Signore presidente, benvenutu, grazie per piglià u tempu di parlà cù teleSUR.
Benvenuti ancu à voi, à a casa di u populu venezuelanu, u Palazzu Miraflores, cù i liberatori Simon Bolivar è Antonio Jose de Sucre, chì pusonu perfettamenti u spiritu per sta cunversazione.
Vogliu principià sta intervista cù un prublema attuale in Venezuela: a disputa pulitica chì esiste nantu à a regione Essequibo. Perchè stu prublema hè emersu? Perchè stu cambiamentu in a pusizione di Guyana?
Hè un tema chì hà spannatu a storia di Venezuela più di trè seculi: u 19u, u 20u è avà u 21u. I hà datu una spiegazione cumpleta in l'Assemblea Naziunale di l'elementi chjave di stu tema, chì pò esse divisu in quattru tappe.
Duranti a prima tappa, da u 1777 à u 1840, Venezuela passò da esse a Capitania Generale coloniale di Venezuela, à diventà una repubblica in u 1810, à fusione cù a Colombia per diventà a chjamata Gran Colombia. À cette époque, le Venezuela couvrait une vaste zone, dont la région d'Essequibo, riche en ressources minérales.
Venezuela avia cuntrullatu tuttu à u punente di u fiumu Essequibo, chì attraversa sta bella zona di l'America di u Sud, dapoi i tempi culuniali: da a Capitania Generale à i primi stadi di l'indipendenza à a fundazione di Bolivar di Gran Colombia. À l'est di u fiumu, a terra era sempre disputata da quelli imperi europei chì cavavanu e so unghie in America cù a so chjamata "scuperta" è u genocidiu barbaru contr'à i populi nativi di u cuntinente è quelli di discendenza africana. Ci era sempre una disputa in Guyana Britannica nantu à a terra à l'est di l'Essequibo, chì si trasferì in ciò chì hè oghje a Republica Cooperativa di Guyana, ciò chì allora era Guyana Olandese oghje hè a Republica di Suriname è a Guyana Francese - un enclave in u Guyana. core di u nostru cuntinente - era sempre disputatu. Hè stata a prima tappa ... Mentre sò sempre in quella tappa, eccu alcune carte per illustrà ...
In u 1810, quandu l'indipendenza di a regione (da l'Spagna) hè stata ricunnisciuta da tutti i putenzi in a chjamata Capitania Generale di Venezuela, includeva a regione Essequibo, a regione cunfinata à u nordu da u fiume Orinoco (delta) ... U 5 di lugliu. , 1819, quandu Venezuela era Gran Colombia, chì hè stata fundata da u Liberatore (Simon Bolivar), u Liberatore lasciò l'Orinoco (delta) per andà in i pianuri à scuntrà l'armata di (Jose Antonio) Paez, passavanu per i lande di Pisba è scunfittu. l'armata spagnola, libbirà Bogotà di tandu a Nova Granada; è dopu andò à Carabobo in u 1821 è hà custruitu una vasta regione geoecunomica, geopulitica ... l'Essequibo era sempre u nostru.
Allora l'Orinocu hè una parte chjave di u territoriu?
Di sicuru, l'Orincu hè statu strumentale in a custruzzione di sta regione. Permette à a nostra repubblica l'accessu à l'Atlanticu.
… Ci era qualchì segnu à quellu tempu chì Guayana (Esequiba) ùn saria micca sempre territoriu Venezuelanu ?
Iè, l'attaccu avia principiatu assai prima. Quì, nantu à a mappa di u 1830 (sottu), prima di a separazione di Gran Colombia, a Prima Republica, è in questa altra carta di u 1840, Venezuela, a fruntiera longu u fiumu Essequibo, chì à quellu tempu appartene à Gran Colombia, s'era debilitatu. … nantu à sta unione di repubbliche una guerra trà i capi regiunale cuminciò à sguassate a ricchezza è a terra, chì ferite fatalmente a forza di ciò chì era natu cum'è una putenza (a nostra America).
