În 2017, guvernul cubanez a aprobat Planul de stat de confruntare cu schimbările climatice, cunoscut în Cuba ca Tarea Vida (Sarcina de viață). Cu o proiecție până în anul 2100, Tarea Vida este singurul plan de stat cu adevărat pe termen lung din lume pentru a aborda schimbările climatice. În ciuda faptului că este responsabil pentru 0.08% din CO la nivel global2 emisiilor, ca și alte state insulare mici în curs de dezvoltare (SIDS), Cuba este deja afectată în mod disproporționat de efectele schimbărilor climatice. Tarea Vida se bazează pe zeci de ani de reglementare privind protecția mediului, promovarea dezvoltării durabile și investigațiile științifice privind schimbările climatice începând cu anii 1990.
În mai 2023, l-am intervievat pe profesorul Jorge Alfredo Carballo Concepción, economist politic la Facultatea de Științe Sociale din America Latină (FLACSO) de la Universitatea din Havana, despre Tarea Vida. Carballo Concepción este implicat activ în modelarea procesului de consultare populară și de participare și educație comunitară, aspecte cheie ale Tarea Vida. Lucrarea sa evaluează impactul socio-economic al schimbărilor climatice.
Helen Yaffe: În 1976, Cuba a devenit una dintre primele țări din lume care a inclus problemele de mediu în constituția sa și a emis legi de mediu. Din 2006, Cuba a fost identificată în mai multe rapoarte internaționale drept lider mondial în realizarea dezvoltării durabile. În ce măsură caracterul socialist al statului a facilitat aceste realizări și angajamente?
Jorge Alfredo Carballo Concepción: Există o relație directă, deoarece este vorba despre integrarea și conectarea pilonilor durabilității: economic, social și de mediu. Experiența cubaneză de construire a socialismului dintr-o poziție de subdezvoltare, cu istoria, natura și cultura noastră specifică, este centrată pe creșterea calității vieții popoarelor, cu o atenție deosebită acordată temelor de etică, solidaritate, ridicarea nivelului educațional. Statul cubanez promovează consumul rațional și recunoaște acesta ca o sursă de resurse pentru Cuba. Un alt element este reglementarea socială planificată a economiei, care face posibilă internalizarea în mod conștient a problemei climatice ca de importanță primordială. Și aceasta este legată de sectoarele economice și sociale, de sistemul de sănătate, educație, sport și așa mai departe. Adică, fără a crede că este perfect, modul în care Cuba înțelege relația dintre natură, resurse, oameni, ecosisteme, este un rezultat direct al existenței statului socialist.
Putem aminti nenumăratele centre de cercetare din Cuba, care sunt un produs al eforturilor statului revoluționar de a se dezvolta în acest domeniu. Dacă ne uităm la asta din punct de vedere al instrumentelor juridice, aș putea să vă spun că cele două legi elaborate în Cuba în 2022, Legea resurselor naturale și a mediului și Legea patrimoniului natural și cultural, reprezintă o sistematizare a întregii științe produse în Cuba, mai ales din anii '1970. Sunt două instrumente cuprinzătoare, participative, incluzive, de mare rigoare științifică, care sunt în cele din urmă o reflectare a interesului statului socialist față de temă.
HY: În 2017, statul cubanez a aprobat Tarea Vida. Poti explica cum Tarea Vida a evoluat din acțiunile anterioare de protejare a mediului natural și studiile privind schimbările climatice întreprinse începând cu anii 1990 în Cuba?
JACC: Tarea Vida este produsul științei cubaneze și a muncii a mii de oameni de-a lungul deceniilor. Creșterea susținută a activității ciclonice în zona noastră geografică, împreună cu verificarea științifică a creșterii nivelului mării, peste așteptări, creșterea salinității solului, deficitul de apă în zonele țării, printre altele, au determinat guvernul cubanez la să transforme o mare parte din cunoștințele științifice acumulate care fuseseră produse cu privire la problemele de mediu în instrumente de politică. Acesta este Tarea Vida: știința transformată în practică socială. In orice caz, Tarea Vida nu este o entitate abstractă, are viață, trebuie să o actualizezi constant, trebuie să corectezi aspecte și, cel mai important, asta se poate face doar prin plasarea problemelor de mediu și a instrumentelor legale existente pe agenda publică din Cuba, în dezbaterea academică, și în coordonare cu ştiinţele sociale. Cred că este un instrument bun de împărtășit cu lumea, dintr-o perspectivă proactivă, colaborativă, pentru că avem și multe de învățat din experiențele altor țări.
