Consiliul Partidului Frontului de Acțiune Islamică l-a ales pe Isaac Al-Farhan ca nou
secretar general, la sfârșitul lui mai 2009. Dar înainte de a ajunge la cine Al-Farhan cu adevărat
este, trebuie să aruncăm puțină lumină asupra celui mai mare partid de opoziție din Iordania: Islamul
Partidul Frontului de Acțiune (IAFP).
IAFP a fost fondată în 1992 ca afiliat (franciză) a Frăției Musulmane în Iordania,
și deci poartă aceeași ideologie. Pentru a înțelege IAFP, trebuie să ne uităm la
Grupul Frăției Musulmane, înființat la Cairo în 1928. A fost întotdeauna un mare
oponent al mișcărilor naționaliste și/sau laice panarabe împotriva puterilor coloniale
sau regimuri marionete domestice coloniale, justificându-și de obicei opoziția prin revendicare
că secularitatea acestor mişcări panarabice le face în mod necesar neeligibile
și necalificat să-i conducă pe arabii musulmani către progres și independență. Când
Gamal Abdel-Nasser a murit (sau a fost otrăvit), Frăția Musulmană a emis a
declarație care interzice tuturor musulmanilor să participe la înmormântarea sa sau să se roage pentru sufletul său.
Milioanele de egipteni care au ieșit în stradă la înmormântarea sa publică sunt
cea mai puternică dovadă că declarația Frăției Musulmane nu a rezonat printre
publicul. Frăția Musulmană a luptat cu înverșunare împotriva Marelui Arab
Revoltă (1930), în care mai multe mișcări naționale din Siria Mare au purtat a
campanie militantă împotriva puterilor coloniale britanice și franceze, precum și împotriva
Sioniştii din vestul Palestinei. Frăția Musulmană, pe atunci, pretindea că așa a fost
nepotrivit să lupte și să reziste sub steaguri naționaliste, care în punctul lor de
punctul de vedere ar diviza și mai mult singura Națiune Musulmană, care se întinde de la Atlantic
Ocean până la Oceanul Pacific.
Frăția Musulmană (Cairo)
Carta Frăției Musulmane, din 1928 până astăzi, a respins toate formele de
rezistență armată și violență și susține în statutul său că misiunea grupului este de a
„stabiliți religia lui Dumnezeu pe Pământ, pentru a realiza scopurile pe care a fost stabilit Islamul pur
pentru, iar aceste obiective sunt: (a) să stabilească misionari pentru a răspândi mesajul islamului, (b)
să regrupeze inimile și mințile pe principiile islamului, (c) să ridice standardul
traiul indivizilor, (d) pentru a realiza justiția socială, (e) pentru a elibera [unicul] Stat Islamic
în toate părțile sale [de la ocean la ocean] de la orice sultan non-islamic și unind pe toți
musulmanii să redevină o singură națiune, (f) înființarea Statului Islamic și să
protejează-l din interior și răspândește-i mesajul în lumea exterioară și (g) să sprijine
cooperare globală… extinderea civilizației umane…”.
Și pentru a materializa aceste obiective, Carta Frăției Musulmane precizează metodele sale:
„(1) răspândirea mesajului, (2) educația, (3) îndrumarea, (4) lucrul la stabilirea
facilități și (5) pregătirea Națiunii, o pregătire jihadistă, pentru a stabili islamicul
Naţiune."
Nu există nicio chemare la arme, nicio referire la rezistența armată, la rebeliune sau la revoluție. Toate
despre care au vorbit a fost răspândirea mesajului islamului, ghidarea tinerilor
faţă de învăţăturile islamice şi aşa mai departe. Pe scurt, scopul lor final este misionarul
natura, pentru a întări credința în musulmani și pentru a-i îndruma pe nemusulmani către islam și
Marele Stat Islamic avea să fie înfiinţat firesc.