Hè impurtante di menziunà l'annu 1840, perchè era tandu, vista a debulezza di e repubbliche emergenti grazia à a lotta internu trà i capi oligarchici... chì l'altri imperi, soprattuttu i britannichi - chì era u più putente à l'epica - si mettenu in vista. l'Orinoco per parechje ragioni. L'Essequibo è l'Orinocu eranu parti di a mitulugia di El Dorado, chì diventò a realità quandu ci sò scuperte miniere d'oru impurtanti. Questa zona hè stata identificata da i topografi britannichi, militari, geologi, geografi cum'è una basa maiò per avanzà in u cuntinente (via Venezuela, l'Orinoco è u so affluente, u Meta).
Ci hè una campagna brutale contr'à Venezuela di bugie, finanziata da Exxon Mobil, una transnazionale petrolifera basata in i Stati Uniti ligata à u lobby di l'arme in Washington, chì hà una grande influenza in u Pentagonu. Mentre Obama hè u presidente di i Stati Uniti, l'influenza di u so imperu va assai oltre. Exxon Mobil hà finanziatu campagne di TV, radiu è stampa, è ancu fazioni pulitiche in i Caraibi, in particulare in Guyana.
Hè Exxon Mobil campagna solu nantu à l'ecunumia?
Sta campagna hè di ecunumia, energia, geopolitica, terra. Face parte di una campagna per mette inseme una operazione per "stringhje" Venezuela, chì hè stata esposta in u Parlamentu.
Hè prova di pruvucà un cunflittu per minà u unione di i Caraibi è l'America Latina è minà prughjetti vitali cum'è PetroCaribe è annunzià a pulitica di pace (u guvernu sucialistu di Venezuela) hà mantinutu, è ancu a fraternità chì avemu forgiatu cù u populu di u Caribe.
Hà parechji scopi, quandu Obama hà publicatu u decretu di u 9 di marzu (chjamendu Venezuela una minaccia per a sicurità naziunale), aghju spiegatu i motivi daretu à questu è, simultaneamente u ghjornu chì u decretu hè statu emessu, è u nostru populu hà iniziatu a battaglia (contr'à questu), stavanu strategizing in Guyana per pruvucà stu mumentu di tensione. (Essequibo) hè indiscutibilmente u Venezuela di dirittu storicu (...) saccheghjatu da l'Imperu Britannicu in u 19u seculu.
In u 1824, l'Imperu Britannicu hà ricunnisciutu chì a fruntiera orientale di ciò chì era (Gran) Colombia (era) u fiume Essequibo, chì marca a zona definitivamente, è ricunnosce l'esistenza di tuttu u territoriu Essequibo cum'è venezuelanu. I britannichi eranu in quellu tempu chì litigavanu (cunfini) cù l'Olandesi, ma avianu un duminiu cunnisciutu cum'è Guyana Britannica, chì hè oghje a nostra surella Republica Cooperativa di Guyana, induve a pupulazione di ciò chì a Guyana Britannica campava ... ùn campava micca in l'Esequiba occupata. regione, perchè era una jungla scarsamente populata. Ancu s'è, più recentemente, l'area hè stata populata di mercenari, gruppi paramilitari per cuntrullà e riserve minerali chì l'area cuntene.
In u 1835, l'operazione di saccheghju cuminciò (in Essequibo), cù a linea chjamata Schomburgk, quandu l'Imperu Britannicu mandò u botanicu tedescu David Schomburgk in a regione cum'è spia, chì hà risuscitatu a cuscenza di a ricchezza di a zona in un rapportu in quale spiega. l'impurtanza di l'Orinoco, è a necessità di ottene una parte di questu, à (a Corona). Grazie à a debulezza di Venezuela è di a Nova Granada (Colombia), anu sbuchjatu in u core di u paese.
A linea (nova fruntiera) apparsu nantu à una mappa in Londra, è, cum'è era a capitale di l'imperu, u mondu hà cridutu.
Allora creanu a strategia è poi piglianu azzione ?