HY: În Cuba, experți din diferite domenii lucrează împreună cu autoritățile locale și comunitățile la implementare Tarea Vida. Puteți spune ceva despre rolul important al oamenilor de științe sociale în politica privind schimbările climatice?
JACC: Oamenii de științe sociale au un rol esențial și, în același timp, o provocare formidabilă. În primul rând, trebuie să genereze sinergii și un mediu de lucru pozitiv cu colegii din științele naturii, astfel încât să funcționăm ca o echipă, ca o mare familie. Acesta este un prim pas esențial pentru atingerea obiectivelor propuse, deși există o înțelegere tot mai mare a importanței științelor sociale în problemele de mediu. În al doilea rând, există două direcții esențiale asupra cărora trebuie să se lucreze, de asemenea, în ceea ce privește munca cu factorii de decizie și cu oamenii din comunități. Acest lucru este esențial deoarece ei sunt agenții fundamentali ai schimbării: oamenii care decid procesele, acțiunile și politicile; și oamenii din comunități, în special cei mai vulnerabili, fiecare cu propriile povești de viață și simboluri specifice. În acest scenariu, oamenii de științe sociale au instrumente pentru a realiza un proces dialogic, participativ, incluziv. Deci, avem un rol cheie!
HY: Care este obiectivul specific al muncii dvs. și a colegilor de la FLACSO pe problema confruntării cu schimbările climatice?
JACC: În primul rând, noi, cei de la FLACSO, am stabilit că puterea noastră este munca în echipă. Avem nevoie de perspective metodologice și științifice diverse pentru a merge mai departe. De aceea suntem un grup mic de colegi din medii diverse, inclusiv geografie, sociologie, psihologie, relații internaționale, economie și multe altele. Munca noastră specifică este de a oferi câteva soluții metodologice sub formă de propuneri, bazate pe instrumentele și tehnicile specialităților noastre, pentru proiecte de „Adaptare bazată pe ecosisteme” (EBA) și de atenuare în derulare în țara noastră. Lucrăm din greu la garanțiile sociale și de mediu, coordonarea între actorii cheie, evaluarea și planul de gen și consultarea permanentă cu protagoniștii proiectelor. „Planul de gen” se referă la acțiunile coordonate stabilite pentru a elimina sau reduce decalajele de gen care sunt relevate printr-un proiect sau o investigație. Am furnizat, de asemenea, o metodologie pentru calcularea beneficiarilor proiectelor noastre de adaptare și atenuare și, în legătură cu aceasta, un program de creare și consolidare a capacităților de adaptare a comunităților, factorilor de decizie și actorilor economici, precum și o metodologie de evaluare. a mijloacelor de trai în comunități. Aceasta ar fi contribuția noastră modestă la Tarea Vida.
HY: Puteți oferi exemple concrete de tip de consultări comunitare în care este implicată FLACSO și alte mecanisme pentru a asigura participarea comunității?
JACC: Lucrăm permanent pentru a asigura proeminența oamenilor din comunități, precum și pentru a ne concentra pe persoanele aflate în cele mai vulnerabile situații, oricare ar fi acestea. Una dintre modalitățile cheie de a atinge aceste obiective este prin consultarea publică, instrument pe care îl folosim în mod continuu. Avem o metodologie de consultare publică și o actualizăm constant. În acest scop, dezvoltăm diverse resurse pentru investigare, pentru a afla despre situațiile specifice în care se desfășoară procesele la nivel local și comunitar. Ascultarea poveștilor de viață ale oamenilor este cheia. Există multe lecții din practica socială și empirism, care ne sunt prezentate în activitățile noastre. Înțelegerea vieții de zi cu zi a oamenilor, a problemelor lor și a aspirațiilor lor este cu adevărat importantă. În Cuba, statul depune un efort serios și are un interes real în promovarea acestui tip de strategie metodologică, care este foarte participativă, incluzivă și corectă.
HY: Puteți explica centralitatea lui Tarea Vida la planurile de dezvoltare ale Cubei și la procesul în curs de descentralizare a bugetelor și a luării deciziilor către municipalități și comunități locale?
