U Fronte di Liberazione Naziunale Moro (MNLF) hè una urganizazione pulitica naziunalista chì porta una lotta armata contr'à u statu di Filippine da a so creazione in u 1969.
Lutta per l'indipendenza di a Terra di Bangsamoro. Tel que défini par le MNLF, le territoire de Bangsamoro Land couvre Sulu, Mindanao et Palawan, autrement connu sous le nom de MINSUPALA, certaines des régions les plus pauvres des Philippines.
A cuntrariu di a so filiera islamica, u Fronte di Liberazione Islamica Moro (MILF)), MNLF ùn hè micca una urganizazione religiosa, è stila a so ideologia cum'è Egalitarismu. MNLF hè razziale è religiosamente inclusivu è chjama l'indipendenza è a ghjustizia suciale per u settore sfruttatu è più discriminatu di a pupulazione di Filippine - un paese induve circa 20.5 per centu o circa 4.1 milioni di famiglie sò affamati mentre u 51 per centu, o circa 10.4 milioni di famiglie, si cunsidereghjanu poveri, secondu un sondaghju di u 2011 da u pollster Social Weather Stations (SWS, April, 2011).
Membru di u Cumitatu Centrale di MNLF, u cumandante Haji Ibrahim "Bambi", 67 anni, hà scontru l'autore per una entrevista in ghjennaghju 2013 in un locu micca divulgatu in Sabah, Malaysia.
AV (Andre Vltchek): Prucessu di pace, accordi di pace, accordi di pace rotti è più prucessu ... Pare una saga senza fine. Avete di fronte à e Forze Armate di Filippine (AFP), unu di l'armati più brutali è currutti in u mondu; l'esercitu, chì hè determinatu sustinutu da l'antichi culunizatori di Filippine, Stati Uniti, Spagna, è veramente l'Europa. Avete qualchì chance di vince a guerra è per quessa l'indipendenza per u vostru populu ?
CB (Comandante "Bambi"): Ùn saria micca faciule. Avemu da unisce tutti: MNLF, MILF è i gruppi marxisti. MILF avissi da accunsente à unisce à u prucessu custituziunale è accunsentì à negociate; qualcosa chì si ricusanu di fà. Avemu tutti à pusà è parlà.
I Stati Uniti, l'Auropa, tuttu l'Occidenti duveranu allora unisce u nostru sforzu per implementà, è dopu sustene, un veru accordu di pace.
U prucessu di pace hè in periculu, perchè a maiò parte di i termini accunsentiti durante l'Acordu di Tripoli di u 1976 è più tardi à l'Accordu di Jeddah in u 1987 ùn sò mai stati implementati. U guvernu hè avà occupatu à trattà cù u MILF. In cima à questu, u prucessu di pace duveria passà per a prucedura custituziunale, in u Guvernu di Filippine. Avia da passà per u Senatu è per u Cungressu. È u fattu chì ci sò più cristiani chè musulmani in e duie istituzioni, ancu in u Senatu lucale di Mindanao, complicà ancu e cose.
Una volta aghju assistitu à una riunione sponsorizzata da unu di i paesi di l'UE. Ci era ancu rapprisentanti di a Culumbia quì, di l'Indonésia, è ancu 3 persone di i Stati Uniti; probabilmente CIA. Li aghju dettu: "Fratelli americani, ùn site micca i nostri nemici, nò? Avete pridicatu à noi di a libertà per tanti anni è decennii. Ma quandu site quì, ùn cercate micca a pace, invece site di fiancu à u guvernu di Filippine contru à a vuluntà di u populu.
AV: Chì hè esattamente chì i Stati Uniti cercanu di ottene u sustegnu di u regime filippinu?
CB: U scopu di i Stati Uniti hè di cuntrullà tuttu u Pacificu. Vole impedisce à a Cina di ghjucà un rolu significativu in questa parte di u mondu.