Currettu. Prima u botanicu, u geugrafu, a carta truccata è e minacce di l'occupazione, a guerra è più. Dopu, cù a seconda linea di Schomburgk in u 1840, sò intruti in u territoriu di l'Essequibo è ci anu privatu di 141,000 1850 chilometri quadrati di terra, chì varieghja da u Monti Roraima à a Punta Beach. U modus operandi era di pubblicà una mappa in Londra è dichjarà l'Essequibo parte di i territorii d'oltremare di a Regina. Ci era opposizione à u pianu; in u XNUMX ci hè statu un scambiu di ducumenti trà Caracas è Londra, chì aghju capitu era un sbagliu per via di a pusizioni lassa di l'oligarchia chì guvernava Venezuela. Praticamente hà annullatu u dirittu à a suvranità territuriale in u quadru di un accordu futuru, quandu era è hè indiscutibilmente u nostru.
Allora a terza linea Schomburgk (in u 1850) andò più in u territoriu venezuelanu, (longu u fiumu Yuruami), i banche di a presa di Guri, è intornu à a cità di Portu Ordaz à l'epica. Hè stata seguita da un prucessu di legalizazione, di spoliazione, di minacce d'invasione di Venezuela.
Dopu, à a fine di u 19u seculu è à l'iniziu di u 20u seculu, i Stati Uniti stabiliscenu a Doctrina Monroe ("lascia l'America per l'Americani") è certi guverni (latinoamericani) anu dettu: chì grande documentu, i Stati Uniti ci prutegeranu da l'imperi. di u mondu. Era abbastanza u cuntrariu.
In u 1897, u Cungressu di i Stati Uniti hà decisu di creà una cumissioni per stabilisce i limiti di a Guyana è furzà i guverni debuli guidati da l'oligarchia à accettà l'arbitrazione. Una cumissioni di arbitrazione hè stata creata nantu à a basa di un trattatu scrittu da cinque persone. Dui arbitri americani rapprisentanu u Venezuela, perchè i britannichi anu dettu chì ùn anu micca parlatu cù i venezuelani. Cù l'umpiring di i Stati Uniti, Washington è Londra cunspiravanu per piglià Guayana Esequiba da Venezuela per ghjunghje à l'Orinoco. Un arbitru facia parte di a corte di a regina, hà insignatu à l'Università di Cambridge è era più britannicu chè russu. Ddu cumitatu si riunì in u 1899 in Parigi.
Allora ùn ci era micca un rappresentante venezuelanu ?
Un solu venezuelanu hà participatu à u cunsigliu di l'arbitramentu, un avucatu, chì, in uttrovi 1899, hà rinunziatu un ghjudiziu nulu è nuddu, chì hà devastatu i territorii chì storicamente appartenevanu à Venezuela.
A nostra rete di nutizie inglesa hà riportatu à u recente summit di a Comunità di i Caraibi, u presidente di Guyana, David Granger, hà dettu chì e fruntiere trà Guyana è Venezuela sò state fissate 116 anni fà, prima (a cumissione arbitrale). Ce venezuela dice à questu?
Ci dispiace chì un presidente hà ghjuntu in Guyana, David Granger, chì a sola intenzione hè di pruvucà Venezuela, in a so missione di dividisce i Caraibi. Ùn credu micca ch'ellu sia in favore di l'unità latinoamericana, hè vinutu solu à ignurà u dirittu internaziunale è i meccanismi di risoluzione di cunflitti per via di i canali diplomatichi è di dialogu. Pruva d'impone un puntu di vista inveci di a storia.
U saccheghju di Venezuela, cum'è l'aghju descrittu, hè statu realizatu per via di un trattatu difettu, chì Venezuela cunsidereghja invalidu è ùn ricunnosce micca. Dopu à questu, Venezuela hà subitu un bloccu navali da i putenzi europei in 1902, 1903, nantu à a presunta basa di vechji debiti, ma cù a vera intenzione di "pinning to the ground" una nazione chì sempre rapprisenta a lotta per a libertà.
Stu bloccu hà avutu un secondu mutivu: chì u paese accettà l'arbitramentu attribuitu in Parigi in u 1899 è cede micca solu u so Guayana Esequiba, ma hè statu prupostu chì una parte di u shoule di l'Orinoco sia ghjittata cum'è parte pagamentu per quelli presunti debiti.
