Mentre volava da JFK à Port-au-Prince Airport l'11 d'aostu, un cumpagnu ghjurnalistu m'hà datu a prima sezione di u New York Times di quellu ghjornu cù una risa. U mo amicu indicò un passaghju in un articulu nantu à a guerra di Russia cù Georgia chì avia incitatu a so risatina amara.
U pezzu citava l'ambasciadore Zalmay Khalizad di i Stati Uniti, chì hà accusatu chì u ministru di l'Affari Esteri russu avia dettu à u Sicritariu di Statu Condoleeza Rice "chì u presidente elettu democraticamente di Georgia" deve andà ".
Di sicuru, a posture di Washington cum'è un faro di pace è di libertà hè diventata sempre più ridicola postu chì e guerre in Iraq è in Afganistan continuanu senza fine in vista è Bush spiega chì ùn torturemu micca mentre a testimonianza di u cuntrariu s'accumula in u globu. Ma u rolu di i Stati Uniti in u sustegnu di u colpu di diritta di u 29 di ferraghju di u 2004 in Haiti rende l'ipocrisia di a dichjarazione di Khalizad particularmente irritante.
L'amministrazione Bush hà fattu chjaru chì u presidente elettu demucraticamente di Haiti, Jean-Bertrand Aristide, avia da andà, è poi l'hà purtatu in a Repubblica Centrafricana sottu a Guardia Marina di i Stati Uniti (cum'è dettagliatu in l'excellent libru di Randall Robinson An Unbroken Agony) cum'è una brutale diritta. L'acquistu militare hà pigliatu a patria di Aristide. U guvernu di u colpu, e forze di l'ONU è i paramilitari anti-Aristide anu uccisu circa 4,000 XNUMX persone in i dui anni dopu, secondu un studiu publicatu in a prestigiosa rivista medica britannica The Lancet.
Trà i numerosi attivisti pro-Aristide chì sò stati custretti à l'esiliu era u capimachja Lovinsky Pierre-Antoine. Lovinsky, una figura chjave in a basa di Port-au-Prince di u muvimentu Lavalas di Aristide, hà tornatu in Haiti durante l'apparente apertura demucratica dopu l'elezzione di u presidente Rene Preval in u 2006.
Aghju vistu Lovinsky parlà in lugliu 2007 in una manifestazione davanti à a sede di a MINUSTAH, a missione di l'ONU in Haiti. L'occasione era l'anniversariu di u 1915 di a presa marina di i Stati Uniti di a nazione isulana. Lovinsky guidò una folla animata di circa 50 haitiani, assai anziani. U psicologu diventatu attivista hà lettu cù forza una fattura d'accusazione contr'à l'ONU: a MINUSTAH hà legittimatu u colpu di u 2004 rimpiazzendu l'onda iniziale di truppe americane, francesi è canadesi, è sustene un guvernu illegale; E truppe di l'ONU impegnate in massacri di civili disarmati; è rializà una occupazione coloniale muderna di Haiti. Mentre uni pochi di ghjurnalisti è attivisti anu registratu l'audio o filmatu video di stu discorsu ardente, attraversu l'Avenue John Brown à l'entrata di l'ONU, un mischju di militari in uniformi è in civili chì rapprisentanu una manciata di i paesi chì participanu à a MINUSTAH hà scattatu da una camera digitale puntata à Lovinsky. Questa paria una tattica d'intimidazione, datu l'operazioni strette chì l'ONU hà realizatu cù a polizia haitiana notoriamente brutale (cum'è documentatu in rapporti da a Harvard Law School è l'Università di Miami Law School). Uni pochi settimane dopu, Lovinsky hè statu rapitu dopu à a riunione cù una delegazione di i diritti umani di i Stati Uniti Dapoi ùn hè micca statu intesu.
U 12 d'aostu era l'anniversariu di a scumparsa di Lovinsky. I caminava cun un sintimu affundendu à a manifestazione cummemorativa di u ghjornu tristu. Era difficiuli di crede chì una figura cusì impressiunante è impegnata era mancata per un annu sanu. Trà 150 è 200 manifestanti, parechji chì portavanu t-shirts chì portanu a somiglianza di Lovinsky, marchjavanu in un cerculu intornu à a statua di un omu chì teneva una culomba in u centru di a Piazza di i Martiri. Aristide hà custruitu u munumentu in memoria di i millaie uccisi in u primu colpu di statu (sostenutu da i Stati Uniti) contru à ellu di u 1991-1994.
L'attivista di Lavalas Rene Civil, incarceratu per accuse trumped-up in u 2006, ma liberatu sottu una liberazione cundizionale dopu una campagna internaziunale in u so nome, hà indirizzatu à a folla. Disse chì a scumparsa di Lovinsky era una minaccia per i sustenitori di Lavalas, destinatu à impediscenu di luttà per u ritornu di Aristide.
Mentre a manifestazione ferita attraversu u centru di Port-au-Prince, parechji veiculi di a polizia seguitanu. A polizia avia digià bluccatu e strade vicinu à a Piazza di i Martiri, chì l'urganizatori di prutesta anu dichjaratu chì era fattu per scoraggià più persone da participà. A prisenza di a pulizzia cum'è a marcia finita davanti à u Palazzu Naziunale era bassa, ma una jeep cù sei truppe brasiliane armate assai era un pocu più ostili. Aghju pigliatu ritratti di elli cum'è unu d'elli m'hà fotografatu.
U ghjornu dopu, aghju vultatu à u Palazzu di i Martiri, induve a Fundazione 30 di Settembre, un gruppu cofundatu da Lovinsky per sustene a riparazione è a ghjustizia per e vittime di u colpu di u 1991, face una protesta à 11 ore ogni mercuri. Dapoi u so capu (un membru m'hà dettu, "vemu Lovinsky cum'è un babbu è un fratellu") hè statu rapitu, u focu primariu di l'azzione settimanale hè stata chjamata per u ritornu sicuru di Lovinsky.
