[traduttu da irlandesa- da settembre 2002, publicatu in La Jornada u 18 nov 2002]
Per Fernando Yañez Muñoz, Architetto,
Da u Subcomandante Insurgente Marcos.
Fratellu maiò:
Per piacè accettà i saluti di solitu, quasi cum'è di solitu cum'è u fretu chì prestu vestirà e muntagne di u sudueste messicanu.
Comu vi ricordate, sò 18 anni chì sò ghjuntu in a muntagna di u sudueste messicanu, vale à dì, aghju ghjuntu à a maiò parte. Questa hè una scusa eccellente per scrivevi, per salutà è, in passaghju, per felicità, postu chì aghju scupertu chì avete graduatu cù onori, chì hè cumu si graduate zapatisti.
Aghju ricevutu a lettera duv'è tù m'hà parlatu di u prughjettu di u prufessore Sergio Rodríguez Lascano, u maestru Adriana López Monjardín è Javier Elorriaga, quellu di fà una rivista chì u nome, cum'è l'aghju capitu, serà Rebeldía.
Riguardu à questu, vogliu fà sapè chì ùn pudemu fà nunda di menu chè applaudà quellu sforzu intellettuale è dì quantu bè chì sò i zapatisti chì s'impegnanu stu compitu.
Sì quella rivista, Rebeldía, ùn seguita micca a strada di e publicazioni di a manca, hè prubabile ch'elli ne pubblicheranu ancu più di una copia è, un bellu ghjornu, a lanciaranu publicamente, cusì chì u mondu sanu (vale à dì). , quelli chì a facenu è i so amichi è a famiglia) a sapanu.
Ùn sò mai statu à un lanciu di una rivista, ma imagine chì ci hè un tavulinu induve quelli chì prisentanu a rivista si metteranu à pusà, è si guardanu l'un l'altru, dumandendusi, micca unblushingly, perchè ci hè più persone à a tavula chè in l'audienza.
Ma questu hè, in fattu, assumendu chì u prugettu ùn ferma micca.
È, parlendu di supposizioni, m'hè venuta l'idea stravagante chì pudete esse presente à l'improbabile lanciamentu di Rebeldía, è, s'ellu hè cusì, a nostra voce seria rapprisintata in a to voce.
Dopu tuttu, serà una rivista fatta da zapatisti, è duvemu esse prisenti in qualchì forma.
Cum'è no simu in silenziu - è u silenziu ùn hè micca rottu, ma tende - ùn puderemu micca assistisce (in verità, pigliu quì per un fattu chì quelli chì facenu a rivista avarianu u tatto d'invitaci). , ancu s'ellu dubite ch'elli facenu cusì, micca per mancanza di cortesia, ma per u terrore chì avemu da parlà di a so publicazione).
S'elli ùn ci invitanu, fatevi vittima è, cantendu quella canzona d'Aute chì dice : « Passendu quì », sbatte a porta è, quand'elli sbadiglianu, dumandate di parlà è esce cù una di quelle lezioni chì lascianu. ferite. Di sicuru, dormeranu, ma almenu averebbenu incubi invece di sogni.
Siccomu sò digià chì vi dumandu di ciò chì pudete parlà postu chì simu in silenziu, vi mandu quì qualchì pensamentu chì pò esse usatu per a vostra presentazione.
U prublema hè chì sò scritti in quellu stilu spumante è ghjucatu chì hè l'alegria di i ghjovani è di i vechji, è micca in u stilu stiltu è seriu di l'antropologi, ma pudete cumpone in qualcosa assai assai formale.
Eccu, dunque, i pinsamenti (tene à mente ch’elli sò statu assai attentu à ùn riferite micca à nunda d’attualità o à a lege indigena ; riguardu à issi temi, a parolla vinarà chì vene ; fate puru cura di ùn rompe u silenziu) .
UNU. U travagliu intellettuale di a manca deve esse, sopra à tuttu, un eserciziu criticu è autocriticu.
Siccomu l'autocritica hè sempre posposta per u prossimu numeru, a critica, dunque, diventa u solu mutore di u pensamentu.
In u casu di a manca in Messico, quellu travagliu intellettuale hà avà, frà altri, un scopu centrale, a critica di a pulitica è di a cultura, è di a storia.
DUE. In u Messicu oghje, a pratica di a pulitica è di a cultura sò piene di miti.
Ergo, a critica da a manca duveria cumbatte quelli miti. È ùn sò micca pochi miti chì abitanu a cultura.
Ma ci sò miti è miti.
Ci hè, per esempiu, u mitu culturale chì canta: "Enrique Krauze hè un intellettuale", quandu tutti sapemu ch'ellu ùn hè solu un omu d'affari mediocre.