Sapemu ciò chì (tandu u presidente) Cipriano Castro hà fattu per ricusà l'aggressione di e putenzi stranieri, Venezuela hà sempre avutu à reagisce assai forte.
I meccanismi diplomatici sò stati attivati à quellu tempu, chì hè accadutu in u mondu internaziunale?
Cù u 20u seculu ghjunse a terza tappa: u Trattatu di Parigi hè statu denunziatu cum'è invalidu. Trà u 1944 è u 1949, unu di l'arbitri di u cumitatu, Severo Mallet Prevost, hà fattu a lagnanza di taglio: "Ancu s'è u tribunale hà datu à Venezuela a bocca di l'Orinoco, un settore disputatu strategicamente impurtante, a so decisione hè stata ingiusta è spogliata di un un territoriu impurtante, nantu à quale a Gran Bretagna ùn avia micca, à u mo parè, mancu u minimu dirittu ".
Questu hà pruvucatu una polemica naziunale è internaziunale, chì implica parechji guverni. In u 1962, Venezuela hà fattu a so lagnanza, presentendu evidenza accumulata da anni di arbitratu, à l'ONU. Questu hà incitatu un prucessu chì coincide cù u prucessu d'indipendenza di a Guyana da a metropole imperiale (Londra), chì cuncede un statutu autonomu à alcune di e so culunie caraibiche.
U prucessu tutale cunclusu cù a firma di l'Acordu di Ginevra in u 1966, chì finisce cù una denuncia di Venezuela nantu à u so dirittu à a regione Essequibo.
... U presidente Granger, se vi vede stu video, leghje a storia di a firma di l'Accordu di Ginevra, l'Imperu Britannicu ricunnosce chì a (disputa Essequibo) ùn hè micca stata risolta, cù negoziazioni è definizione pendenti. Ddu accordu hè statu firmatu da u ministru di l'Affari Esteri venezuelanu, Ignacio Iribarren Borges, è u ministru di l'Affari Esteri per a Gran Bretagna è l'Irlanda di u Nordu, Michael Stewart, è Forbes Burnham, chì era un capu in Guyana è u primu ministru di a Guyana Britannica.
Stu ducumentu stabilisce i meccanismi, attraversu u dirittu internaziunale, a Carta di l'ONU è altri meccanismi è leggi internaziunali per risolve sta questione pendente, chì l'attuale presidente di Guyana, chì ci disprezza è hà un pianu assai chjaru di sfida à noi, face tuttu ciò chì pò. ignurà.
Questa campagna, chì suggerenu chì Venezuela hè l'aggressore, hè una campagna chì hè stata creata in i Caraibi. Cumu risponde à questu, è chì missaghju per mandà à u populu di Guyana?
L'aghju dettu à l'Assemblea Naziunale. Sè vo circate à l 'ADN di u nostru sangue mista, truverete u sangue di Bolivar, Guacaipuro, Negro Primero è Sucre - chì (andò à granni longhi à) liberà u populu, chì hà datu a so vita è ricchezza. U liberatore Simon Bolivar hè natu in una di e famiglie più ricche di u tempu, ma, quand'ellu hè mortu in Santa Martha (Culumbia), hè mortu in una cammisa di seconda manu. Ùn avia micca una casa per more. Semu i so figlioli, i figlioli di (l'ex presidente Hugo) Chavez, chì hà guidatu una nova tappa (di lotta). Anu da ignurà u rolu di PetroCaribe cum'è prughjettu di sulidarità, integrazione, fratellanza ?
Allora dicenu chì Exxon Mobil, chì hà finanziatu a campagna di u presidente David Granger, hà datu un pocu di petroleum à u populu di Guyana, o à u populu di i Caraibi. Ma ci hè una campagna per dimustrà un mondu back-to-front, cum'è u grande scrittore uruguaianu Eduardo Galeano hà dettu. Avà Venezuela hè u paese imperialista, l'aggressore. Allora dicu à u populu di Guyana: Semu u paese chì hè statu privatu è sta terra, l'Essequibo, ùn ci hè micca stata data da l'imperialismu britannicu o spagnolu. I nostri missiavu vincìu quella terra sacra cumbattendu in battaglie.