Edwidge (per a so sicurità, micca u so nome veru), una donna chì participava à a prutesta, m'hà dettu "Lovinsky ci aiutava. Tuttu u tempu avemu fami, avà ùn avemu nimu". Ella cuntinuò: "Lovinsky ùn era micca un criminale. Sapemu quandu i ricchi sò rapiti u guvernu face tuttu ciò chì pò per ricuperà a vittima. Lovinsky ùn hè micca un cane, micca un animali. Merite u listessu trattamentu cum'è i ricchi. un rapportu s'ellu hè mortu, dateci l'osse è l'avemu intarratu.
Parechje di i so sustenidori speranu chì u so amicu assai mancatu hè vivu. I quaranta prisenti à a manifestazione di u marcuri cantavanu testi pulitichi cù melodie evangeliche tradiziunali (è, in almenu un casu, una canzone vodou). Unu traduttu à pocu pressu cum'è "E vittime dumandanu a chjave / ci dà a chjave per pudè apre a porta di a ghjustizia / quale avemu dumandatu? Lovinsky!"
In una entrevista dopu à quellu ghjornu, l'avucatu di i diritti umani Mario Joseph di u Bureau des Avocats Internationaux (BAI) m'hà dettu chì in certi modi l'attuale Administration Preval hè "peggiu di u guvernu [coup] interim". Joseph hà dettu chì hà dettu à l'imbasciadore haitianu in Washington, "u vostru guvernu hà bisognu di lancià una investigazione ... [ma] nantu à Lovinsky, ùn volenu micca fà nunda". Joseph argumenta: "U guvernu Preval cuntinueghja a pulitica di u guvernu di Latortue [colpu di colpu]", è dice chì a maiò parte di quelli chì sò oghji in u putere sò holdovers da u guvernu illegale 2004-2006.
(Un attivista di Lavalas chì hà travagliatu cù Aristide dapoi u 1984 è chì era diplomaticu annantu à Preval, m'hà dettu, "in u pianu suciale è ecunomicu, pudemu travaglià cun ellu." Ma questu membru di a Cella Naziunale per a Riflessione di a Basi, qui a été battu si durement qu'il a dû être hospitalisé en prison sous le régime de 2004-2006, a déclaré que tous les "ministres, ambassadeurs et délégués" restants du coup d'État sont des "criminels" qui devraient être limogés.)
A famiglia di Ghjiseppu hà avutu a trasloca in Miami per via di minacce di morte. Notendu chì l'abusatori di i diritti umani chì hà aiutatu à mette daretu à i bars sottu Aristide avianu scappatu di prigiò dopu à u 2004, l'avucatu hà dettu: "Anu bisognu di arrestà e persone scappate da a prigiò. A mo vita hè in periculu".
Intantu, Ghjiseppu resta assai occupatu à difende i prigiuneri, alcuni di i quali sò stati spustati in regioni periferiche chì hà difficultà per andà. Di i prigiuneri pulitichi sempre daretu à e sbarre, hà dettu: "Aghju troppu travagliu da fà, hè difficiule di seguità", ma chì "era più di 100". A maiò parte di e figure di Lavalas sò state liberate, ma assai attivisti prugressivi menu cunnisciuti restanu chjusi. Ghjiseppu hà spiegatu, "anu avutu u cuntattu cù u muvimentu Lavalas, hè per quessa ch'elli sò in prigiò". Qualchidunu pensanu chì u numeru di prigiuneri pulitichi hè più altu, datu i tanti poveri raccolti in sweeps di quartieri "pupulari", o pro-Lavalas. (A maiuranza di i prigiuneri in i prigiuneri sovraffollati di u paese ùn anu ancu vistu un ghjudice, ancu s'è a custituzione haitiana stipula chì tutti i prigiuneri devenu avè accessu à un ghjudice in 48 ore da u so arrestu.) Joseph hà sottolineatu a natura "veramente vaga" di i carichi fatti. in tali spazzate. "Anu accusatu i zitelli d'esse membri di gang, banditi, è di" associu cù malfattori ", e listesse tecniche cum'è sottu [l'ex dittatore] Duvalier".
Ghjiseppu hà presentatu una denuncia di violazione contr'à i suldati di Sri Lanka accusati di abusu sessuale di e ragazze haitiane, ma ùn ci era micca persecuzione. I Sri Lankani sò stati spediti in casa. Per aghjunghje l'insultu à u preghjudiziu, a prisenza di l'ONU hà avutu un effettu inflazionisticu dura nantu à l'affitti è altre spese basiche. I SUV di l'ONU sò in evidenza in tutte e comunità esclusive di Port-au-Prince, ma i soldi di l'ONU ùn sò micca sbulicati à parechji di a povera maiuranza di u paese, chì anu un tempu di sopravvivenza sempre più difficile. Diversi venditori di strada appiccicati in un angulu assai inundatu di un mercatu esterno in u quartiere di Lasaline di a cità m'hà dettu chì u costu di una tazza di risu s'era radduppiatu dapoi i rivolti alimentari di a capitale d'aprile. I vinditori ùn pudianu più salvà nunda, è ùn avianu micca idea di cumu si stavanu à scratch together abbastanza per pagà i diritti di scola per i so figlioli in settembre. In l'acqua stagnante à i so pedi parassiti eranu visibili. Un travagliadore di salute hà cunfirmatu dopu chì un gran numaru di zitelli anu vermi in u so corpu.
ZNetwork hè finanzatu solu da a generosità di i so lettori.
Donate