Fonte: Jerusalem Post
Eru disturbatu da a maravigliosa entrevista di Ohad Hemo di Channel 12 (currispondente per l'affari palestinesi) da Dana Weiss a settimana passata. Ci sò pochi ghjurnalisti israeliani chì coprenu a Palestina chì capiscenu veramente ciò chì hè andendu à fiancu à Israele perchè piglianu u tempu è facenu u sforzu per andà in fondu à a sucità palestiniana. Hemo hè unu di quelli chì vanu in tuttu è scuntrà persone reali, micca solu uni pochi di capi di l'Autorità Palestiniana. Hemo s'infiltra in tutta a Cisjordania, cum'è hà fattu anni fà in Gaza. Parla à e persone di tutti i campi di a vita cù una voce onesta, circandu à sente veramente è sente ciò chì i nostri vicini anu da dì.
Ciò chì mi preoccupa sò e so cunclusioni. Hè puntuale in quantu à a so cunclusione chì avemu prubabilmente mancatu l'uppurtunità di ghjunghje cù successu a suluzione à dui stati, ancu s'ellu cuntinueghja à favurizà.
A so seconda cunclusione hè chì, in mancanza di una suluzione di dui stati, simu cundannati à campà inseme in questa terra è, in u so parè, hè un disastru. Hà ripetutu parechje volte in l'entrevista chì l'Israeli è i Palestiniani sò completamente diversi, anu valori è attitudini diffirenti è ùn puderanu mai campà inseme.
Hè per quessa, in a so visione per a suluzione di dui stati, secondu a mo capiscitura di ciò chì hà dettu, l'Israeli è i Palestiniani devenu ghjunghje à a separazione tutale. Questu hè ciò chì mi preoccupa; L'opinione di Hemo riflette a maiò parte di l'Israeli chì sustenenu sempre a suluzione di dui stati (chì hè menu di a mità di l'Israele). U cuncettu di "noi quì è elli quì" hè unu di i mutivi perchè u prucessu hà fiascatu. A pace basata nantu à i muri è i recinzioni ùn hè micca pace. Ma Hemo hà parlatu ripetutamente in paura chì a suluzione di dui stati hè daretu à noi è a nostra tragica realità hè chì l'Israeli è i Palestiniani sò stati cun l'altri è questu hè, in e so parolle, impussibile.
Sò d'accordu cù Hemo chì a suluzione di dui stati hè prubabilmente ùn hè più viable. Parechji Palestiniani, trà elli capi è forti difensori di a suluzione di dui stati, spessu dicenu: "Noi (i Palestiniani) hà fattu un cumprumissu storicu accettendu a suluzione di dui stati in quale u nostru statu seria nantu à u 22% di a Palestina. Questa ùn era micca a nostra prima scelta, ma perchè Israele rifiutò l'idea di un statu demucraticu seculare chì l'OLP hà prupostu inizialmente, avemu accunsentutu à accettà Israele nantu à u 78% di ciò chì avemu cridutu chì era a nostra terra storica. Ma Israele rifiutò a suluzione di dui stati è cuntinuò à custruisce insediamenti nantu à a terra chì duverebbe esse u nostru statu. Israele ricusò di ricunnosce u dirittu di u populu palestinianu à avè un statu sovranu indipendente nantu à una parte di a terra. Avà vultemu à u principiu.
Trà u fiumu Ghjordanu è u Mari Mediterraniu ci sò dui populi, più o menu uguali. Ci hè una realità unistatu senza demucrazia è cù occupazione per u 50% di a ghjente nantu à sta terra. I Palestiniani ùn anu mai accettà questu, nè israeliani. Avà avemu da capisce cumu si sparte sta terra. Avemu digià campatu in a realità chì Hemo hà descrittu cù paura. Ma in u mo scopu, ùn hè micca una tragedia. Ùn hè impussibile. Ùn simu micca cusì diffirenti - noi ebrei è palestinesi. Ciò chì ci vole à fà avà hè di cumincià à cambià a nostra mente è capisce chì pudemu campà inseme è pudemu amparà à sparte sta terra.