E parlendu di venezuelanismu, hè interessante cumu i membri di l'uppusizione anu plegatu à a vostra chjama per salvà stu territoriu patriotticu.
Iè, vogliu nutà chì u sustegnu naziunale vene da diversi settori, principarmenti u populu, i travagliadori, e donne, i studienti, i campesini, e forze armate - u sustegnu più impurtante chì unu pò avè, una unione militare-civica.
U Parlamentu hà da discutiri una proposta interessante di sustegnu. Ci sò stati ancu capi di settori pulitichi, cum'è u guvernatore Henry Falcon, alcuni legislaturi di Azione Democratica, un Novu Tempu è a Prima Ghjustizia, chì m'anu datu sustegnu - micca senza critiche chì mi pare ingiuste - e circustanze obliganu à noi venezuelani à unisce. per ottene u più impurtante, attraversu u dirittu internaziunale è a diplomazia di a pace: i diritti di Venezuela. È in più, per dissiparà sta pruvucazione, neutralizàla è scunfighjala, morale è puliticamente.
Certi settori di a diritta ùn sò micca naziunalisti, malgradu esse urigginariamenti formati quì ... una persona quì, chì era un candidatu presidenziale, rapprisenta l'interessi internaziunali, è hè ghjuntu avà per lodare e maneuvre di Exxon Mobil. Ci hè un altru legislatore di estrema destra. Ùn hè nunda di novu, in 1961 e persone cù i stessi cognomi - Lopez, Machado, Mendoza, Zuloaga - hà scrittu una lettera à a regina chì deve vene quì, rivendica Essequibo, è salvà da l'armate di Zamora.
Chì altri meccanismi internaziunali implicate? Avete citatu l'ONU?
Aghju parlatu cù u presidente di a CELAC, Rafael Correa, per mette in piazza una iniziativa à u livellu di u ministru di l'Affari Esteri o à u livellu presidenziale. Apprufittannu di u mumentu, mi felicitaraghju per u successu chì hà a manu cù u visita di Papa Francescu in Ecuador.
Parlaraghju à u sicritariu di l'ONU, Ban Ki-moon, è li daraghju una lettera per dumandà à qualcunu esse numinatu cum'è mediatore, cum'è stabilitu in a Cunvenzione di Ginevra, una persona accettata da Guyana è Venezuela, per chì u prublema pò esse. esse guardatu, è u presidente Granger accetta a decisione.
Pensu chì trà i gruppi chjave sò CELAC, perchè include i Caraibi, SUNRISE, chì era guidatu da Chavez, Fidel è Raul ... per parechji anni ci era una mancanza di fiducia, è i nostri fratelli in u Caraibi ùn anu micca vistu u restu di l'America Latina in una luce pusitiva, è vice-versa. Allora a CELAC hè un gruppu, è un altru seria u secretariu generale di l'ONU.
teleSUR: Vi invitemu à parlà di altri questioni chì l'audienza di teleSUR serebbe interessatu à sente i vostri pensi su . A Grecia vene in mente.
Parlava cù u Primu Ministru Alexis Tsipras dui ghjorni fà. U curagiu di stu ghjovanu di 40 anni hè admirabile. Mi pare un omu chì prova à migliurà e cose per u so paese. Hè divintatu leader grazzi à i so sforzi. Ùn hè micca ligatu à alcuna transnaziunale. A campagna chì anu fattu per u referendum hè stata enormi. Anu vintu cù u 62 per centu di u votu, è parechji di quelli chì anu vutatu Iè l'anu fattu per paura.
RELATED: In Profundità - A Grecia batta i Banchi
Ci era ancu una forte campagna mediatica.
Hanu affettatu i banche. A ghjente ùn pudia ritira più di una certa quantità. Aghju vistu in teleSUR è Russia Today è altri canali cumu anu affettatu u fornimentu di produttu, cum'è u tipu di guerra chì avemu affruntatu - hà affettatu e stazioni di benzina - una campagna di paura. Hè per quessa chì era sorpresu quandu i cabine sò stati aperti. In Europa, nimu in l'ultimi 50 anni hà vintu da un percentualità cusì enormi.