I Stati Uniti ghjucanu un ghjocu assai periculosu per furmà l'armata filippina, ghjustificà da a "ricerca" di i cumbattenti Abu Sayyaf. Tuttu chistu hè contru à a Custituzione Filippina - l'armata di i Stati Uniti ùn hè micca permessa di operà in u territoriu di Filippine. Ma a realizazione di esercizii uniti - Balikatan - si suppone chì dà "legittimità" à l'atti militari illegali.
AV: I Stati Uniti utilizanu a propaganda per ghjustificà a so presenza in Filippine?
CB: Iè, a propaganda hè aduprata in tutte e Filippine. I Stati Uniti sò sempre dipinti cum'è liberatori, cum'è boni. In fatti, si prisenta cum'è tali. A ghjente hè inundata di filmi, libri è spettaculi... Douglas MacArthur hè presentatu cum'è liberatore, è a ghjente crede veramente, dopu tutti quelli anni è decennii di propaganda.
E poi a storia di liberaci da i Giapponesi ! Di sicuru, i vechji in Filippine ùn sò micca abituati à u caratteru di i Giapponesi, quandu anu occupatu u paese, cum'è l'inchina. Ci sò stati malintesi culturali, è ancu crimini cummessi da i Giapponesi. Ma l'invasori giapponesi ùn anu mai fattu macellazione di massa di i civili filippini, mentre chì i Stati Uniti anu fattu. Ciò chì hè guardatu cum'è un sicretu hè chì i Stati Uniti eranu assai più brutali chì u Giappone in questa parte di u mondu - è chì a brutalità era accaduta ancu prima di l'occupazione giapponese. Il suffit de rappeler le massacre de Balangiga.
AV: Aghju intesu, da l'accadèmici filippini, chì i Stati Uniti accendenu u cunflittu trà parechji attori regiunali in l'Asia Sud-Est è a Cina, annantu à l'Isule Spratly. Apparentemente hà trovu cullaburatori eccezziunali disposti in l'ultime amministrazioni filippine.
CB: Una volta di più: i Stati Uniti volenu avè un cuntrollu tutale di u Pacificu. Per quessa, hà bisognu di paesi cum'è Filippine - u cliente dice.
Avemu pruvucatu u prublema di l'isule Spratly ; u nostru guvernu ose à ghjucà stu ghjocu perchè sà chì hà US daretu.
Hè da nutà chì i Spratlys eranu storicamente parti di u Sultanatu di Sulu. L'isuli sò chjamati, in lingua lucale, "Manangkayan", "un Giant Clam". I sultani di Sulu eranu estremamente vicinu à a Cina. Ci sò cimiteri di i Cinesi, in tuttu Sulu. L'emissari chinesi stavanu vicinu à u palazzu di u Sultanu. Cina era l'aliatu più vicinu di Sulu prima di l'arrivu di i cunquistatori spagnoli. Ciò chì seguita, a sapete: e cose sò state capovolte è i Spagnoli anu massacratu circa 10 mila Cinesi in una volta, solu perchè ùn vulianu micca abbandunà a so cultura, cambià u so nome...
Ma in Filippine, assai pocu hè cunnisciutu di a storia di a regione.
Dicu sempre: "Perchè pruvucà a Cina? U guvernu spende assai soldi per mudernizà e navi di guerra. Per chì scopu? Hè per andà in guerra cù a Cina in nome di qualcunu altru ? Perchè ùn migliurà Filippine, invece? Ci hè tanta miseria quì.
AV : Parlemu avà di u vostru muvimentu : site statu unu di i capi di MNLF per tanti anni è decennii… E cose cambiate ? U MNLF mira avà à l'autonomia ?
CB: Prima avemu dumandatu l'indipendenza. Allora i paesi islamici ci anu pressatu. Ci anu dettu : prima pruvate l'autonomia è andate da quì.
