Duranti i so primi 14 ghjorni, l'aggressione militare israeliana nantu à a Striscia di Gaza hà lasciatu apiglià di più di 500 morti, a maiò parte di i quali civili, è assai più feriti. Migliaia di case sò state mirate è distrutte inseme cù altre infrastrutture civili essenziali. Più di centu mila civili sò stati spustati. À l'ora di leghje stu articulu, i numeri anu cresciutu più altu è, disprezzu, ùn pare micca una vera tregua in vista. Quandu dicu reale, vogliu dì praticable, piacevule à i dui lati è sustinibule per qualchì tempu.
U guvernu israelianu, seguitu da i media occidentali è i guverni, era prestu à culpisce Hamas per quessa. Hamas - dicenu - hà avutu l'uppurtunità di accettà una tregua negoziata da l'Eggittu - è a ricusò. Altri anu digià spiegatu longu perchè sta pruposta fatta senza cunsultazioni cù Hamas, era difficiule d'accettà da Hamas.
Moltu menu rimarcatu da i media occidentali era chì Hamas è a Jihad Islamica avianu prupostu intantu un Tregua di 10 anni nantu à a basa di 10 - assai ragiunate - cundizioni. Mentre Israele era troppu occupatu à preparà per l'invasione di a terra, perchè nimu in a cumunità diplomatica ùn hà passatu una parolla nantu à sta pruposta? A quistione hè ancu più struggente chì sta pruposta era in essenza in linea cù ciò chì parechji esperti internaziunali è e Nazioni Unite anu dumandatu dapoi anni, è includenu certi aspetti chì Israele avia digià cunsideratu cum'è richieste fattibili in u passatu.
E dumande principali di sta pruposta giranu annantu à l'elevazione di l'assediu israelianu in Gaza attraversu l'apertura di e so fruntiere cù Israele à u cummerciu è à a ghjente, a creazione di un portu marittimu internaziunale è di l'aeroportu sottu a supervisione di l'ONU, l'espansione di a zona di pesca permessa in u mari di Gaza. à 10 chilometri, è a rivitalizazione di a zona industriale di Gaza. Nisuna di queste richieste hè nova. L'ONU trà l'altri anu ripetutamente dumandò a levéa di l'assediu, chì hè illegale in u dirittu internaziunale, cum'è una cundizione necessaria per finisce a grave situazione umanitaria in a Striscia. A facilitazione di u muvimentu di e merchenzie è di e persone trà a Cisjordania è a Striscia di Gaza era digià statu stipulata in l'Accordu di Movimentu è Accessu (AMA) firmatu trà u Guvernu d'Israele è l'Autorità Palestiniana in u 2005. Ancu a custruzzione di un portu è a pussibilità di un aeroportu in Gaza era digià statu stipulatu in l'AMA, ancu s'è l'implementazione attuale ùn hè mai seguita. L'aumentu dumandatu di a zona di pesca permessa hè menu di ciò chì hà previstu in l'accordi di Oslo di u 1994 è era digià parte di l'accordu di cessamentu di u focu di u 2012. L'accessu senza ostaculi di i pescatori à u mare, senza teme d'esse sparati o arrestati è chì i battelli è e reti confiscati da e pattuglie israeliane hè essenziale per i 3000 pescatori di Gaza chì luttanu per sopravvive oghje pescandu in una zona limitata chì hè soprappiscata è assai contaminata. A rivitalizazione di a zona industriale di Gaza, chì hè stata progressivamente smantellata da u disimpegnu di u 2005 è da l'operazioni militari cuntinui, era digià cunsiderata una interessu cruciale palestinese à u tempu di u Disengagement di u 2005.
A tregua pruposta esige ancu a retirazzione di i tanki israeliani da a fruntiera di Gaza è l'Internazionalizazione di u Rafah Crossing è a so piazzamentu sottu a tutela internaziunale. A prisenza di e forze internaziunali nantu à e fruntiere è u ritirata di l'armata israeliana dumandata da Hamas ùn hè micca surprisante, cunzidiratu u pesu pesante di vittime da u focu israelianu in l'Access Restricted Areas vicinu à a fruntiera israeliana (vale à dì una zona di 1.5 km longu u cunfini chì comprende. 35% di a terra di Gaza è 85% di tutta a so terra cultivabile). A prisenza internaziunale deve guarantisce chì e preoccupazioni di sicurezza egiziana è israeliana sò ugualmente soddisfatte.
A pruposta dumanda ancu à Israele di liberà i prigiuneri palestinesi chì eranu stati liberati cum'è parte di l'accordu per liberà Gilat Shalit è sò stati arrestati dopu à l'assassiniu di i trè ghjovani israeliani in u ghjugnu 2014 in Cisjordania; chì Israele si astena di interferisce in l'accordu di riconciliazione trà Hamas è Fatah; è chì i permessi per i adoratori di pricà à a Moschea Al Aqsa sia facilitatu.