Ùn era micca aspittatu perchè i sondaggi ùn l'avianu micca previstu. Avete parlatu di una conversazione telefonica, di chì era ?
I dicu chì li aghju datu tuttu u mo sustegnu puliticu è morale, è u sustegnu di u populu di Venezuela è di l'ALBA. L'aghju dittu quantu era impurtante a battaglia ch'elli si portavanu per l'umanità, oltre a Grecia è l'Europa. E in più, chì s'elli cuntinueghjanu à avanzà, l'umanità beneficiarà da a speranza. Inoltre avemu parlatu di una visita un ghjornu, avemu sempre decisu di una data. Avemu diversi accordi nantu à l'energia, u turismu, u cummerciu, a cultura è l'educazione chì avemu da approfondisce cù a Grecia à u più altu livellu.
Hè sbagliatu chì l'Europa persegue i so pensionati, abbassà i salari, privatizeghja l'educazione, a salute, a cultura è tuttu ciò chì hè publicu, chì ùn pò esse a strada bona.
Tsipras m'hà ricurdatu di u referendum di richiamata tenutu contr'à Chavez in u 2006 - m'hà ricurdatu di l'impattu chì questu hà avutu in u mondu, soprattuttu nantu à u prucessu venezuelanu. È aghju riflettutu annantu à uni pochi di cose nantu à stu prucessu, i prucessi chì sò ghjunti in u mondu, i prucessi alternativi, quelli chì cercanu novi prucessi suciali basati nantu à una cuscenza più larga di u populu, una vuluntà populari più forte, a sovranità in pratica. U prucessu venezuelanu è avà u prucessu grecu.
Allora dumandemu à Diu di benedica u populu grecu, u so capu Alexis Tsipras, è pudemu vede cumu l'Europa è a ghjente di l'Europa serà liberata da u jugu di u FMI è u neoliberalismu. Hè incredibile.
L'Europa, chì si sentia fieru di u so benessiri suciale, qualcosa chì hè surtitu da a cumpetizione cù i paesi sucialisti à l'epica. Hè sbagliatu chì l'Europa persegue i so pensionati, abbassà i salari, privatizeghja l'educazione, a salute, a cultura è tuttu ciò chì hè publicu, chì ùn pò esse a strada bona.
In modi alternativi, ci sò passi sempre più solidi chì sò fatti versu cunsolidà a Banca di Sviluppu BRICS ... una alternativa à ciò chì l'IMF impone, per esempiu.
U mondu hà parechji centri è ognuna di questi hè un mutore è ogni mutore genera risultati. Avemu pruduciutu alcuni risultati in u cuntinente, ma ci manca assai più. U Bancu di u Sud ùn hà micca pussutu avanzà per via di a burocrazia, a mancanza di vuluntà pulitica di u guvernu. Hè dispiacevule, ma deve esse dettu. Ottu anni dopu à firmà in a realtà u Bancu di u Sud, hè congelatu è sopraffattu da a burocrazia. Pigliemu l'iniziativa, inseme à i nostri frati guverni, per attivà lu, perchè tuttu hè prontu, ma nunda ùn hè fattu.
E burocrazie si battannu l'una cù l'altra per i pusizioni, chì ùn anu ancu sbulicatu. Daretu à tuttu questu hè a visione tecnocratica di quale deve avè a rispunsabilità per prughjetti impurtanti cum'è questu. Hè deve esse dichjaratu cum'è autocritica. Avemu da mette in opera u Bancu di u Sud.
U BRICS Bank hè un fratellu maiò di u Bank of the South. L'idea sana di i BRICS è u so fondu di riserva hè statu discutitu in America Latina in u 2006, 2007 è 2008. Mi ricordu sempre di Chavez, Rafael Correa, Lula da Silva è Nestor Kirchner chì dicenu chì era urgente per u nostru cuntinente creà un fundu di riserva per u Sud, chì duvemu riunisce tutte e risorse necessarie per creà meccanismi per u nostru sviluppu, è chì sti dui strumenti s'adattanu l'un à l'altru - u fondu strategicu di riserva è a Banca di u Sud. Videndu questa sperienza di i BRICS, duvemu esse più motivati .