Acest mesaj de respingere a rezistenței militante a fost consistent chiar și în Irak, după
invazia SUA din 2003. Partidul Islamic din Irak (un afiliat al musulmanilor
Brotherhood) nu numai că a respins rezistența împotriva forțelor de ocupație americane, dar
a lucrat de fapt împreună cu SUA pentru a submina Alianța Irakiană Unită (UIA),
cea mai mare coaliție șiită din țară. În „Perilous” a lui Chomsky și Achcar
Putere”, Achcar afirmă că „ambele coaliții sunite [Partidul Islamic și
Association of Muslim Scholars] s-a dovedit mai interesat să facă afaceri cu
Washington, crezând că obținerea sprijinului SUA împotriva UIA șiită i-ar pune
într-o poziţie de ansamblu mai bună decât aliarea cu acesta din urmă. Erau astfel mai dornici de
jucând un joc politic mărunt sectar decât cu privire la accelerarea eliberării naționale de sub
ocupaţie."
SUA a susținut în mod constant mișcările islamice pe tot parcursul
Muslim World, afiliații Frăției Musulmane în special, în încercarea sa de a zdrobi
mișcări naționaliste și comuniste. Ei au susținut Regatul Saudit chiar înainte
Israelul a fost creat, mujahedinii din Afganistan împotriva comuniștilor, Zia-ul-Haq în
Pakistanul împotriva naționalismului secular, să nu mai vorbim de talibani în 1996. Noam Chomsky
afirmă în Perilous Power (pag. 29): „Israelul a făcut cam la fel. Israel a vrut să
distruge Organizația pentru Eliberarea Palestinei, OLP, care era naționalist secular,
și, în cursul acestui lucru, a ajutat la dezvoltarea grupurilor fundamentaliste islamice până la sfârșitul anului
anii 1980. Israelul sprijinea de fapt în mod explicit astfel de grupuri pentru a contracara OLP în
Teritoriile ocupate.” Și Achcar continuă să spună: „De fapt, ei [israelienii]
a dezarmat foarte deliberat toate grupurile care se bazau pe ideologii seculare...
comunist sau nationalist sau altul. Și nu au dezarmat grupurile comunaliste,
fie șiit sau druzi, ca să nu mai vorbim de aliații lor creștini... [Hezbollah] a crescut
a mișcării Amal, o mișcare comunalistă șiită care nu a fost dezarmată de către
Israelieni, la fel cum nu au dezarmat milițiile druze sau dreapta creștină
miliţiile. Dar au dezarmat, bineînțeles, OLP și au plecat libanezi... [Amal] a fost
fondat de o figură religioasă, dar au fost întotdeauna mai mult un comunalist șiit
organizație decât una religioasă, să nu mai vorbim de una fundamentalistă. [Tranziția a mers
de la Amal la Hezbollah] printr-o radicalizare care a fost catalizată de israelianul din 1982.
invazia Libanului”.
De-a lungul celor optzeci și doi de ani de existență, Frăția Musulmană (precum și
toate francizele sale loiale din întreaga lume) nu a recurs niciodată la violență. Chiar și când
guvernele, interne și străine, i-au acuzat de bombardamente, asasinate sau
alte acte de terorism, ei au negat în mod constant orice legătură cu atrocitățile.
Ceea ce dovedește în continuare non-violența lor a fost opoziția și condamnarea lor îndelungată
a tuturor actelor de violență, fie în numele islamului sau nu. Despărțirea lor majoră cu
Hamas și Jihadul Islamic s-au bazat pe dezacordul lor cu privire la utilizarea armelor la luptă
împotriva lui Israel. Și se opun în mod deschis Al-Qaida – conducerea, ideologia și
acțiuni.
Analizând palmaresul lor de 82 de ani, aflăm că s-au opus panarabismului
mișcări, cum ar fi Nasser (care avea un înalt simț al naționalismului arab și a devenit foarte
aproape de unirea întregii lumi arabe și de înfrângerea tuturor celor coloniale, imperiale și sioniste
puterile din regiune). Ei s-au opus Partidului Social Naționalist Sirian (unul dintre
cele mai vechi partide arabe care au luptat pentru eliberarea pământurilor siriene de către francezi,
britanici și sioniști și au fost unul dintre principalii participanți la Marea Revoltă Arabă).
