A guerra in Iraq hà datu nascita à un prublema chì un ghjornu pò esse vistu più impurtante chè a guerra, a quistione di a tortura. Cum'è HJ Res. 114, da quale u Cungressu hà autorizatu a guerra, era u votu chjave per quellu cunflittu, cusì avà u votu per cunfirmà u Cunsigliu di a Casa Bianca Alberto Gonzales cum'è Procuratore Generale serà assai prubabilmente u votu chjave in quantu à a tortura. À l'ultime audizioni di u Cumitatu Giudiziariu di u Senatu nantu à a nomina, i senatori parevanu quasi più interessati à l'adulazione l'un l'altru cum'è à esaminà u candidatu. L'anzianu presidente di u cumitatu, u senatore Orrin Hatch, ùn hà micca infilatu una sigaretta accesa in l'arechja di u senatore Patrick Leahy. U senatore Joseph Biden ùn hà micca "waterboard" u senatore John Cornyn - vale à dì, ùn hà micca strappatu u senatore Cornyn à una tavola è s'imbuttava a testa sottu à l'acqua, tenendulu quì finu à ch'ellu crede chì era affucatu. U senatore Arlen Spectre ùn hà micca forzatu u senatore Russ Feingold à manghjà u so pranzu da un bagnu. U senatore Biden ùn hà micca spogliatu u senatore Mike DeWine nudu, attaccatu una guinzaglia à u collu è u furzà à arrampicà intornu à u pavimentu di a sala d'audizione. U senatore Spectre ùn hà micca uccisu u senatore Edward Kennedy è poi posa per una fotografia accantu à u so cadavere, fendu un segnu di u pollice.
À u cuntrariu, i senatori s'hè sbulicatu l'un l'altru cù cumplimenti. U senatore Hatch hà dettu à u senatore Spectre, u novu presidente di u Cumitatu di a Ghjustizia, cum'è "unu di i migliori avucati chì avemu avutu servitu in u Senatu di i Stati Uniti". U senatore Biden hà accunsentutu, chjamendu u senatore Spectre "u megliu avucatu custituziunale in u paese - forse micca u paese, ma in u Senatu (risate)." U senatore Leahy hà chjamatu u senatore Hatch "unu di l'avucati più sperimentati chì hà mai servitu". I senatori anu elogiatu ancu à Gonzales. A so "bella famiglia" (Specter), cumpresa a so mamma, hè stata presentata è feta.
Eppuru, l'atti citati sopra, tutti fatti da e forze americane nantu à i prigiuneri in Iraq o in altrò, eranu a sostanza vera di l'audizione. Sottu u presidente servitu da Gonzales, a tortura hè diventata endemica, è e linee di cunnessione trà i cunsiglii di u candidatu è quelli atti eranu chjari è innegabili. In un memo à u presidente, Gonzales hà cunsigliatu chì e Cunvenzioni di Ginevra ùn s'applicava nè à Al Qaeda nè à i suldati talibani in Afganistan. Iddu opinò chì se e cunvenzioni sò state annullate da u presidente, tutti i suldati accusati sottu à l'Attu di i Crimini di Guerra di i Stati Uniti puderanu difendesi contr'à l'accusazioni di avè fattu crimini di guerra in u codice US Sezione 2441 di a lege americana. Hà scrittu à u presidente: "A vostra determinazione [chì e Cunvenzioni ùn sò micca applicate] creà una basa raghjone in a lege chì a Sezione 2441 ùn hè micca applicata, chì furnisce una difesa solida à qualsiasi persecuzione futura".
In altre parolle, u so cunsigliu era di scaccià u dirittu internaziunale per chì i torturatori puderanu scappà e cunsequenze di a lege di i Stati Uniti. Hà dumandatu è participò à a preparazione di un memo in u Dipartimentu di Ghjustizia chì hà ridefinitu a tortura solu cum'è u tipu chì puderia distrughje l'organi corpu o tumbà a vittima. Ddu stessu memo hà dichjaratu chì u presidente solu hà u putere di fà regule per u trattamentu di i prigiuneri, ancu s'è a Custituzione dichjara chì "U Cungressu hà u putere di fà regule riguardanti i catturari in terra è acqua". Hà supervisatu una discussione interdipartimentale in a quale u waterboarding è altre forme di tortura sò stati cundonati.
