Într-o rundă neobosită de summituri diplomatice regionale de săptămâna trecută, Venezuela a condus un impuls politic în favoarea integrării Americii Latine într-o „zonă de pace” care își rezolvă problemele fără acțiuni militare străine sau interne, ca parte a construcției o lume multipolară care este independentă de marile superputeri.
„Ni s-a oferit oportunitatea de a forma acest bloc unit de națiuni care ne va permite să consolidăm America de Sud ca zonă de pace, zonă democratică”, a declarat președintele venezuelean Hugo Chavez, referindu-se la summitul șefilor de stat din Uniunea Națiunilor din America de Sud (Unasur), care a avut loc weekendul trecut la Asunción, Paraguay.
„Suntem convinși că suntem într-o nouă eră, remăsurând dimensiuni, solidificând un nou proiect”, a spus Chavez.
În timpul summitului, secretarul general al Unasur, Maria Emma Mejia, a subliniat eficiența blocului vechi de aproape trei ani în soluționarea pașnică a conflictelor regionale, cum ar fi lupta cu secesioniștii din Bolivia în 2008, tentativa de lovitură de stat din Ecuador în 2009 și ruptura recurentă a relaţiile diplomatice dintre Venezuela şi Columbia.
Ca măsură de precauție și la cererea Ecuadorului, organizația a lansat o comisie oficială pentru adevăr pentru a investiga evenimentele din jurul tentativei de lovitură de stat care a avut loc în septembrie 2009, în care cinci persoane au fost ucise și 250 au fost rănite. Mejia a descris strategia de prevenire a conflictelor a lui Unasur ca fiind „capabilă să mențină pacea fără nici măcar un singur glonț pentru a rezolva diferențele cu care ne-am confruntat, în contrast cu procesul adoptat de NATO”, făcând aluzie la intervenția militară violentă a Organizației Tratatului Atlanticului de Nord în Libia. .
Difuzarea pașnică a conflictelor a fost parțial opera Consiliului de Apărare din America de Sud, o instituție a UNASUR care construiește „o nouă doctrină de apărare”, potrivit ministrului venezuelean al Electricității, Ali Rodríguez, care va prelua funcția de președinte temporar al UNASUR. anul urmator.
„Ceea ce este cel mai important este că acesta este acum un teritoriu al păcii, unde există dezvoltare atât din punct de vedere economic, cât și politic al întregii regiuni”, a spus Rodriguez într-un interviu pentru Telesur.
„Suntem o mare națiune, o națiune care are toate posibilitățile de a progresa și, cel mai important, de a aduce susținere și condiții mai bune de existență”.
„Toți șefii de stat [din America de Sud] înțeleg că apărarea este necesară, având în vedere că regiunea are peste 18 milioane de kilometri pătrați, bogată în petrol, gaze, materii prime și o abundență de apă care permite producerea de energie electrică. , și potențialul energiei solare și eoliene”, a adăugat ministrul.
Cele 12 națiuni membre Unasur au discutat, de asemenea, un plan regional de infrastructură pe zece ani și înființarea unui nou Consiliu Electoral Sud-American care să însoțească și să observe procesele democratice din regiune, ca alternativă la Organizația Statelor Americane, care este dominată de Statele Unite. state.
Alte puncte de pe ordinea de zi au fost angajamentul regional față de democrație, care este un addendum la Tratatul Constitutiv al Unasur, și o propunere de creare a unei universități sud-americane care să ofere acces la învățământul superior tinerilor din regiune. Imitând alte blocuri regionale, cum ar fi Alianța Bolivariană pentru Popoarele Americii noastre (ALBA), națiunile Unasur au ajuns la un consens asupra unui set unitar de propuneri care urmează să fie prezentate de Argentina, Brazilia și Mexic la summitul G-20 din această săptămână. Franţa.
Summitul Unasur a avut loc la doar câteva zile după ascensiunea blocului la statutul de observator în cadrul Națiunilor Unite. Între timp, președintele paraguayan Fernando Lugo a devenit al treilea șef de stat care a ocupat președinția rotativă a UNASUR, după Chile, Ecuador și Guyana.
RELAȚII BILATERALE VENEZUELA-COLOMBIA
Împreună cu summitul UNASUR, Venezuela și Columbia au avut două întâlniri bilaterale pentru a-și consolida relațiile diplomatice, care au fost slăbite de ruperea relațiilor în 2010, dar s-au îmbunătățit constant de când Juan Manuel Santos a preluat președinția columbiană la 7 august 2010.