Ideale, vulemu l'indipendenza di tuttu Mindanao. Avemu sentitu chì questu hè un scopu essenziale cum'è avemu statu tenutu daretu à Manila - assolutamente daretu. In modu persunale, aghju stabilitu in u passatu per Mindanao essendu prima solu un statu in u paese - simile à l'arrangementu chì anu quì in Malesia. Dà a capitale 20% à 30% di i risorsi naturali, etc. Ma dopu avè ottinutu un tali arrangiamentu, aghju sempre spinghje per a piena indipendenza.
AV: Saria un statu musulmanu o seculare ?
CB: Saria, è duveria esse, un statu laicu. Ci hè avà più cristiani in Mindanao, allora musulmani. Saria un statu per tutti noi: per i cristiani, i musulmani è i buddisti è per i cinesi. In i nostri ranghi, avemu cristiani, è parechji Cinesi ci sustenenu.
AV: E i marxisti, Comandante? Vulete cooperare cù i guerriglieri marxisti in Mindanao ?
CB: Di sicuru! Versu 1976, aghju scontru è incorporatu alcuni di i so cumbattenti. Più precisamente - avemu unitu forze. À quellu tempu era à u cumandimu di circa 70 omi è u so gruppu in quella zona particulare avia solu 7 o 8 persone. Li vedemu sempre cum'è i nostri alleati. Quelli chì si battenu contr'à u guvernu filippinu - quellu putere brutale è corruptu - sò i nostri alliati.
AV: Quandu dite "putere brutale è currutti", avete in mente u Massacre di Maguindanao, per esempiu?
CB: Esattamente - questu era unu di l'esempii più terribili di quantu hè corrottu è brutale u putere in Filippine. Era una storia terribile di u clan Ampatuan chì prova di dimustrà à u presidente Arroyo ciò chì puderia fà in "a so propria" pruvincia. È u missaghju era : pudemu fà tuttu ! Perchè, ancu s'è l'Occidenti chjamanu Filippine una "demucrazia", hè unu di i paesi induve i guvernanti ponu fà tuttu ciò chì sentenu à u so propiu populu. In Maguindanao, e persone chì andavanu contru à u clan Ampatuan sò stati massacrati; E donne, cumprese i ghjurnalisti, sò state violate prima di esse assassinate, tutte e donne fucilate in i so genitali, è poi decapitate... 57 persone, cumprese 34 ghjurnalisti sò morti. Una volta vai contru à i guvernanti, questu hè ciò chì vi succede in Filippine.
AV: Una volta travagliava in Gingook è Cagayan de Oro, in Mindanao. Sò statu invitatu da unu di i clani più putenti di u paese, perchè era un amicu di unu di i più grandi musicisti filippini, chì si trova à appartene. À una festa di cena, i membri di u clan cuminciaru à discutiri l'elezzioni chì venenu : quale anu da pagà ; quale si vanu à corruzzione è quantu soldi seranu implicati. Sapianu quale eru : certi ancu leghje i mo libri prima ch'elli m'invitanu ; leghjenu i mo articuli è rapporti. Ma ùn avianu micca paura. Eranu sicuri chì nunda ùn pudia mette in periculu u so putere è i so piani. Eranu ancu nomi di i so alliati in u guvernu à a tavula, davanti à mè.
CB : Avete ragione : ùn anu micca paura ! Cumpranu voti, apertamente. Tuttu u mondu sapi quantu hè pagatu è da quale. Hè una follia assoluta.
AV: Quante persone in Mindanao vi sustenenu - MNLF?
CB: 99% di i musulmani. Avà simu in u prucessu di spiegà à i nostri fratelli cristiani chì a nostra ùn hè micca una causa musulmana, è chì micca tutti i musulmani sò cattivi.
AV: Quantu male hè a propaganda anti-musulmana è a discriminazione in Filippine?
CB: Male, assai male. È si sparghje per seculi.