Ei s-au opus Partidului Baath (însemnând literal Înviere; învierea celei
Națiunea Arabă). S-au opus tuturor mișcărilor și milițiilor care luptau pentru eliberarea
Palestina. Purtătorii lor de cuvânt din întreaga lume arabă le chemau arabilor să înceteze
recrutări pentru a lupta împotriva sioniştilor, susţinând că nu era momentul potrivit pentru a face asta.
Prioritatea, au continuat să spună, a fost răspândirea mesajului islamului și a învierii
națiunea islamică de la Oceanul Atlantic până la Oceanul Pacific. Un vis! Dacă ne uităm la toate
Afiliații Frăției Musulmane, în afară de Hamas și Jihadul Islamic (renegatul
afiliați), îi găsim pașnici și lipsiți de orice militanț în cuvintele lor și
actiuni deopotriva.
Frontul de acțiune islamică (Iordania)
Acesta este fundalul pe care a fost construit Frontul de Acțiune Islamică (IAF) al Iordaniei în 1992.
Și se știe că pentru ca un partid politic să existe în Iordania, acesta trebuie să fie autorizat de către
Autoritatea iordaniană (eufemism pentru Majestatea Sa, Regele Magnific) și trebuie
să îndeplinească anumite reguli și condiții, inclusiv sprijinul și dedicarea lor deplină față de
independența și stabilitatea Iordaniei, sistemul său autoritar și constituția sa.
Acest lucru este, desigur, în totală contradicție cu unul dintre Frații Musulmani
obiectivele de a detrona conducătorii seculari și de a reînvia națiunea islamică mai mare de la ocean la
ocean. Sau este?
Constituția Iordaniei, concepută sub supravegherea britanică (cum ar fi cea irakiană
constituție sub prezența SUA în Irak), afirmă că Regatul Hașemit al Iordaniei
adoptă islamul ca religie oficială. În plus, regele Iordaniei este însuși musulman,
susține rugăciunile și postește Ramadanul. Asta nu face parte din Frontul de Acțiune Islamică
lista cu „misiune îndeplinită”? Posturile de radio și TV ale regatului transmit mesaje religioase
predici și cheamă toți musulmanii să susțină rugăciunile și să se angajeze să posteze. Islamul este
înrădăcinată în fiecare materie de la școală, unde versete din Coran și Hadith le întrerup pe toate
manuale la toate disciplinele, datorită unor oameni ca Al-Farhan. Islamul, ca religie, este o
materie obligatorie în toate școlile, iar notele sale fac parte din nota elevului
in medie. Cu alte cuvinte, nu poți trece liceul fără să treci la ora de Religie.
Întrebarea la care se cere să se răspundă în acest moment este: ce este exact asta în mod fundamental
face din IAFP un grup de opoziție?
Isaac Al-Farhan
Pentru a răspunde la această întrebare, ar fi prudent să ne uităm mai întâi la capul actual al IAFP
și secretar general, și în declarațiile sale către mass-media. Când a fost întrebat în februarie
16, 2010, de ziarul Al-Quds Al-Arabi, dacă i se pare problematică „iordanizarea”
organizația sa, el a răspuns: „Cred cu fermitate în independența deplină a fiecăruia
partid în fiecare țară pentru că partidul trebuie să facă față situației unice a fiecăreia
țară și nu ar trebui să existe interferențe între o țară și alta.” Când
cerut să descrie relația partidului său cu Hamas, el a spus „nu există nicio directă
relația dintre noi și Hamas, altele decât sprijinul moral.” a mai declarat el în
interviu că „mișcarea islamică din Iordania este complet independentă și
deși are contacte cu alte birouri [Frații Musulmani] din afara țării,
nu are nicio legătură organizațională care să-l conecteze cu ei.”
Dacă cineva ar citi printre rânduri toate declarațiile sale publice, ar fi frumos
evident că IAFP nu are altă agendă politică decât promovarea mai multor religioase
libertate (adică restricții asupra libertăților personale care nu respectă cele islamice
învățături). Dacă era după ei, ar acoperi capul fiecărei femei în public, închise
jos cluburi de noapte și baruri și construiți mai multe moschei. Și țara este deja
așa cum este conservator și religios, în comparație cu vecinii săi - Siria, Liban,
Palestina și Irak. Într-adevăr, cum putem elibera Palestina dacă doar 60% dintre femeile noastre
să-și acopere capul cu un văl?