O quellu altru chì dice: "María Felix era una diva", quandu a verità hè ch'ella era solu una prufessiunale di sè stessu.
Ci hè u mitu chì "Viana vende più prezzu", quandu pudete ottene un prezzu megliu è una qualità megliu da qualsiasi venditore di strada.
Ci sò ancu miti in a pulitica:
Ci hè u mitu chì "U Partitu d'Azzione Naziunale hè un partitu di a diritta".
In verità, ùn hè micca un partitu di u centru o di a manca.
U PAN hè, in realità, nunda più cà una agenzia di piazzamentu per i posti di gestione.
Ci hè ancu quellu altru mitu chì "U Partitu Rivuluzionariu Democraticu hè una alternativa di manca".
Nè d'altra banda, hè una alternativa di u centru o di a diritta. U PRD hè, simplicemente, micca una alternativa à nunda.
O avete u mitu: "U Partitu Rivuluzionariu Istituziunale hè un partitu puliticu". U PRI hè, in realità, una grotta cù 40 ladri chì aspettanu inutilmente u so Ali Baba. O quellu àutru mitu, cusì amatu da a manca stagnante, chì canta : « Andà contr'à a globalizazione hè cum'è andà contr'à a lege di gravità ».
Uppusi à questu, in u mondu sanu, sò i marginali di tutti i culori chì sfidanu tutti dui, è nè a fisica nè u Fondu Monetariu Internaziunale li ponu impedisce.
È ci hè u mitu per quale i guverni federali è di u statu di Chiapas paganu, è paganu caru, chì dice: "U zapatisti sò finiti", quandu l'unicu ciò chì i zapatisti sò finiti cù a pacienza.
Sò sicuru chì ci sò altri miti chì aghju mancatu, ma sò solu mintuvà uni pochi.
È sò sicuru chì a rivista Rebeldía li svestirà più radicalmente.
È ùn sò micca fà cusì, perchè hè digià cunnisciutu chì i zapatisti sò famosi per esse «moderati» è «riformisti».
Hè ciò chì ci chjamanu i presunti « ultra » di a CGH, chì oghje senza dubbitu si mettenu in fila à e porte di u PRD u più vicine à u so core, è à i so portafogli, aspittendu a chance di candidà à e prossime elezzione.
TRE. U ribellu hè, s'ellu permette l'imaghjini, un esse umanu chì si batte contru à i mura di u labirintu di a storia. È, per ch'ellu ùn ci sia micca interpretazione sbagliata, ùn hè micca ch'ellu s'appoghja per circà a strada chì u purterà à a via d'essa.
Innò, u ribellu batte à i mura perchè sà chì u labirintu hè una trappula, perchè sà ch’ellu ùn ci hè una via d’uscita altru ch’è sfondendu i mura.
Se u ribellu usa u so capu cum'è un club, ùn hè micca perchè hè un capu duru (chì hè, ùn avete micca dubbitu), ma perchè sfondà e trappule di a storia, cù i so miti, hè un travagliu chì hè fattu cù u capu, vale à dì, hè un travagliu intellettuale.
È cusì, in cunseguenza, u ribellu soffre d'un mal di capu chì hè cusì severu è cuntinuu chì li face scurdà di a migraine più severa.
QUATRE. Trà i trappule di a storia hè quellu chì dice "tutti i tempi precedenti eranu megliu".
Quandu a diritta dice chì, hè cunfessendu a so natura reazzione. Quandu hè a manca parlamentaria chì a mette in avanti, face a dimustrazione di e capitulazioni di u so prisente.
Quandu hè u centru chì parla, allora qualchissia hè in delira, perchè u centru ùn esiste micca. Quandu a manca istituziunale si guarda in u specchiu di u Puteru è dice: "Sò una manca rispunsevuli è matura", hè in realtà dicendu "Sò una manca chì a diritta trova piacevule".
Quandu a diritta si guarda in u specchiu di u Puteru è dice "chì bella robba ch'e aghju purtatu!", si scurda ch'ella hè nuda.
Quandu u centru si cerca in u specchiu di u Power, ùn trova nunda.
CINQUE. Nè e forme di lotta nè i tempi sò per l'usu esclusivu di un settore suciale. Nè l'autonomia nè a resistenza sò forme d'urganisazione è di lotta chì cuncernanu solu i populi indiani.
È vi dicu qualcosa quì : Si dice chì l'EZLN hè un esempiu di a custruzzione di l'autunumia è di a resistenza.
È sì. Per esempiu, ogni insurgente zapatista hè una spezia di cumuna autonoma, o face ciò ch'ellu vole.
È chì resistenza megliu chè quella chì s'oppone à eseguisce l'ordine. È tuttu questu hè un difettu, ma hè ancu una virtù.
