(Chicago) - U duttore Richard W. Bulliet hà parlatu di u so libru recente, The Case for Islamo-Christian Civilization, à i membri di The Columbia University Club in Sofitel Chicago Water Tower.
Bulliet hè un prufissore di storia à l'Università di Columbia, induve hà insignatu tutti i periodi di a storia di u Mediu Oriente. Per dodici anni hà servitu cum'è direttore di l'Istitutu Mediu Oriente di l'università. In più di u so travagliu accademicu Bulliet hà scrittu quattru rumanzi chì implicanu u Mediu Oriente mudernu - induve hà viaghjatu spessu è largamente.
Dopu à 09/11, parechji capi pulitichi è studiosi accademici anu utilizatu a frasa, "scontri di civilisazione" in i media. I so appruvazioni stabiliscenu una dicotomia trà a pusizione di l'America è u mondu musulmanu. Basatu annantu à l'avvenimenti fattuali di a storia - da u Rinascimentu à u XXu seculu - Bulliet offre un contrapuntu dramaticamente diversu.
"S'è tù sì musulmanu o americanu o cinese o indianu, u prublema hè se ricunnosce u" scontru di civiltà ", ùn vi porta micca bè è senza signali", hà dettu Bulliet. "Ciò chì speru è hè assolutamente necessariu hè chì sperienzemu l'inclusione cù l'arabi è i musulmani in America".
Ancu l'America hà orgogliu di i so mumenti d'inclusione, una di e lotte attuali in a sucità americana hè a xenofobia: e persone chì teme è / o odianu l'altri persone chì cunsideranu stranieri. Sempre chì i preghjudizii anglo-americani in quantu à l'arabi è i musulmani esistenu, a so ostilità debilita a sucità americana. Mentre i dirigenti di i Stati Uniti predicanu à u mondu nantu à i valori americani di ugualità è accettazione, a cumunità internaziunale vede l'ostilità chì l'Arabi è i Musulmani soffrenu in i Stati Uniti è à l'esteru. Sia chì e persone agiscenu nantu à questi preghjudizii o sò nantu à a fine di riceve, a ghjente si batte cù i preghjudizii è contru à elli.
Un altru esempiu chì Bulliet hà datu hè l'usu di a frasa "Civilizazione Ghjudeo-Cristiana". Prima di a Secunna Guerra Munniali, a frasa hè difficiule di truvà, ma hè diventata cusì largamente usata chì hè un mumentu impurtante in a storia americana. A connotazione di a frasa hè chì a civiltà giudeo-cristiana hè arradicata in a cultura occidentale. "A popularizazione di a frasa hè una risposta à l'olucaustu", hà aghjustatu Bulliet.
Ancu s'è i stòrici ùn ponu micca indicà a persona chì hà scrittu a frasa (u filòsufu tedescu Friedrich Wilhelm Nietzsche pò avè usatu in modu connotativu), u puntu chì Bulliet hà enfatizatu hè chì l'usu è u significatu di a frasa dopu a seconda guerra mundiale hà cambiatu a narrativa maestru. In a storia, a narrativa maestru hè u registru di l'avvenimenti passati, è solu i stòrici primari ponu cambià a narrativa maestra. I stòrici capiscenu chì a storia hè stata scritta da e persone chì anu campatu certe sperienze in a so vita, è avianu aspittà di futuri societali.
Quandu si tratta di similitudini trà a sucietà di l'Europa Occidentale, a sucietà mediterranea è a sucietà africana, Bulliet face un putente casu di identificà seculi di prestitu trà queste società, cusì "scimmia cù" a narrativa maestru. "Ciò chì facciu in stu libru hè di pruvà à creà una nova lettura di ciò chì hè statu u passatu per pudè avè una nova prospettiva di ciò chì serà u futuru".
Qualchidunu pò dumandà perchè Bulliet ùn hà micca usatu a frasa "Islamo-Christian-Judeo civilization". Bulliet ùn hè micca interessatu in una lettura scritturale di a storia. A so ricerca si cuncentra nantu à l'interessi cumuni trà e persone perchè piglianu in prestito a lingua, a religione è a cultura in e so società rispettive. Ancu Bulliet hà dettu chì e persone di diverse religioni campavanu fiancu à fiancu "ùn significa micca chì sò separati à u livellu prufondu". civilisazione è a civilisazione islamo-bizantinu (cristiana orientale) chì illustra a storia fruttuosa, longa è dinamica trà sti populi.
Bulliet hà datu numerosi esempi di cumu a sucetà attuale hè basatu annantu à u mondu islamicu. Duranti una matina tipica, una persona piglia una duscia cù una barra dura di sapone. Beie caffè cù zuccheru in una tazza glazed. Mentre leghje u ghjurnale, hà sucu d'aranciu in un vetru trasparente. Più tardi in u ghjornu pò manghjà pasta. S'ellu travaglia in una professione medica, pò ghjucà à scacchi, backgammon o carte (se hà tempu). U puntu hè chì tutti questi articuli - cumpresa a professione medica - derivanu da u mondu islamicu.