Dar asta nu este tot. Dr. Al-Farhan are un background foarte unic! În 1973, a fost
ministrul educației al Iordaniei, ministrul învățământului superior și ministrul
dotări islamice ( ?PQ ?S ????? ? ), și a supravegheat paternitatea școlii
manuale. De asemenea, a fost numit președinte al Universității Jordan și al Zarqa
Universitate. Și din 1989 până în 1993, a fost senator ( ?PYZS ? [\]^ _` abZ), numit
direct de către însuși rege. Suporterii ar spune „este un susținător deschis al
Palestina și dreptul palestinian de a rezista.” Dar la fel este și regele Iordaniei! Care sunt
dezacordurile cheie pe care Al-Farhan le are cu autoritățile iordaniene care îl califică
să conducă cel mai mare așa-zis partid de opoziție din Iordania?
Islam Inc.
Această versiune a islamului amețitor a fost adoptată de turci aproape de sfârșitul anului
epoca otomană și continuată de britanici, iar mai târziu de americani. In acest
ideologie islamică nou construită, nu există conflict între capitalism și
consumismul, pe de o parte, și pilonii islamului, pe de altă parte. Stâlpii de
Islamul, desigur, trebuia redus la cele cinci acte de închinare, în frunte cu rugăciune,
de cinci ori pe zi. Clericii musulmani de la moschei rostesc predici scrise și tipărite
de la ministerul dotărilor islamice. Departamentul de Informații Generale (GID)
agenți ( ?? dePf^) sunt împrăștiați în toată țara și trimiși să participe la predici pentru a ține
imamii în frâu. Acești imami sunt angajați guvernamentali și sunt plătiți
în medie, 200 JD pe lună. Legea islamică (gh ?dj ?? ), care este, de asemenea, o disciplină
la universitățile iordaniene, este singura specializare care nu are o medie minimă
cerințe. Este o credință comună printre cetățeni că cei care ajung să se specializeze
Dreptul islamic sunt cei ale căror medii de calificare erau prea scăzute pentru a fi admise
orice altă disciplină. imami; o grămadă de ratați neproductivi, creaturi redundante,
alege să devină angajați plătiți de guvern pentru a răspândi religia guvernamentală
propagandă în schimbul banilor și, în același timp, se consideră parte
a opoziţiei din ţară. Fie că sunt conștienți sau nu de propria lor înșelăciune
nu poate fi verificat.
Și la fel ca infamul profesor, Al-Nabhani, de la Colegiul de Drept Islamic (unul
din cele mai vechi școli de învățământ superior din Iordan) obișnuia să țipe în numeroasele sale predici și
prelegeri la facultate din anii 1940 (conform relatării lui Abdul-Rahman Munif) care
alăturarea liniilor de soldați și miliții pentru a lupta pentru eliberarea Palestinei a fost
semi-erezie; tot aşa au vorbit de rău duhovnicii şi imamii din toată ţara
Hezbollah și credința șiită, cu doar o săptămână înainte de invazia israeliană și
bombardamentul Libanului în iulie 2006. Pe stâlpii lumini au fost atârnate afișe de avertizare
a amenințării Semilunii șiite (Iran, Irak, Siria și Liban) și presupusele sale
influență mortală asupra stabilității, securității și islamului sunnit al Iordaniei. A fost ușor de vândut
populația sunnită de 92%.