Ci avete u nemicu chì intercepte e nostre cumunicazioni è scopre chì u cumandamentu chjama à una riunione à u G-spot (nota chì i mo doppiu entendi sò avà in u sublime).
U nemicu faci u so travagliu è mette una embuscata ... ma nimu ghjunghje.
Chi hè successu? Era incompetenza sessuale? I servizii di contraspionaggio zapatista funzionavanu perfettamente?
Innò, s'omu s'inchiesta bè, si truverà chì Panfilu ùn hè micca ghjuntu perchè pensava chì saria megliu à scuntrà da l'altra parte. Clotilde pensava di sì, ma un altru ghjornu. È Eufrosino ùn hà micca pensatu, perchè studiava un manual d'educazione sessuale per vede induve era u puntu G (a propositu, a vostra cumpagna hè sempre aspittendu per truvà lu).
Ùn sò micca questi esempi magnifichi di l'autonomia è a resistenza zapatista utilizati com'è armi contr'à u nemicu ?
E, parlendu di u G-spot, permettemi un'altra digressione, postu chì sta lettera ùn serà micca publicata.
U novu discu di Joaquin Sabina averà, in più di a canzone chì ùn hè micca una canzone chì u Sup hà scrittu, un altru tagliu chì hè chjamatu 69 G-spot.
Mi dicenu chì u discu vinderà cum'è i panini (u 69 è u G-spot essendu u caldu), è micca perchè hè una canzone di u Sup ma, piuttostu – trà noi quì – malgradu questu.
Avà m'arricordu d'un altru mitu, quellu chì dice "Sabina è u Sup sò innamurati", quandu quellu chì amanu tramindui hè Panchito Varona.
Ma bè, ciò chì vi vogliu dì, di Sabina, hè chì l'altru ghjornu eru in un paese, tagliatu un garofano turchinu per a principessa, è ghjunse una cumpagna di basa di supportu per vedemi u so figliolu.
"Si chjama Sabino", m'hà dettu.
Aghju fattu una faccia cum'è 'Sabino ?', ma ùn aghju dettu nunda.
A cumpagna hà capitu u mo gestu è mi spiegò: "Iè, Sabinu, cum'è a Sabina chì fate i canti. Ma postu chì questu hè masciu, hè surtitu Sabinu è micca Sabina.
Chi?
À propositu di fà e canzone per Sabina.
Se scoprenu, ùn ci daranu mancu unu per centu di e royalties.
Induve eru ?
Ah si ! In i miti, in a pulitica è in a cultura, in i cuntinui mal di testa di i ribelli in u so zelo di rompe e trappule di a storia.
SEI. U mitu fundamentale per quessa chì u Power hè ciò chì hè, hè in a storia.
Micca in a storia cum'è tali, ma in quellu chì inventa per a so cunvenzione.
In quella storia, in a storia di u Pudere, a lotta di quelli di sottu, per esempiu, ùn hè fatta chè di scunfitte, tradimenti è capitulazioni.
Sapete bè chì simu pieni di cicatrici chì ùn chjude micca. Qualchidunu di elli, a minurità, sò quelli cuncessi da senza cori.
A maiurità sò quelle di a nostra storia, quella di sottu, è, in u nostru casu, quella di u più sottu, u sottu, u clandestinu.
Ùn hè micca chì ùn ci sò micca stati scunfitti è tradimenti, ma micca solu quelli.
U fiumu chì u porta hà più eroisimu è generosità chè meschinità è egoismu.
È, parlendu di storia, mi ricordu avà di quandu t’aghju scontru, 22 anni fà, tè è Lucha, ind’a casa ch’è no chjamemu La Mina.
È era La Mina micca perchè cuntene un tesoru, ma perchè era bughju è umitu cum'è una caverna.
À quellu tempu Lucha era decisu di fà mi manghjà, è tù era decisu à insignà mi tante cose chì, diciate, sarianu utile un ghjornu.
Credu ch'e ùn era micca un bonu invitatu nè un bonu studiente, ma mi ricordu bè a piccula figura di Che chì m'hà datu u mo anniversariu, è in quale avete scrittu, in a vostra manu, quelle parolle di Jose Martà chì vanu, più o menu: "L'omu veru ùn vede micca da quale parte campa megliu, ma da quale parte hè u duvere".
Duvere, fratellu, quellu tiranno gentile chì ci guverna.
Duranti a nostra storia, aghju avutu a furtuna di cunnosce l'omi è e donne per i quali u duvere hè tutta a so vita è, in pocu casi, a so morte sana.
È questu mi porta à u numeru di riflessione ...
SETTE. Data a necessità di sceglie trà qualcosa è u duvere, u ribellu sceglie sempre u duvere. È cusì va.
Credu, fratellu maiò, ch’è tù devi ancu rigalà elli, quelli chì ti stanu à sente u ghjornu di a rivista, cù quella frasa stessa, ma fatta attuale. È dicu qualcosa cum'è ...
