U 13 di settembre di u 2002, trè omi sò stati fermati longu una strada in Florida. Sò stati arrestati è cercati per 17 ore perchè qualchissia li hà intesu fà cumenti sospetti mentre manghjavanu in un ristorante di strada in Georgia. L'autorità ùn anu trovu nè splusivi nè armi in i so vitture nè altre evidenza di un complot, è sò stati liberati. I trè omi eranu tutti studienti di medicina di discendenza araba, è ancu s'ellu ùn sò micca stati accusati di nunda, sò sempre puniti. L'uspidale di Miami duv'elli anu da esse internatu hà annullatu i so stage. Apparentemente, in questu casu, sò presumiti culpevuli ancu dopu esse pruvati innocenti.
U stessu ghjornu, cinque omi sò stati arrestati in Lackawanna NY, un suburbiu di Buffalo. L'omi sò stati prestu unitu da un sestu, chì hè statu arristatu in l'emiratu di u Golfu Persicu di Bahrain è vultatu in Buffalo u 15 di sittembri. Sicondu l'affirmazioni iniziali di u guvernu, l'omi, tutti i citadini americani di discendenza yemenita in i so vinti eranu un terrorista. cellula dorme in attesa di ordini da Al Qaeda. I media anu ripresu immediatamente a storia, correndu cù tuttu ciò chì u guvernu li hà alimentatu è senza dubbiu rigurgitendu l'allegazioni contr'à i sei omi identificati cum'è Sahim Alwan, Faysal Galab, Shafal Moded, Yasein Taher, Yahya Goba è Muktar al Bakri.
U 13 di settembre, a notizia di CBS hà dettu: "I Stati Uniti arrestanu a cellula di Al Qaeda in NY". A storia cuntinuava à dì "U FBI hà arrestatu ciò chì pare esse una cellula attiva di al Qaeda in i Stati Uniti. L'agenti arrestanu cinque omi in un suburbiu di Buffalo, NY - tutti i graduati di i campi terroristi di Osama Bin Laden al Qaeda in Afganistan ".
In una altra versione di a storia, rappurtata da u Buffalo News, l'omi eranu "crediti chì anu avutu u cuntattu cù quelli chì participanu à l'attacchi di l'11 di settembre à i Stati Uniti".
Comu risulta, u casu di u guvernu contr'à questi omi hè assai menu severu di ciò chì l'urdinatu inizialmente. L'omi sò stati accusati di furnisce, di pruvà à furnisce, è di cunspirazione per furnisce un supportu materiale à un gruppu terrorista straneru perchè si crede chì anu assistitu à un campu di furmazione terrorista in Afganistan prima di l'11 di settembre. Mentre assistendu à un campu di furmazione ùn hè micca un crimine. in i Stati Uniti, apparentemente u guvernu crede chì pò fà un casu chì assiste à unu di i campi di furmazione di Al Qaeda custituisce un sustegnu materiale à una urganizazione terrorista.
U direttore di l'FBI, Robert Mueller, hà ammissu chì u FBI è l'agenzii di l'ordine ùn anu micca raghjone per crede chì questi omi eranu in realtà pianificendu qualsiasi attacchi. Ellu hà dichjaratu chì "Ùn avemu micca vistu nisun pianu per un attaccu imminenti in l'ovest di New York o in ogni locu in i Stati Uniti". Inoltre, e fonti sò state eventualmente citate da CNN chì dicenu chì u gruppu di l'omi arrestati ùn puderia micca esse qualificatu cum'è una cellula terrorista attiva nè parevanu esse sottu à u cuntrollu direttu di Al Qaeda.
Sicondu l'agenzii di l'ordine, l'autorità anu decisu d'arrestà l'omi per via di un "aumentu di a chatter da u gruppu è a gravità di ciò chì dicenu.
Un altru ufficiale hà chjamatu a corrispondenza di u gruppu "criptica". Duranti l'udienza di fianza, u 18-20 di settembre, i prosecutori anu revelatu ciò chì eranu alcune di quelle currispundenza disturbanti. Anu pruduciutu un email in quale al Bakri si riferisce à un "grande pastu" chì "nimu ùn serà capaci di resistà fora di quelli chì anu fede". L'altru era una telefonata da Al-Bakri in Bahrain à unu di l'accusati in quale ellu disse: "Addio" è "Ùn avete micca sente da mè più".