Ciò ch'elli ùn dicenu micca chì prima chì i Spagnoli vinissinu à culunizà noi, tutti questi eranu in realtà terre musulmane, ancu ciò chì hè oghje Manila. Allora cuminciaru à distrughje a nostra cultura, attaccà a nostra religione. Ci eranu furzendu à diventà Pablo o Petru, invece di Ibrahim o Abdullah. In u passatu, i spagnoli ci chjamavanu "pirati". Ma quale sò veramente i pirati quì ? I pirati ùn sò micca quelli chì invadenu u vostru paese è poi u saccheghjanu ?
Duranti Marcos, e milizie cristiane chjamate Ilaga cuminciaru à caccià i musulmani da e so case in Mindanao.
Ci era ancu grandi schemi di resettlement è assai terri di a terra musulmana, cuncepitu per fà i musulmani una minurità in i so zoni.
AV: Allora chì serà avà, Comandante - una guerra o negoziazioni?
CB: Avemu da unisce e forze - tutti quelli chì luttemu per l'indipendenza è a ghjustizia. Ma avemu digià battutu tantu ! Avemu luttatu duranti Marcos; una volta aghju luttatu per 6 mesi, ghjornu è notte, senza riposu.
Sò stancu. Sò stancu di cumbatte. Aghju 67 anni. Sò chì sta guerra puderia cuntinuà è avanti, per altri 100 anni.
Cunnoscu a cultura di e persone in questa parte di u mondu. Ciò chì mi spaventa hè chì un ghjornu alcuni fanatici religiosi puderanu influenzà i nostri ghjovani picciotti. Pò succede, sapete, s'ellu ùn ci hè micca suluzione à u cunflittu. Saria un scenariu estremamente periculosu.
AV : U cunflittu hè ancu ecunomicu è suciale, micca solu puliticu, nò ? Quandu aghju travagliatu nantu à l'isula di Basilan, una volta mi sò inciampatu in un ospedale pruvinciale, unu "rinnovatu" da l'aiutu di i Stati Uniti. U teatru di l'operazione ci era terribili, è quandu aghju intrutu in u dipartimentu dentale, m'hà dettu chì ùn ci era micca trapani, solu strumenti per estrae i denti.
CB: È sò sicuru ch'elli ùn avianu micca anesteticu, nè - per quelli estrazzioni.
Hè un prublema suciale. U nostru populu campa in cundizioni terribili. In cundizioni assai peggiori, assai peggiori, cà quelli persone in Luzon è in altrò in Filippine. Per via: odiu u nome di u paese. Sapete perchè si chjama cusì? Dopu à u rè Filippu II !
AV: Quante persone sò morte in a guerra, finu à avà?
CB: Ùn avemu micca numeri esatti, ma ancu assai tempu fà avemu calculatu chì più di 100.000 civili anu da esse mortu. Spessu ùn avemu micca avutu tempu per intarrà i nostri morti - qualchì volta eranu manghjati da i cani; era terribili. Allora solu in l'anni 70 - più di 100,000 persone sò morti.
In u 1976 - in Zamboanga Norte, una volta pudia cuntà solu i capi umani - 68 capi in totale - perchè e forze di u guvernu avianu brusgiatu i corpi. Tutte e vittimi eranu highlanders - da a Tribù Kalibugan. Certi cranii eranu grossi - quelli di l'omi è di e donne adulti - ma alcuni eranu chjuchi; quelli di i zitelli. È questu era solu un massacru di tantu, tanti !
Marcos hà introduttu Marshall Law durante a so amministrazione. Avemu persu più cumbattenti durante quellu periodu, ma u guvernu di Filippine hà avutu perdite 3 volte più pesanti chè noi.
AV: Cumu chjamate i Stati Uniti?
CB : In u passatu, ci chjamavanu maoisti o cumunisti.
Ùn simu micca nantu à quella lista di i terroristi. Ma ci cunsidereghjanu i so nemichi principali.