Pentru a adăuga pe listă, imamii predică în mod regulat împotriva consumului de alcool, uitându-se la televizor
canale care prezintă femei în haine non-islamice și disprețuiesc bărbații musulmani care o fac
să nu vină în mod regulat la moschee să se roage – toate chestiuni foarte importante. Ei, însă,
nu vorbiți împotriva fumatului, mită, dezorganizare, aruncare gunoi, malpraxis, acasă
evacuări, cauze ale sărăciei și, cel mai recent, revocări ale cetățeniei. Ei rareori
discută orice lucru politic și, atunci când o fac, se asigură că îl laudă pe rege în mod deschis
si excesiv. Ei predică că ascultarea de rege echivalează cu ascultarea lui Dumnezeu și
profetul său, citând versete în sprijinul Hadithului. Ei predică că democrația este o
invenție occidentală/colonială menită să corupă musulmanii și islamul, așa este socialismul
nefiresc planului uman și că comunismul este fără Dumnezeu și rău. Cât despre
cumpărături la mall-uri, băutură suc și fumat la cafenele și mâncare de gunoi și
fast food; totul este în regulă atâta timp cât produsele sunt cușer ( ?mn .(
Acesta este islamul pe care Isaac Al-Farhan, IAFP și întregul oficial al Frăției Musulmane
iar francizele neoficiale vor să se răspândească în toată lumea. Este un guvern sponsorizat
religie, cu versete atent selectate din Coran și Hadith care
slujesc autoritățile, predate cu forța din copilărie încoace, cu un singur scop: Controlul.
Islam Inc. este vechea/noua închisoare invizibilă pentru mintea arabo-musulmană.
Corelația dintre statutul social și nivelul de religiozitate este uluitoare
înalt: cu cât un individ este mai sărac, cu atât este mai religios. Refugiatul palestinian
lagărele din Iordania, unde cândva ideologiile socialiste și comuniste erau principalele
monedă, sunt astăzi umplute până la pragul cu cei mai conservatori, oameni religioși
tara; unde femeia care își acoperă tot corpul, mai puțin fața și palmele
este promiscuul! În ceea ce privește părțile mai sărace din Amman, cum ar fi centrul orașului, femeile
sunt aproape inexistente pe străzi. Dacă un străin ar merge în centru
Amman, în orice moment al zilei, ar crede că femeile vor dispărea. Acesta a fost
nu era cazul acum 20, 40 sau 60 de ani. Sărăcia, șomajul, stagnarea economică,
și privatizarea au fost toate în creștere, în același ritm cu fervoare religioasă.
Aceasta nu este o coincidență. În afară de presupusele atentate sinucigașe și altele la scară mică
explozii, dintre care niciuna nu s-a dovedit a fi atribuită musulmanului
Brotherhood și toți afiliații săi din lumea arabă și islamică din trecut
secol, nu au avut niciodată vreun succes real, darămite vreo încercare reală de a uzurpa vreunul
guvern intern sau colonial. De fapt, oriunde Islam Inc. este cel mai puternic,
oamenii erau cei mai supuși; și anume Arabia Saudită. Oriunde este prezența islamului
Inc. este slabă, tendințele spre democrație și trezire par mult mai puternice. unu
s-ar putea grăbi să întrebe „ce se întâmplă cu revoluția islamică din Iran și Hezbollah și
Hamas?" Răspunsul este prea clar: aceste trei exemple și alte câteva, nu
aderă la liniile directoare ale Frăției Musulmane sau Islam Inc. și sunt detestați de către
Consiliul Frăției Musulmane. Acesta este motivul pentru care Hamas, care este sunnit și un renegat al
Frăția Musulmană din Egipt, își primește tot sprijinul politic și financiar de la
Iranul șiit, nu din organizațiile musulmane sunnite. Guvernele sunite şi
organizațiile își limitează sprijinul la declarații morale, ca nu cumva unchiul Sam să se supere.
Butonul „Înghivire” musulman
Pe de o parte, occidentalii (orientaliștii) publică articole despre marele lor respect față de
Islamul ca una dintre cele mai mari religii din lume. Și pe de altă parte, publică
articole despre dezgustul și oroarea lor din ziua când hegemonia totală a lumii islamice
devine realitate. În ambele cazuri, arabii religioși văd în ambele materiale publicate
mare dovadă că „Islamul este soluția”. Ei citează cu mândrie acele articole occidentale ca
dovada ca sunt superiori. Dacă ideologia religioasă era cu adevărat mai potrivită pentru a guverna şi
ajunge la glorie, atunci de ce europenii și ramurile lor vestice nu au adoptat un religios
identitate? De ce a abandonat Ataturk fervoarea religioasă otomană și a trecut la laic
aspiraţiile naţionale de a uni ţara şi de a scoate turcii din mocirla de
înfrângerea în Primul Război Mondial și în progres și dezvoltare, dacă religia ar fi fost a
reteta mult mai buna? De ce au făcut toate poveștile de succes ale națiunilor dezvoltate de astăzi, ambele
est și vest, necesită împingerea religiei pe bancheta din spate socio-politică?