Aghju dettu à u ministru di l'Affari Esteri (Delcy Rodriguez) chì deve fà tutti i documenti necessarii per pudè unisce à i BRICS. Appena pussibili, avemu da prupone à l'ALBA (bloccu di nazioni di l'America Latina è di i Caraibi) di unisce à traversu l'alleanza BRICS Bank. Custruisce un novu ordine (mundale), una struttura finanziaria mundiale.
... una struttura chì hè una alternativa à u FMI, a Banca Centrale Europea è a Cummissione Europea. Ma a quistione hè, quantu musculu ponu queste entità finanziarie alternative per finisce a popularità chì i Stati Uniti anu attraversu, per esempiu, l'IMF?
U tempu hè ghjuntu per e cose novi. E difficultà chì vedemu in u Bancu di u Sud cu a burocrazia, a mancanza d'iniziativa pulitica. Pensu chì ci hè una accelerazione in i BRICS. Ci hè una grande decisione da u presidente cinese Xi Jinping, u presidente Putin di Russia, u presidente Dilma Rousseff di u Brasile è i capi di l'India è di u Sudafrica. Si pò vede chì avanzanu rapidamente, cù passi solidi. Semu ottimisti quandu vemu questu perchè sustituì u vechju schema finanziariu serà costu, cum'è per a Grecia è l'Europa.
A disoccupazione à 25 per centu, sgomberi. Perchè u populu spagnolu hà avutu à soffre l'evacuazione di 500,000 XNUMX famiglie ? Perchè anu vutu e so pensioni ridutte è un calatu di a salute publica? Hanu avutu à soffre di pacchetti neoliberali, perchè quelli dinosauri di l'oligarchia finanziaria pensanu chì ponu impone a dittatura di u capitale - chì dice chì vale più di u travagliu, u sforzu, u dirittu à a vita è a felicità di a ghjente.
I media internaziunali volenu chì u mondu crede chì ciò chì u populu grecu hà patitu pò esse aspittatu in Venezuela. Cumu vede Venezuela u futuru, in quantu à a situazione chì a so ecunumia hè affruntata, soprattuttu in un annu elettorale?
Avemu trattatu di una guerra pulitica è ecunomica sustinuta. Pensu chì in u primu semestru ci anu feritu. Hanu continuatu à attaccà à noi è prutegemu a ghjente. Pensu chì simu l'unicu paese in u mondu à aumentà i salarii trè volte, è in l'ultimi 15 anni l'avemu aumentatu 28 volte, per prutege l'ingudu reale di e persone. Avemu battutu record cun disoccupazione in i primi quattru mesi di l'annu. Aghju priurità l'investimentu in i travaglii publichi, più di 66 miliardi bolivars. Avemu avanzatu in a custruzzione di l'abitazione, oltre l'obiettivu di 400,000 unità di abitazioni quist'annu.
Aghju priurità l'investimentu in pensioni per uttene 3 milioni di persone chì ricevenu pensioni - 300,000 100 persone novi quist'annu. U prezzu di l'oliu hè andatu da US $ 50 à US $ XNUMX, è solu in l'ultimi ghjorni hè calatu di trè o quattru dollari. Investitemu assai in u paese, cum'è in missioni alimentarii, per chì e persone ponu uttene i so bè, in u mità di una guerra in quale anu chjappu l'ecunumia. I burghesi venezuelani anu fattu per chì u populu serà purtatu à i so ghjinochji. Dicenu, vi lasceremu in pace s'ellu ci dà Maduro, a rivoluzione è a vostra dignità.
Ma a ghjente hà dettu "nè", è u 28 di ghjugnu, a ghjente hè andata in carrughju per vutà, più di 3 milioni anu vutatu. Eru sorpresu. I errore sottestimatu a persone è hanu appena apertu 20 per centu di i cabine. S'elli avianu apertu 50 o 60 per centu di elli, cuntaremu 6 milioni di voti. Avemu un populu dignitu, un populu chì hè cresciutu, perchè sò (avà) cuscenti.