Ministrul venezuelean de Relații Externe, Nicolas Maduro, și ministrul venezuelean al Afacerilor Interne și al Justiției, Tarek El-Aissami, s-au întâlnit marțea trecută la Bogota cu cancelarul columbian Maria Angela Holguín și cu președintele Santos. Compania petrolieră de stat venezueleană, Pdvsa, a semnat un acord cu Ecopetrol din Columbia pentru a furniza două milioane de litri de benzină regiunilor sărace din Columbia.
Cele două țări au avansat, de asemenea, în planurile de a construi o conductă de petrol care se întinde de la Venezuela la Tumaco, un port de pe coasta Pacificului Columbiei. Ministrul Maduro a numit conducta de petrol „un proiect de mare amploare pentru ecuația energetică din America de Sud”. Cele două țări au discutat, de asemenea, acordurile existente anterior cu privire la taxele vamale și la importurile reciproce.
În zilele dintre summitul de la Bogota și summit-ul Unasur, Maria Emma Mejia a călătorit la Caracas pentru o vizită individuală cu președintele Hugo Chavez pentru a discuta despre proiectul amplu și în curs de integrare a Americii de Sud.
Făcând ecou președintelui Chavez, Mejia a declarat: „Într-o eră la fel de dificilă ca cea actuală, vom fi un exemplu de integrare pentru lume, de management solid al economiilor noastre și de o adevărată zonă de pace”.
SUMMIT-UL IBERO-AMERICAN: VOCEA INDEPENDENTĂ A AMERICII DE SUD
Împreună cu summiturile UNASUR și Columbia-Venezuela de săptămâna trecută, Paraguay a găzduit și cel de-al XXI-lea Summit Ibero-American, care a fost intitulat „Transformarea statului către dezvoltare”.
Punctele importante ale summit-ului au inclus o rezoluție de recunoaștere a frunzei de coca – care poate fi transformată în cocaină – ca parte oficială a moștenirii boliviane, pentru semnificația sa culturală ca frunză medicinală folosită pentru ceaiuri și tratament medical indigen.
Tot în timpul summit-ului, președintele ecuadorian Rafael Correa a părăsit un discurs al unui reprezentant al Băncii Mondiale, iar ulterior a declarat: „Ar trebui să ceară Americii Latine iertare pentru tot răul pe care l-au făcut și continuă să îl facă, ca unul dintre principalii susținătorii neoliberalismului”.
„Ce, trebuie să primim o prelegere despre economia politică, despre morală sau despre birocrația internațională? Cât va dura asta? Să începem să schimbăm lucrurile, eliberându-ne de neocolonialism”, a spus Correa, subliniind că modelele străine impuse regiunii facilitează fuga de capital și creează șomaj.
Asemenea intervenții fervente ale liderilor din America Latină în timpul summitului au evidențiat vocea independentă din ce în ce mai mare a liderilor și guvernelor regiunii, care au depășit criza financiară internațională de atunci cu mai mult succes decât Spania, Portugalia și alte guverne europene. Aparenta influență în scădere a Spaniei în regiune a provocat furia jurnaliștilor spanioli, inclusiv a unuia de la cotidianul național El País, care a oferit următoarea explicație pentru schimbări:
„Summitul a devenit o redundanță pentru puterile din America Latină, care acum au propria lor voce în alte forumuri globale”. Ministrul Maduro a spus că actualul proces de „refondare a statului” se bazează pe principiul suveranității naționale.
„Este imposibil să ne gândim la posibilitatea dezvoltării economice și sociale fără ca centrul decizional să fie în țările noastre”, a proclamat Maduro.
Președintele Lugo a salutat epoca actuală ca fiind una a integrării regionale. „Astăzi, ne aflăm într-un proces de integrare regională, cu noi paradigme și modele societale, după ce ani de zile am simțit că am pierdut ușurarea acțiunii sociale de către stat”, a spus el în discursul său de deschidere la summit.
„Este necesar să revigorăm viziunea și rolul statului ca agent proactiv, legitim pentru promovarea dezvoltării sociale și a transformării economice”, a continuat Lugo.
„Poporurile noastre au învățat această lecție istorică și am decis în mod democratic necesitatea reconstrucției statului conform noii provocări a integrării regionale”.
ZNetwork este finanțat exclusiv prin generozitatea cititorilor săi.
Donează