Abu Sayyaf hè nantu à a so lista terrorista, sicuru. Ma a CIA hà criatu Abu Sayyaf durante u guvernu di Ramos, per minà u MNLF. Tramindui i guverni di i Stati Uniti è Filippini avianu bisognu di più bombe per splode, più armi per esse usate; per avè i so bilanci militari appruvati. Ùn hè ancu un sicretu chì durante l'onda di sequestrazioni da Abu Sayyaf, u 80-90% di i soldi di u riscattu era usatu per andà direttamente à i capi militari.
È i Stati Uniti sò "troppu luntanu", è "ùn vede". Ebbè, simpricimenti ùn vole micca vede, hè tuttu. S'ellu vulia vede, vede assai chjaramente ciò chì passa.
U guvernu è i Stati Uniti dicenu à u MNLF: "Oh, ùn pudete micca cuntrullà u vostru propiu populu - Abu Sayyaf!" Dicenu chì nisuna pace puderia esse ghjunta se ùn pudemu micca cuntrullà Abu Sayyaf. Hè innegabile chì certi cumbattenti Abu Sayyaf sò ex membri di MNLF - cumpresu u cumandante Nur.
Ma ciò chì si ricusanu di dì è di ricunnosce hè chì odiamu Abu Sayyaf! Ùn avemu nunda à fà cun elli. In tuttu Mindanao, a ghjente si alluntananu da elli, videnduli cum'è clienti di e forze americane... Abu Sayyaf hà una maghjina cusì brutta !
Vogliu dì chì u MNLF hà ancu cumbattutu Abu Sayyaf. Una volta anu rapitu una donna medica, da i nostri ranghi. Avemu attaccatu u so campu è liberatu u medic.
AV: Cum'è in tante situazioni simili, sò i Saudis implicati?
CB: In u passatu, Saudis hà fattu parechji tentativi di participà, ma micca avà, micca in questu tempu.
AV: Questa volta ci riunemu in u Statu di Sabah, in Malesia. Stu statu era appartene à e Filippine; o cum'è voi vi puntuale currettamente - à u Sultanatu Sulu.
CB: Per seculi, i Sultanati di Sulu è Sabah eranu unu. À un puntu Sabah hè statu pegnu; datu à i britannichi. Ma per noi - ùn vulemu micca chì Sabah andà in Filippine, postu chì a Malasia hè un paese assai megliu. Una volta aghju dettu à Sultan di Sulu: "Se insisti chì Sabah deve esse inclusu in Filippine, ti batteremu!"
Duranti a brutale dittatura di Marcos, Mindanao era u più affettatu. Circa un milione immigratu quì, à Sabah, da Zamboanga, Sulu è Basilan.
AV : À 67 anni, site sempre attivamente implicatu in a lotta ?
CB: Iè, sò sempre Membru di u Cumitatu Centrale è Cumandante di e Forze Speciali di MNLF.
Ma avà sò attivamente à circà suluzioni pacìfichi. L'accordi di pace chì avemu avutu ùn sò micca solidi. Vogliu chì tutta l'uppusizione si unisca, s'unisce, negocia.
AV: Un statu laicu, avete dettu. Ma chì sistema puliticu è ecunomicu l'imaginate ?
CB: Un sistema mistu. Definitivamente micca un sistema puramente capitalista - fighjate à Filippine - ùn vulemu micca cusì. Vogliu un sucialismu apertu.
*
Andre Vltchek hè un rumanzu, cineasta è ghjurnalista investigativu. Coprì guerri è cunflitti in decine di paesi. U so libru nantu à l'imperialismu occidentale in u Pacificu Sud - Oceania - hè publicatu da Expathos. U so libru pruvucativu nantu à l'Indonesia post-Suharto è u mudellu di u mercatu fundamentalista hè chjamatu "Indonesia - L'Arcipelagu di u timore» (Plutone). Dopu avè campatu per parechji anni in America Latina è Oceania, Vltchek attualmente reside è travaglia in Asia orientale è Africa. Pò esse ghjuntu per mezu di u so situ.
ZNetwork hè finanzatu solu da a generosità di i so lettori.
Donate