Avanzamu cu forza in tutti i campi di battaglia; a pulitica naziunale è internaziunale, perchè avemu a morale è a verità, perchè amemu stu paese. Quattru elite ùn vanu à caccià u nostru prughjettu suciale, chì difendemu cù tuttu ciò chì avemu, cumprese a nostra vita.
Puderà questa "distrazione di l'ecunumia", sta guerra ecunomica esse vincita?
Hè un prucessu cumplessu in quale avemu da piglià misure è ghjunghjemu à u puntu di scunfighja a guerra ecunomica. Quasi 100 per centu di i sistemi di distribuzione di u paese sò in manu di i capitalisti, u settore privatu. Ciò chì hè in e nostre mani travaglia, a ghjente hà i so servizii è prudutti à prezzi ghjusta. Se andate à e rete pubbliche (di distribuzione), chì sò attaccati, a ghjente uttene i prudutti à i prezzi chì duveranu esse. Avà, a guerra ecunomica è a campagna di paura brusgiaranu perchè a ghjente ùn hè micca inchinata.
A ghjente pò di sicuru esse disturbatu da e cose, ma sanu chì sò i nemici è perchè facenu ciò chì facenu. Faraghju assai sforzu per chì a ghjente hà a so educazione publica. Quist'annu serà una grande prova. L'elezzioni di u 6 di dicembre ... simu pronti per elli, simu a battaglia induriti. Quandu u Cunsigliu Elettorale Naziunale l'autorizza, veremu a ghjente in strada. Serà un colpu à e persone chì facenu sta guerra ecunomica, quelli chì sò stati sustinuti da l'interessi internaziunali, quelli chì ùn anu micca sustinutu a lotta per Essequibo, perchè u populu hè chjaru.
Cumu hè u ristabilimentu di relazioni cù i Stati Uniti ?
U canali diplomaticu cù i Stati Uniti hè un grande successu, hè una opportunità. Aghju scumessa chì hà da travaglià è ghjunghje à u puntu induve u guvernu di i Stati Uniti piglia u passu storicu di ricunnosce u Venezuela è a so rivoluzione - ciò chì hà fattu cu Cuba - ricunnosce a realità in Cuba. Ancu s'ellu volenu ricunquistà u paese per altri metudi, volenu duminà mentre sò (ancora) un imperu. Cuba, Fidel, Raul, ponu dì, 56 anni dopu, chì u populu di Cuba hà resistutu à tuttu u dulore causatu da u bloccu è mantene a so cultura.
In duie occasioni, aghju scontru quì (in u Palazzu Presidenziale) cu Thomas Shannon, è pensu chì u canali diplomaticu apertu hà da esse successu dopu avè strettu a manu in Panama. In questu modu, scunfittemu u decretu è regularizeremu e relazioni (trà i dui paesi) basatu annantu à u rispettu, chì hè u più impurtante.
Ci hè un'agenda pruposta per questu?
Iè, ci sò parechji punti chì sò discututi: a funzione di e nostre ambasciate, u rispettu di u dirittu internaziunale, pussibulità di travagliu cumuna cù i prughjetti PetroCaribe in a regione, u sustegnu di a pace è a prosperità in Haiti, trà altri prublemi. Ciò chì hè impurtante hè chì sta iniziativa diplomatica risulta in un bonu risultatu per i guverni à vene. Ùn ci ponu dumandà di piantà di esse bolivariani, chavista è sucialisti chì sò fieri di a nostra storia.
Ùn vulemu micca finisce senza u vostru messagiu à teleSUR in u so 10 anniversariu, micca solu à u so persunale, ma ancu à l'audienza.
Felicitazioni à tutti i travagliadori, à Patricia (Villegas), vou presidente, à i ghjurnalisti, camera-people, tecnichi, è tutti quelli chì facenu pussibule l'esistenza di teleSUR. Chavez avia ragiò, cù teleSUR, Chavez hà dettu chì l'avemu da fà, è avà hè un canale di cumunicazione chì determina l'opinione publica. Hè a voce di a verità, è continuerà à esse cusì in spagnolu, portoghese, cinese è arabu. Ciò chì hà da fà in u futuru hè cresce. Felicitazioni à tutti.
ZNetwork hè finanzatu solu da a generosità di i so lettori.
Donate