JACC: Din punctul meu de vedere, Tarea Vida este un instrument fundamental pentru abordarea procesului de dezvoltare din Cuba. Suntem într-un proces de descentralizare a unui grup de decizii de politică publică, ceea ce oferă guvernelor regionale o mai mare autonomie și responsabilitate. Aceasta este o provocare în sine. Venim dintr-o tradiție de luare a deciziilor foarte centralizată, așa că aceasta implică un proces lent de învățare pentru oameni. Încorporarea perspectivei schimbărilor climatice și exprimarea acesteia în Cuba cu Tarea Vida, este de asemenea o provocare. Pe partea pozitivă, toate sectoarele de activitate economică, știință, apărare și așa mai departe, au sarcini specifice care răspund la Tarea Vidaîn cadrul propriilor strategii. Asta este o mare putere. Sperăm că pot fi dedicate resurse financiare sporite Tarea Vida, pe baza cunoștințelor dobândite și a nevoilor identificate, precum și a surselor financiare dobândite în teritorii, folosind toate instrumentele pe care științele sociale le au la dispoziție. Realizarea acestui lucru necesită o mai mare participare a populației la deciziile locale și municipale, un control mai mare asupra resurselor și luarea deciziilor.
Cu siguranță, la nivel de proiectare a politicilor, este corect să dăm Tarea Vida proeminență în strategiile de dezvoltare a teritoriilor, deoarece conferă integritate procesului. Implementarea acestui proces este complexă și știm că se desfășoară cu viteze diferite, foarte sincopate, în funcție de situațiile specifice fiecărui teritoriu. Guvernul ar trebui să-și pună ochii pe realizarea unui progres cât mai „ritmic” posibil.
HY: Care ați identifica ca fiind cele mai importante și/sau aspecte unice Tarea Vida în comparație cu răspunsurile internaționale la atenuarea și adaptarea la schimbările climatice?
JACC: Cuba și-a asumat drept proprii angajamente internaționale de a se confrunta cu schimbările climatice, puternic dezbătute și în condiții dezavantajoase pentru că este o țară mică. Ne angajăm eforturilor internaționale și le luăm foarte în serios. Cu toate acestea, avem și propriile noastre forțe și Tarea Vida, care a rezultat dintr-un efort științific enorm în ultimii 40 de ani, este cel mai clar exemplu. Există voința statului și a guvernului cubanez de a pune această problemă permanent pe agenda Cubei și asta este, de asemenea, unic. Dar cel mai mare avantaj pe care îl avem este structura organizată a societății cubaneze, în care fiecare are un rol specific în cadrul Tarea Vida, deși trebuie să consolidăm acțiunile pentru a comunica acest proces, mai mult și mai bine. Coordonarea în cadrul sistemului Națiunilor Unite este, de asemenea, foarte importantă pentru efortul nostru climatic, nu doar în ceea ce privește fluxurile financiare, ci și în învățare, conectarea la alte experiențe, în posibilitatea de a arăta comunității internaționale ceea ce facem. Dar ceea ce consider cel mai important este nivelul de educație ridicat al populației noastre, ceea ce înseamnă că, relativ rapid, le putem crește percepția asupra riscului, le putem oferi noi modalități de înțelegere a schimbărilor climatice, precum și a învăța din experiențele și lecțiile lor de viață, care sunt de mare ajutor.
HY: Care sunt principalele obstacole cu care se confruntă statul cubanez în implementarea Tarea Vida?
JACC: Există câteva provocări pe care le-am menționat deja și care, dacă nu sunt abordate corect, ar putea deveni obstacole serioase în calea confruntării cu schimbările climatice; nevoia de a schimba mentalitatea, o mai mare participare, o mai bună utilizare a resurselor financiare limitate și așa mai departe. Dar cel mai mare obstacol este, fără îndoială, blocada SUA, care ne limitează accesul la tehnologii mai ecologice pentru sectorul industrial. Acest lucru se aplică mai multor sectoare: transport, energie, agricultură, printre altele. Nu este vorba doar de problema atenuării, ci și de schimbul fluid și constant cu experții americani pe aceste probleme. Administrația SUA insistă să ignore contribuția Cubei, care, deși modestă, are putere științifică și metodologică; este respectat de întreaga comunitate științifică internațională, inclusiv în Statele Unite.
*Acest interviu este publicat în Fight Racism! Combate imperialismul! 294, iunie/iulie 2023.
ZNetwork este finanțat exclusiv prin generozitatea cititorilor săi.
Donează