Cu religia care suflă din nou în conflictele globale și cu discuțiile politice de acasă, adesea dominate de nebunia dreptei creștine, s-ar putea să ai senzația că zeul cuiva este gata să te năpădească la fiecare colț de stradă. Dar dacă ești genul căruia nu-i place să-ți atârne pălăria de religia organizată, iată o veste bună: în America, numărul tău crește.
Există mai mulți oameni neafiliați religios în SUA astăzi decât oricând. Începând cu anii 1980, o varietate de sondaje folosind metodologii diferite au ajuns la aceeași concluzie: oamenii care nu se identifică cu etichetele religioase sunt în creștere, poate chiar se dublează în acel interval de timp.
Unii îi numesc „niciuna”: agnostici, atei, deiști, umaniști seculari, umaniști generali și oameni cărora pur și simplu nu le pasă să se identifice cu niciun grup religios. Nu este tocmai corect să-i numim necredincioși, pentru că unii încă mai au credință și spiritualitate într-un fel sau altul. Un studiu Pew din 2012 a remarcat că 30% dintre acești oameni cred în „Dumnezeu sau spirit universal” și aproximativ 20% chiar se roagă în fiecare zi. Dar, conform ultimelor cercetări, americanii care bifează căsuța „nimic din cele de mai sus” vor constitui o forță din ce în ce mai importantă în țară. Alte grupuri, cum ar fi evanghelicii născuți din nou, au crescut mai mult din punct de vedere procentual, dar cei care nu le-au învins în cifre absolute.
Institutul de Cercetare a Religiei Publice, nepartizan, a documentat această schimbare majoră în Atlasul Valorilor Americane, pe care l-a lansat miercurea trecută. Studiul fascinant furnizează Date demografice, religioase și politice bazate pe sondaje efectuate pe parcursul anului 2014. Potrivit directorului de cercetare PRRI, Dan Cox, „Peisajul religios din SUA trece printr-o transformare dramatică care transformă în mod fundamental politica și cultura americană”.
Anul trecut, pentru prima dată, protestanții și-au pierdut statutul de majoritar în raportul anual al Institutului, reprezentând doar 47% dintre cei chestionați. Cei neafiliați din punct de vedere religios, care vin în proporție de 22 la sută, se laudă cu numere la egalitate cu grupurile religioase majore precum catolicii americani. În total, cei neafiliați sunt al doilea grup ca mărime din țară. A fost, de asemenea, cel mai frecvent grup ales de rezidenții din 13 state, cu cea mai mare pondere (o treime sau mai mult) în Washington, Oregon și New Hampshire. În Ohio și Virginia, acest grup a fost la egalitate pe primul loc. Totuși, cei neafiliați nu găsesc prea mulți oameni cu gânduri similare în Mississippi, unde reprezintă doar 10 la sută din populație.
Studiul a mai constatat că există 15 state în care cei neafiliați constituie al doilea grup ca mărime.
Deci, ce știm despre acești oameni? Niciuna nu tinde să fie mai liberală din punct de vedere politic – trei sferturi sunt în favoarea căsătoriei între persoane de același sex și a avortului legal. Ei au, de asemenea, niveluri de educație și venituri mai ridicate decât alte grupuri. În timp ce aproximativ unul din cinci americani nu este afiliat, numărul este mult mai mare în rândul tinerilor: cercetările Pew arată că o treime dintre americanii sub 30 de ani nu au nicio afiliere religioasă. Profesorul de la Harvard Robert Putnam, care studiază religia, consideră că tendința în rândul tinerilor face parte din lipsa lor generală de interes față de instituțiile și instituțiile comunitare în general.
Anul trecut, Washington Post a difuzat un articol citând cercetările lui Allen Downey, profesor de informatică la Colegiul de Inginerie Olin din Massachusetts, care susține că oamenii devin ineficienți în principal din două motive: lipsa de educație religioasă (OMG acei părinți hippie!) și... Internetul. Potrivit lui Downey, până la 20% din neafiliere este atribuită utilizării internetului. El a descoperit că între 1990 și 2010, ponderea americanilor care susțin că nu au nicio afiliere religioasă a crescut de la 8% la 18%, în timp ce numărul americanilor care navighează pe Web a sărit de la aproape nimic la 80%. Dar el recunoaște, așa cum criticii săi se grăbesc să sublinieze, că corelația nu face cauzalitate.
Un lucru este cert: cei care nu votează își fac simțită prezența în politică. Se crede că l-au ajutat pe Obama să câștige un al doilea mandat.
Dar GOP nu pare să dea multe semne de reducere a influenței uriașe a evanghelicilor albi, care reprezintă doar 18% din populație, cel puțin public. Cu doar câteva săptămâni în urmă, speranța prezidențială Scott Walker a putut fi văzut refuzând să răspundă la o întrebare despre evoluție, de parcă îmbrățișarea științei larg acceptate l-ar face un apostat. Baptistul sudist hirotonit Mike Huckabee, făcând și el zgomote de alergare, tocmai a lansat o carte intitulată Doamne, Guns, Grits, and Gravy, ceea ce face ca Domnul să sune ca Marele Bubba de pe cer. Dar pe traseul secret al donatorilor mari de bani, pe care trebuie să o urmeze toți candidații serioși, singura religie despre care vor vorbi mult este fundamentalismul pieței libere. Libertarienilor tăi, aprovizionărilor și diverșilor tăi fatcats le pasă mult mai mult la conturile lor bancare decât la orice socoteală spirituală. A scoate guvernul din calea lor pentru a-i lăsa la jefuirea lor este scriptura lor sfântă.
Dar când vorbesc cu alegătorii, GOP într-adevăr nu își poate permite să reducă tonul, pentru că, în timp ce elitele în bani tind să fie laice, vânzarea jefuirii pe piața liberă persoanelor jefuite nu este o strategie foarte eficientă. Așa că trebuie încă să-și mascheze agenda în spatele apelurilor la religia populară, astfel încât cei nebogați să voteze împotriva intereselor lor economice în locuri precum Tennessee, care are cea mai mare pondere de evanghelici albi, la 43%. (Protestanții albi reprezintă 14% din populație la nivel național.)
După cum v-ați putea aștepta, faptul că religia își pierde strânsoarea asupra vieții de zi cu zi a americanilor îi sperie pe mulți. David Brooks, de la New York Times, este destul alarmat, avertizându-i pe nimeni că „secularismul trebuie să facă pentru necredincioși ceea ce religia face pentru credincioși – trezește emoțiile superioare, exaltă pasiunile în urmărirea acțiunii morale”. Desigur, seculariștii formează doar o parte a grupului neafiliat, dar ținând cont că domnului Brooks îi place să discute despre probitatea morală a fondatorilor Americii — George Washingtons și așa mai departe — ar putea să se întrebe ce căsuță ar fi bifat.
ZNetwork este finanțat exclusiv prin generozitatea cititorilor săi.
Donează