în care ar trebui să putem avea încredere, dar nu putem avea încredere”, a spus el. „În același timp, vedem că corporațiile au acces la viețile noastre private, în moduri pe care nu le-am anticipat și nu suntem conștienți de cum este folosită.”
Confidențialitate sau securitate?
Snowden a respins ideea că intimitatea sau libertatea s-au contrapus într-un fel cu securitatea autentică.
„Politicienii sunt consumați de ușurința fricii în mesaje. A spune „acest lucru va salva vieți” este convingător pentru alegător. Oamenii sunt înclinați să-i creadă... Să ne uităm la faptele reale, la 9/11. Am avut o investigație a Congresului - și au descoperit că nu era cazul pe care nu colectam suficient. Problema a fost că focalizarea noastră era atât de împrăștiată, atât de multe programe strângând atât de mult, nu le-am împărtășit în mod corespunzător și, din cauza asta, au murit 3,000 de oameni. Politicienii de astăzi spun că trebuie să colectăm mai mult, dar ne fac pe toți mai puțin în siguranță și pun vieți în pericol.”
Atentatele maratonului de la Boston, a spus el, au oferit un exemplu clar al falimentului mantrei de supraveghere pentru securitate – autorii, în ciuda faptului că au funcționat în contextul „cel mai mare program de rețea din istoria țării mele”, au rămas nedetectați.
„La sfârșitul zilei, trebuie să luăm o decizie. Vrem să fim o societate controlată? Sau vrem să trăim într-unul liber? Pentru că nu le putem avea pe amândouă.”
Într-un panou de vineri, Thomas Drake – fostul director senior al NSA care l-a inspirat pe Snowden să dea fluierul expunând defectele proiectului de supraveghere în masă Trailblazer de un miliard de dolari al agenției – și-a amintit cum șefii săi NSA au văzut cu cinism eșecul informațiilor din 9 septembrie ca un oportunitatea de a crește dramatic bugetul agenției.
„Nu mi-a venit să cred când supervizorul meu a descris 9/11 drept „un cadou pentru NSA”.
Ideea că supravegherea în masă are vreo perspectivă de a ne ține cu adevărat în siguranță este astfel profund discutabilă. Problema fundamentală cu insistența de a elimina confidențialitatea în numele securității este impactul totalitar al acesteia în întreaga noastră societate.
„Trebuie să ne gândim la ce sunt drepturile? De unde vin ei? Care sunt valorile lor? Pentru ce este intimitatea, de fapt?” Snowden a spus audienței de la adunarea CIJ.
„Confidențialitatea este dreptul din care derivă toate celelalte. Fără intimitate există doar societate, doar colectiv, care îi face pe toți să fie și să gândească la fel. Nu poți avea nimic tu însuți, nu poți avea propriile păreri, decât dacă ai un spațiu care îți aparține doar ție.
A susține că nu îți pasă de intimitate pentru că nu ai nimic de ascuns este ca și cum ai spune că nu-ți pasă de libertatea de exprimare pentru că nu ai nimic de spus...”
Disidență politică
Dacă supravegherea în masă ar fi fost pur și simplu pentru a contracara terorismul, ținta acestuia nu ar fi în mod constant dizidenții politici, a argumentat Snowden, arătând spre celebrul discurs „Am un vis” al lui Martin Luther King Jr – descris de Snowden drept „cel mai mare lider al drepturilor civile din țara mea”. a văzut vreodată.”
La două zile după acest discurs, a spus Snowden, FBI l-a considerat pe King drept „cea mai mare amenințare la adresa securității naționale” la acea vreme.
Puține s-au schimbat de atunci.
Fostul contractor de informații a subliniat că agenția britanică de informații de semnale, GCHQ, a spionat ilegal grupuri pentru drepturile omului precum Amnesty International, jurnaliști, personalități din mass-media și alte ONG-uri, „folosind puterile transmise public pentru a contracara teroriștii”.
Citând documentele extrem de secrete pe care le-a scurs, el a remarcat că justificarea internă pentru păstrarea acestor programe clasificate nu face referire la problemele de securitate națională. În schimb, documentele spuneau că „publicarea lor ar duce la o „dezbatere publică dăunătoare”, deoarece noi [publicul] am protesta împotriva acestor activități”.
Implicația este că statul de securitate națională vede însuși fundamentele democrațiilor vibrante - o presă cu adevărat liberă, dezbatere publică viguroasă, supravegherea politicilor de informații foarte clasificate - ca inamicul.
Înlăturarea importanței drepturilor la viață privată, a spus Snowden, este o funcție a puterii inegale. Denunțătorul și-a îndemnat ascultătorii să ia în considerare modul în care cererea de eliminare a vieții private vine de la oameni puternici „într-o poziție de privilegiu... Dacă ești un bătrân alb în vârful piramidei, societatea are ordin să-ți protejeze interesele. Ați proiectat sistemul pentru a vă proteja interesele.”
Această inegalitate în putere, a spus Snowden, înseamnă că „minoritățile sunt cele mai expuse riscului” de impactul supravegherii în masă.
„Nu este suficient să te gândești la aceste lucruri, nu este suficient să crezi în ceva”, a conchis Snowden în aplauze răsunătoare. „Trebuie să susții ceva, trebuie să spui ceva, trebuie să riști ceva, dacă vrei ca lucrurile să se îmbunătățească.”
Dr Nafeez Ahmed este jurnalist de investigație, autor de bestselleruri și cercetător în domeniul securității internaționale. Fost scriitor Guardian, el scrie rubrica „System Shift” pentru placa de bază a VICE și este editorialist săptămânal pentru Middle East Eye.
El este câștigătorul unui premiu cenzurat de proiect în 2015 pentru jurnalism de investigație remarcabil pentru munca sa din Guardian și a fost selectat de două ori în topul celor 1,000 de cei mai influenți londonezi de la Evening Standard, în 2014 și 2015.
De asemenea, Nafeez a scris și raportat pentru The Independent, Sydney Morning Herald, The Age, The Scotsman, Foreign Policy, The Atlantic, Quartz, Prospect, New Statesman, Le Monde diplomatique, New Internationalist, The Ecologist, Alternet, Counterpunch, Truthout, printre alții.
Este cercetător în vizită la Facultatea de Știință și Tehnologie de la Universitatea Anglia Ruskin, unde cercetează legătura dintre crizele sistemice globale și tulburările civile pentru Springer Energy Briefs.
Nafeez este autorul Un ghid al utilizatorului pentru criza civilizației: și cum să o salvezi (2010) și romanul thriller scifi ZERO PUNCTE, printre alte cărți. Munca sa privind cauzele fundamentale și operațiunile ascunse legate de terorismul internațional a contribuit oficial la Comisia 9/11 și la ancheta 7/7 Coroner's Inquest.
Această poveste este lansată gratuit în interesul public și a fost activată prin crowdfunding. Aș dori să mulțumesc comunității mele extraordinare de patroni pentru sprijinul acordat, care mi-a oferit ocazia să lucrez la această poveste. Vă rog susține jurnalismul independent de investigație pentru comunitatea globală prin Patreon.com, unde puteți dona cât de mult sau cât de puțin doriți.
ZNetwork este finanțat exclusiv prin generozitatea cititorilor săi.
Donează