A lingua di i senatori in quantu à a tortura rifletteva, cù eccezzioni, l'orrore di a materia cum'è a so lode fiorita di l'altri. Nisunu, hè veru, hè andatu finu à suggerisce chì e restrizioni à l'abusu di i prigiuneri eranu "disarmamentu unilaterale", cum'è un recente Wall Street Journal l'editoriale hà fattu. A maiò parte di i difensori senatoriali di u record di Gonzales anu cuncentratu à nigà a so rispunsabilità per unu o l'altru di i memori dannanti. Più colpi sò stati l'argumenti contr'à a tortura da quelli scettichi di a nomina. Duminatu duminatu. Unu era chì a tortura ferisce l'imaghjini di i Stati Uniti in u mondu. In e parolle di u senatore Lindsey Graham, "puderaghju dì chì hè un club chì i nostri nemici usanu, è avemu bisognu di caccià quellu club da a so manu". O in e parolle di u senatore Herb Kohl, "vincere i cori è a mente di u mondu arabu hè vitale per u nostru successu in a guerra contru u terrore", è "Fotografie chì sò esce da Abu Ghraib anu senza dubbitu ferite quelli sforzi". U sicondu argumentu era chì e forze nemiche torturanu e forze americane in rappresaglia. In e parolle di Biden, "Questu hè di a sicurità è a sicurità di e forze americane". Ancu Gonzales, chì ricusò à ogni occasione di ripudià e pulitiche chì avianu purtatu à a tortura, era prontu à accettà chì Abu Ghraib avia dannatu l'imaghjini di i Stati Uniti.
Ma sò questi i mutivi fundamentali chì a tortura hè inacceptable? Questa nazione pò avà capisce u dolore solu s'ellu hè sperimentatu da l'Americani o, attraversu una catena di cunsequenze, rimbalza nantu à i Stati Uniti? Tutti i persone in u mondu ma l'Americani sò diventati invisibili à l'Americani?
A tortura ùn hè micca sbagliata perchè qualcunu altru pensa chì hè sbagliata o perchè altri, in rappresaglia per a tortura di l'Americani, puderanu torturà l'Americani. Hè u turtura chì hè sbagliatu. A tortura hè sbagliata perchè infligge un dolore indicibile à u corpu di un omu umanu chì hè interamente à a nostra misericòrdia. A persona torturata hè ligata è impotente. U torturariu si mette nantu à ellu cù i so strumenti. Ùn ci hè micca questione di "disarmamentu unilaterale", perchè a vittima ùn porta micca armi, manca ancu l'usu di e duie armi chì hè natu. A inuguaglianza hè tutale. Abusà o tumbà una persona in una tale circustanza hè una negazione radicale di l'umanità cumuna cum'è pussibule. Hè ripugnante à amparà chì e forze militari di u paese sò impegnati in tortura. Hè peggiu per amparà chì a tortura hè diffusa. Hè peghju ancu per amparà chì a tortura hè stata raziunalizata è sanzionata in longu memorandum scritti da persone à u più altu livellu di u guvernu. Ma u peghju di tuttu seria a ratificazione di stu record per un votu per cunfirmà unu di i so autori principali à l'uffiziu legale più altu in u ramu esecutivu di u guvernu.
A tortura distrugge l'ànima di u torturatore ancu cum'è distrugge u corpu di a so vittima. U cunfini trà u trattamentu umanu di i prigiuneri è a tortura hè forse u cunfini più chjaru esistente trà a civilizazione è a barbarie. Sia i rapprisintanti eletti di u populu di i Stati Uniti sò avà pronti à attraversà sta linea hè a quistione più prufonda davanti à u Senatu mentre vota nantu à a nomina di Alberto Gonzales.
Jonathan Schell hè u Harold Willens Peace Fellow à l'Istitutu Naziunale. U so libru più recente hè U mondu invincibile.
Copyright C2004 Jonathan Schell
[Stu articulu apparirà in u prossimu numeru di A rivista Nazione. Hè apparsu in linea à Tomdispatch.com, un weblog di l'Istitutu Naziunale, chì offre un flussu constante di fonti alternative, nutizie è opinioni da Tom Engelhardt, editore di longu tempu in a publicazione è autore di La Finaleane di Cultura Vittoria e L'ultimi ghjorni di publicazione.]
ZNetwork hè finanzatu solu da a generosità di i so lettori.
Donate