"Quandu guardemu à a nostra sucetà ùn simu micca cusì sfarente da e società musulmane", hà dettu Bulliet. "Nimu ùn parlerà mai di u prestitu massivu in u Rinascimentu da u mondu musulmanu."
Quandu ci hè una discussione nantu à a storia europea in relazione à u mondu musulmanu, a maiò parte di a ghjente ùn si cuncentra nantu à u fattu chì a ghjente di l'Europa è di u Mediu Oriente hà campatu in società di fratelli chì anu pigliatu in prestito i mudelli di l'altri. Invece, a ghjente parla di e Cruciate. In ogni casu, a maiò parte di u prestitu hà fattu dopu à u 1500, perchè prima di u 12u seculu a storia europea mostra chì a religione cristiana era per l'elite.
À u 12u seculu, in ciò chì hè spessu referitu cum'è i grandi ghjorni di Baghdad, quasi tutti in u Mediu Oriente cunvertiu à l'Islam. Cum'è a struttura dominante di a sucità, hà insignatu à e persone à esse umili è spirituali, è l'agenti primari di questi insignamenti eranu i Fratelli Sufi.
Duranti u XVIe seculu, a Cristianità Occidentale avia una struttura ecclesiastica rigida. A Riforma creò e Chjese Protestanti è cambiamenti in a Chiesa Cattolica, chì implicava una struttura gerarchica. Indipendentemente da e differenze trà l'Occidenti è u mondu musulmanu in e strutture societali, a ghjente in e duie società hà vistu a tendenza di i monarchi à guvernà despoticu. In risposta à l'oppressione, e società mette in piazza meccanismi civili è religiosi chì puderanu serve cum'è contrapesi à i guvernanti.
"Ci hè un parallelu in a storia di l'Occidenti è in u mondu musulmanu", disse Bulliet. "A tirannia ùn hè micca desiderata è deve esse frenata".
Spiegò chì in l'Occidenti l'uppusizione à a tirannia hà causatu a crescita di a demucrazia, ma in u mondu islamicu i eruditi musulmani è l'avucati islamici sfidavanu a tirannia di e monarchie per via di a lege Shariah. In ogni casu, i guverni in Egittu è Turchia ricunnoscenu u successu di tirannii in Auropa, cum'è l'imperatore di Francia Napulione Bonaparte, chì guvernò da u 1804 à u 1815. In u Mediu Oriente i muvimenti islamisti avianu gruppi pulitichi chì sustenevanu l'elezzioni è u suffragiu universale è da u so puntu di vista "... tutti duveranu vutà perchè hè cusì chì frenemu a tirannia", hà aghjustatu Bulliet.
Ancu l'Americani dicenu chì anu un guvernu seculare, u restu di u mondu vede a TV è vede chì a religione è a pulitica sò inseme in i Stati Uniti In quantu à u mondu arabu, "hè difficiule per l'Americani chì venenu da un sfondate occidentale per vede l'idea. chì a religione è a pulitica ponu agisce in a listessa arena.â€
Bulliet hà enfatizatu chì ùn ci hè micca scontru di civilisazioni è quandu si parla di u futuru di u Mediu Oriente, "a demucrazia hè pussibule", disse, "ma ùn pudete micca ghjunghje senza passà per u curru di fronte di l'Islam. In più, una divergenza di punti di vista esiste in u mondu arabu in quantu à cumu l'Islam deve esse in relazione à a demucrazia perchè ùn ci hè micca una definizione accunsentita in quantu l'Islam hè in relazione cù u putere è a pulitica. Dapoi un bellu pezzu ci hè statu un muvimentu elettorale in u mondu arabu è cumu si pò esse realizatu cù i regimi totalitarii. Attualmente ci sò numerosi eruditi musulmani è una enorme effervescenza di u pensamentu islamicu.
Quandu hà dumandatu perchè u mondu arabu ùn hà micca stabilitu a demucrazia, Bulliet hà dettu: "Anu pruvatu à stallà regimi demucratici per decennii è ùn avemu micca statu utile perchè a struttura di totalitarismu in u mondu musulmanu hè qualcosa arradicata in a Guerra Fredda. . †Hà aghjustatu chì i Stati Uniti sustenevanu u regnu autoritariu finu à ch'ellu chjude l'Unione Soviètica è chì i nostri pulitici oghjini sò di a Guerra Fridda.
"Semu attaccati perchè avemu sustinutu i tiranii", disse.
Bulliet hà sottolineatu chì l'Americani duveranu accettà l'Arabi-Americani è i Musulmani-Americani "in a nostra sucetà cum'è un mumentu d'inclusione, cum'è u Movimentu di i Diritti Civili è saria qualcosa di quale pudemu esse fieru".
-A ghjurnalista Sonia Nettnin scrive nantu à i prublemi suciali, pulitichi, ecunomichi è culturali. U so focusu hè u Mediu Oriente.
ZNetwork hè finanzatu solu da a generosità di i so lettori.
Donate