Queste citazioni sò state date senza cuntestu, o almenu i rapporti di i media mainstream di l'audizione ùn anu micca furnitu alcuna di e frasi circundante, ma invece hà sceltu di riportà l'ominous sound-bites tutti per sè stessu. A maiò parte di i rapporti ùn anu micca preoccupatu di cumprendi a difesa di al Bakri chì u so "addiu" significava chì era "marità è abbandunà fora di vista". (Avia esse maritatu in Bahrain.)
Nè ùn anu stampatu dichjarazioni fatte da l'avucatu di al Bakri chì hà dichjaratu chì e traduzioni di u guvernu di l'e-mail "big meal" ùn eranu micca precise. Sembra chì i media sò assai più interessati à a sensazione è à spaventà u publicu americanu chè in un rapportu ghjustu di i dui lati di stu casu.
Inoltre, i media mainstream anu fattu un grande affare annantu à l'allegazioni chì l'omi accusati anu intesu parlà à Osama bin Laden stessu durante u so presunti tempu in u campu di furmazione in Afganistan. Sicondu a maiò parte di e nutizie, anu ascoltatu mentre bin Laden "sposava dichjarazioni anti-Stati Uniti è anti-Israele". Ci hè ancu rapporti annantu à una cassetta truvata in una di a casa di u suspettatu. A cassette hè riportata per esse etichettata cù e parolle "A Call to Jihad" scritte in arabu.
Ch'ella sia o micca u guvernu, chì hà avutu l'omi sottu à surviglianza per più di un annu, hà in realtà un casu contr'à questi presunti terroristi, ùn hè micca impurtante per i media mainstream. Sicondu i ghjurnali, a televisione è a radiu, sti sei omi sò digià cunsiderati culpevuli di una quantità di crimini, cumpresu l'ascolta di sentimenti anti-americani (micca un crimine), assistendu à un campu di furmazione terrorista (per avà, micca pruvucatu è micca un crimine). ), participà à una cellula di dorme terrorista (senza evidenza), è pianificà attacchi à i civili americani (senza evidenza è micca più una carica).
Invece di travaglià per assicurà chì questi omi uttenenu un prucessu ghjustu, i media mainstream aiutanu u guvernu americanu à sparghje e so accusazioni micca pruvucate. Invece di fà e dumande duru è di pressà u guvernu per fà un casu solidu, i media mainstream lascianu l'agenzii di l'infurzatori di a lege è i pulitici riclamà questi arresti cum'è prova di u successu di a guerra contru u terrurismu.
CNN, u 14 di settembre, hà dettu chì "l'arresti eranu un sviluppu significativu in i sforzi di i Stati Uniti per disturbà a reta terrorista al Qaeda di Osama bin Laden". In una cunferenza di stampa tenuta in Washington, DC u 14 di settembre, u vice-procuratore generale Larry Thompson, u guvernatore di u Statu di New York, George Pataki, è u direttore di l'FBI, Robert Mueller, anu pigliatu u meritu di a lotta contru u terrurismu, indicà l'arresti in Lackawanna cum'è prova chì u guvernu travaglia per piantà a minaccia terrorista contr'à i Stati Uniti Thompson hà dichjaratu chì l'arresti "dimostranu l'impegnu di u Dipartimentu di Ghjustizia per perseguite aggressivamente i terroristi è quelli chì aiutanu i terroristi, induve stanu".
Sia l'allegazioni contr'à i sei omi arrestati saranu veri, solu u tempu è un casu di tribunale diciarà, ma u creditu per a lotta à u terrurismu è i vantaghji pulitichi chì vanu cun quellu chì sò digià acquistati.
U guvernu americanu è i media mainstream anu fattu u so megliu per capitalizà questi avvenimenti. I media anu fattu a storia u più sensazionale pussibule, spessu oscurendu i fatti è citendu acriticamente a versione di u guvernu, negando cusì i diritti di questi omi per esse presumitu innocenti finu à a prova di culpabilità.
Nunda hè statu cunfirmatu finu à avà; ùn ci hè statu micca prucessu, è ancu a vita di sti omi è a vita di e persone in a so cumunità sò dighjà impurtate irrevocabilmente. In a listessa linea, u guvernu americanu hà ancu apprufittatu di l'arresti. Ancu s'ellu ùn sapemu mai se l'arresti sò stati motivati puliticamenti in u primu locu, i funzionari eletti è l'agenzii di intelligenza ùn anu micca persu di sicuru tempu à riclamà u creditu per un travagliu ben fattu. Mentre piglianu i riflettori, ignoranu anch'elli a pussibilità chì invece di catturà i terroristi, arrubbanu a ghjente di i so diritti civili.
ZNetwork hè finanzatu solu da a generosità di i so lettori.
Donate