Ùn sò micca solu questi cundizioni sensibili à a luce di l'accordi precedenti, ma, in particulare quelli chì riguardanu l'elevazione di l'assediu, sò i standard minimi chì Hamas è u populu di Gaza puderanu accettà in e circustanze attuali. As Raji Sourani riporta, a sentenza più cumuna da e persone in Gaza dopu à l'annunziu di u cessamentu di u focu egizianu "intermediatu" era "O sta situazione migliora veramente o hè megliu solu di more". E circustanze terribili in cui i Gazaani anu campatu in l'ultimi 7 anni anu daveru evocatu in parechji l'imaghjini di l'enclave cum'è "a più grande prigiò à l'aria aperta di u mondu". Una prigiò chì hè soprapepulata è induve in 6 anni ùn ci sarà più abbastanza acqua potabile o capacità per furnisce altri servizii essenziali, cum'è una recente U rapportu di l'ONU denuncia. Di fronte à stu cuntestu cuntestu, per parechji u lanciu cuntinuu di missili da Gaza hè una risposta à l'assediu è à l'assediu. condizioni dure imposte da l'occupazione.
Puderia imaginà chì un accordu nantu à a pruposta di Hamas puderia micca solu piantà l'attuale ronda di ostilità, ma ancu apre a strada versu una suluzione durabile di u cunflittu. Tuttavia, Israele ùn hà micca dimustratu interessu à cunsiderà sta pruposta è cuntinueghja à preferisce l'opzione militare. In u risultatu, ci si dumanda se Israele vole veramente una risoluzione di u cunflittu à longu andà. Questa risoluzione necessitava necessariamente cumprumessi da a parte israeliana, cumpresa a rinuncia à u cuntrollu di a Cisjordania è di Gaza. Netanyahu hà recentemente fattu chjaramente chì sta opzione hè fora di a tavula. Un eventuale accordu trà Israele è Hamas rinfurzà ancu più a legittimità di Hamas in a nova unità palestiniana, chì hè un prerequisite per ogni pace durabile. Legitimizà l'unità palestiniana hè qualcosa chì u guvernu israelianu hè evitendu cum'è a pesta cum'è ella spinghjerà a so ricerca di ghjustizia in l'arena internaziunale.
Forsi più sorprendentemente, a cumunità internaziunale - cù l'eccezzioni di a Turchia è u Qatar - ùn hà micca spesu parolle nantu à a pruposta di tregua di Hamas, ancu s'è parechji di i punti di a pruposta godenu digià sustegnu internaziunale. Stu rifiutu di trattà a pruposta hè particularmente problematica in u cuntestu attuale. Senza alcuna pressione da a cumunità internaziunale, Israele, u partitu chì hà u soprattuttu in stu cunflittu, si senterà legittimatu à cuntinuà à ricusà e negoziazioni per una vera tregua cù Hamas. Truces è negoziati sò fatti cù nemichi micca amichi. L'urganisazioni internaziunali è i dirigenti occidentali, chì facenu eco di Israele è di i Stati Uniti, sustenenu chì Hamas hè una urganizazione terrorista è cusì ogni negoziazione diretta cun ella hè embargada.
Hamas ricorre à a viulenza, chì hè spessu indiscriminata è mira à i civili - ancu per via di a mancanza d'armi di precisione. Ma ancu Israele - ùn importa micca quantu sofisticatu hè u so armamentu. Se u puntu hè di aiutà i partiti à negocià, i dui partiti anu da esse trattati ugualmente, incuraghjiti à cunsiderà misure diverse da quelli militari è accettà cumprumessi basati in u dirittu internaziunale. In particulare quandu i pruposti sensibili sò nantu à a tavula cum'è in questu casu. U fermu rifiutu di impegnà cù Hamas à questu puntu incarna u fallimentu di a cumunità internaziunale per trattà a crisa umanitaria in Gaza. A menu chì a cumunità internaziunale torna stu mudellu pigghiannu una postura onesta basata in u dirittu internaziunale è a diplomazia, a situazione di Gaza è di u cunflittu israelo-palestinese continuerà.
Francesca Albanese hè un avvucatu internaziunale basatu in Washington DC. Dopu avè travagliatu ottu anni per e Nazioni Unite, cumpresu in u Mediu Oriente è in Ghjerusalemme, u core di u cunflittu annantu à a Palestina, hè attualmente impegnata in ricerca è advocacy nantu à diversi prublemi umanitarii, cumprese a fine di l'occupazione militare in Palestina è u ricunniscenza cumpleta. di i diritti fundamentali di i Palestiniani in u dirittu internaziunale.
ZNetwork hè finanzatu solu da a generosità di i so lettori.
Donate