Puterile occidentale știu ce butoane să apese pentru a întări ideologia Islam Inc.. A
Clericul musulman din Danemarca călătorește în Egipt pentru a le spune clericilor egipteni (la fel
clerici care au aprobat blocarea Gazei de către guvernul egiptean) aproximativ
douăsprezece caricaturi anti-islam într-un tabloid danez obscur. Era egipteanul
mass-media care a spart prima poveste a celor douăsprezece caricaturi și chiar a susținut că
caricaturiștii au desenat reprezentări ale profetului însuși. Adevărul este că Muhammad nu a fost
înfățișat în oricare dintre cele douăsprezece caricaturi. Dar niciunul dintre musulmanii fervenți nu și-a dat seama de asta
afară pentru că Islam Inc. le interzice să se uite la acele caricaturi blasfemiante.
Cât de convenabil! Au umplut străzile, cu permisiunea și sprijinul guvernului,
și s-au adunat și au protestat în fața ambasadelor daneze, fără să fi văzut
caricaturi și a cerut boicotarea tuturor produselor daneze (adică două tipuri de
brânză și un tip de unt). Mare sacrificiu!
Nu era ciudat că guvernele arabe și musulmane nu le-au suprimat
demonstrații masive, așa cum fac de obicei când apar, în număr mai mic,
pentru a protesta împotriva masacrelor israeliene și americane? Când treizeci de oameni din Iordania au plecat (mai departe
1 ianuarie 2010) pentru a protesta împotriva blocadei egiptene din Gaza și s-a apropiat de
Ambasada Egiptului, poliția iordaniană (mai ales în haine civile) a copleșit
protestatari la număr și i-au atacat din toate direcțiile cu bastoanele și
i-au bătut scandalos pe protestatarii pașnici și i-au reținut pe doi dintre ei într-un loc necunoscut
Locație. Cu toate acestea, când mii de protestatari au mers să protesteze împotriva celor douăsprezece caricaturi din
în fața ambasadei daneze, poliția nu era acolo să-i oprească.
Apoi, când lucrurile s-au calmat, a apărut o altă știre despre un alt act de
defăimarea Islamului și a lui Mahomed. Era însuși Papa, citat de același arab
mass-media sponsorizată de guvern, să fi spus că islamul s-a răspândit prin sabie. Din nou,
protestele au umplut străzile lumii islamice, iar unele biserici au fost arse
Cocktailuri Molotov, pentru a demonstra că musulmanii nu sunt violenți. Ironia! Apoi au venit vești
din celulele închisorii de la Guantanamo, că soldații americani au spălat copii ale Sfântului
Coranul în toaletă. Nu contează detenția și tortura acelor prizonieri musulmani,
dar a spăla Coranul este într-adevăr împingere! Valuri de oameni au ieșit să demonstreze,
cu acordul guvernelor arabe.
Concluzie
Ce anume face din IAFP un grup de opoziție? Nimic.
Nu este deloc un grup de opoziție. Este o organizație sponsorizată de guvern
deghizat în grup de opoziţie. Funcționează ca o supapă pentru a menține și controla
turmă islamică; să-și elibereze tensiunile sub măsuri controlate și să se infiltreze pe toți
nivelurile lor și își mențin islamismul sub control. Se întâmplă greșeli: Hamas, islamic
Jihad, Al-Qaeda etc. Ei reprezintă oficial cel mai mare grup politic din
ţară, a cărei adevărată sarcină este să găsească un echilibru imposibil între selectate cu grijă
Învățăturile islamice și supunerea față de autorități, și apoi să menținem asta imposibil
echilibru. Islam Inc. a fost proiectat cu grijă de-a lungul deceniilor pentru a-i ține pe arabi sub
Verifica. Marea Națiune Islamică, de la Oceanul Atlantic până la Oceanul Pacific, nu a fost niciodată
destinat să părăsească tărâmul fanteziei.
ZNetwork este finanțat exclusiv prin generozitatea cititorilor săi.
Donează