QUESTI ùn hè micca un argumentu superficiale di un statu o dui stati; e suluzioni pulitiche di u futuru seranu prubabilmente assai più cumplessu chè quellu. Ci vole à truvà suluzioni pulitiche chì parmettini à tutti d’avè spressione territuriale di a nostra identità. Avemu bisognu di liberà da l'occupazione è u cuntrollu. Ci vole à luttà per l'ugualità trà tutte e persone chì sparte sta terra. Avemu bisognu di scopre l'umanità in l'altru - qualcosa chì Hemo sapi abbastanza bè da a so cunniscenza prufonda di l'arabu è di a cultura palestiniana. Semu più simili chè no simu diversi. Tramindui venemu da società cù forti ligami cù famiglie vicine. E duie e nostre società anu affinità assai forti per e nostre religioni. Cum'è un Ghjudeu laicu, cum'è Hemo, vogliu chì e nostre società eranu menu religiose, menu tradiziunali, menu patriarcali è più liberali è seculari. Per avà, e società israeliane è palestinesi si trovanu à l'estremità di u ciculu pendular cunnisciutu in parechje zone di cunflittu induve più u cunflittu hè luntanu da a pace, più religiose tendenu à esse e società in cunflittu. Israele hè diventatu più religiosu in l'ultimi anni, cum'è a Palestina. Aghju nutatu annantu à l'anni cumu alcuni di i mo amichi palestinesi ora preganu cinque volte à ghjornu è testimonianu cumu si sò diventati più religiosi o tradiziunali cù u tempu.
Aghju passatu più di 40 anni à travaglià fiancu à fiancu cù i Palestiniani, è ancu s'ellu venemu da diverse culture, mi sentu spessu chì aghju assai più in cumunu cù alcuni di i mo amichi palestiniani seculari cà cù alcuni di i mo amici ebrei religiosi. Dentru a sucità israeliana avemu sfide à affruntà i prublemi di identità. A nostra sucetà hè assai divisa cù lacune suciali, pulitiche è ecunomiche chì sò assai difficiuli di restringe. I clivaggi in a sucità israeliana ùn sò micca solu trà religiosi è micca religiosi. Ci sò e lacune trà i Ghjudei Ashkenazi è Mizrahi. Ci hè u statu di Tel Aviv è dopu ci hè Ghjerusalemme. Ci hè a diritta è a manca - è più. A sucità palestiniana hè ancu assai divisa è diversa, micca solu trà Fatah è Hamas. Ci sò Palestiniani cù a citadinanza israeliana, Cisjordani, Gaza, abitanti di cità, paisani, Hebronites è persone di u nordu di a Cisjordania, Beduini, Cristiani, Drusi, Musulmani, rifuggiati, quelli chì sò tornati da a diaspora dopu à Oslo è più.
Avemu assai travagliu da fà per fà più cuesione sia ind'è e nostre duie sucetà sia dopu ancu trà e nostre duie sucetà. Ùn ci sarà mai a pace trà i Ghjudei è i Palestiniani basatu a separazione cumpleta. I Ghjudei è i Palestiniani volenu campà in pace ma a realità di a pace ùn serà micca basatu annantu à ignurà l'altri populi chì campanu in questa terra. Eliminà a paura da a nostra prospettiva cum'è descritta da Hemo cum'è una tragedia principia cù cambià a nostra mente è ricunnosce chì a sfida più grande di i nostri tempi hè di ghjunghje à traversu a divisione. Qualunque sia a suluzione pulitica chì si trova à qualchì tempu in u futuru, u nostru avvene serà custruitu nantu à a cunniscenza chì avemu sempre campà in sucetà diverse è cumplesse è da quì ci vole à sviluppà un sensu chì simu tutti partenarii in a custruzzione di una sucità cumuna.
Gersho Baskin hè un entrepreneur puliticu è suciale chì hà dedicatu a so vita à u Statu d'Israele è à a pace trà Israele è i so vicini. Avà dirige The Holy Land Investment Bond.
ZNetwork hè finanzatu solu da a generosità di i so lettori.
Donate