"Omu, donna, omosessuale, lesbica, zitellu, ghjuventù, vechju, vale à dì u veru umanu, ùn vede micca da quale parte campa megliu, ma da quale parte si trova u duvere".
Quelli parolle riassuntenu megliu cà ogni altra cosa ciò chì hè a vucazione di u ribellu, è superanu tuttu ciò chì puderia dì à voi o à qualcunu nantu à u sughjettu.
Bonu, allora, fratellu, avà ti dicu addiu. Tutti i compagni è cumpagnie vi mandanu saluti. Speranu, cum'è mè, chì site bè fisicamente, perchè sapemu digià chì morale sì, cum'è sempre, forte è fermu.
Vale. Salute è, s'ellu vi pressanu, dite à elli chì a ribellione hè solu un mal di testa chì ùn vale a pena esse guaritu ... mai.
Da e muntagne di u Sudeste Messicu.
Subcomandante Insurgente Marcos.
Messicu.
Hè settembre di u 2002 è a pioggia ùn hà micca pussutu ferisce a pelle di u sole.
PS : Si pò aspettà chì ci sarà unu o un altru membru di u Fronte Zapatista di Liberazione Naziunale in u publicu.
Dagli i nostri saluti.
Sapemu digià ch'elli travaglianu duramente per dassi una nova faccia, un novu prufilu.
E quantu bè chì u prufilu di u Frente ùn serà più quellu di i pupulari, ma ch’ellu sia datu faccia è caminu da parsoni cum’è Don Manuel, abbronzatu anzianu ferroviariu ; cum'è Mirios, di modestu eroisimu ; cum'è Colonel-Gisella, chì hè unu è l'altru è micca uguali, ma uguali ; cum'è i ghjovani studienti chì eranu in u CGH ; cum'è quelli di l'UAM; cum’è quelli di Poli ; cum'è quelli di l'UPN ; cum'è quelli di ENAH; cum'è quelli di l'altri centri d'istruzione superiore; cum'è quelli di Veracruz chì anu rializatu u miraculu chì era Orizaba in a marchja di l'annu passatu; cum'è quelli di Oaxaca; cum'è quelli di Tlaxcala ; cum'è quelli di Nuevo Leon; cum'è quelli di Morelos; cum'è quelli di u statu di Messicu; cum'è quelli di Jalisco ; cum'è quelli di Queretaro; cum'è quelli di Michoacan; cum'è quelli di Yucatan; cum'è quelli di Quintana Roo ; cum'è quelli di Guanajuato; cum'è quelli di Zacatecas ; cum’è quelli di Durango ; cum'è quelli di Chihuahua; cum'è quelli di Coahuila; cum'è quelli di i dui Baja Californias; cum’è quelli di Colima ; cum'è quelli di Sonora; cum'è quelli di Sinaloa; cum'è quelli di Tamaulipas; cum'è quelli di Guerrero ; cum'è quelli di San Luis Potosì, è cum'è quelli di DF.
È, cum'è tutti i membri basi Frente chì, s'è no andemu da u so numeru è u so travagliu, turnà à esse una spezia di polpo, è, in più, tutti quelli chì ùn sanu nunda di rende.
UN ALTRE PS. È avà m'arricordu d'un altru mitu chì dice chì "l'EZLN ùn ama micca i frentistas", quandu hè chjaru chì sò i frentistas chì ùn amu micca. No, ùn hè micca veru.
Avemu veramente amatu tutti, ciò chì succede hè chì ancu, à u so modu, praticanu l'autonomia è a resistenza ... davanti à noi.
Perchè ci sò rivolti urganizati, cum'è si assume chì deve cresce in u FZLN, è rivolti disorganizati, cum'è quelli chì avemu avutu in l'EZLN, è cusì andemu.
PS. L'ultimu è andemu. Un favore : quandu avete lettu qualcosa di u mio durante a presentazione di a rivista, tosse di tantu in tantu. Questu hè per prumove un altru mitu, quellu chì dice chì sò assai assai malatu.
Spergu chì mi mandanu nuci.
PS. Iè veramente l'ultimu. (nota: questa intestazione postscripta annulla l'intestazione postscript precedente).
Avà si vede chì, per esse in silenziu, si ne parla un pocu.
Hè prubabilmente per via di u fattu chì simu zapatisti. Perchè in Messico, "REBELDIA" hè scrittu cù una "Z" per "nuez" è per "zapatista".
Vale de nuez de l'India.
U assai assai malatu (Ha!) Sup sunnià chì Shadow-Light hà infine marchjà è chì l'orizzonte pò esse digià vistu.
ZNetwork hè finanzatu solu da a generosità di i so lettori.
Donate