Quì sottu hè u testu di un discorsu purtatu à a quinta cunferenza internaziunale di Bilin per a resistenza populari palestiniana, tenuta in u paese di Bilin in Cisjordania u 21 d'aprile.

 

L'apologisti d'Israele sò assai entusiasmati di l'idea chì Israele hè statu sceltu per un scrutinu è critichi speciali. Vogliu argumentà, però, chì in a maiò parte di e discussioni d'Israele hè in realtà sguassate assai ligeramente: chì parechje caratteristiche di a pulitica israeliana seranu cunsiderate eccezziunali o straordinarie in qualsiasi altru statu demucraticu.

 

Ùn hè micca surprisante perchè, cum'è l'argumentaraghju, Israele ùn hè nè una demucrazia liberale nè ancu un "statu ebraicu è demucraticu", cum'è i so sustenitori dichjaranu. Hè un statu d'apartheid, micca solu in i territorii occupati di a Cisjordania è di Gaza, ma ancu in Israele propiu. Oghje, in i territorii occupati, a natura di l'apartheid di u regnu israelianu hè irrefutable - se pocu mintuatu da i pulitici occidentali o i media. Ma in Israele stessu, hè largamente velatu è oculatu. U mo scopu oghje hè di pruvà à caccià u velu un pocu.

 

Dicu "un pocu", perchè averia bisognu di più di u tempu chì mi hè attribuitu per fà ghjustizia à questu tema. Ci hè, per esempiu, circa 30 liggi chì discriminanu esplicitamente trà ebrei è micca ebrei - un altru modu di riferite à u quintu di a pupulazione israeliana chì hè palestinesa è presumibilmente gode di a piena cittadinanza. Ci hè ancu parechje altre lege israeliane è pratiche amministrative chì portanu à un risultatu di segregazione basata nantu à l'etnia ancu s'ellu ùn rende micca esplicitu tali discriminazione.

 

Dunque, invece di pruvà à affruntà tutti questi aspetti di l'apartheid israelianu, lasciami cuncentrazione invece nantu à uni pochi di caratteristiche revelatori, prublemi chì aghju riportatu recentemente.

 

Prima, esaminemu a natura di a citadinanza israeliana.

 

Uni pochi settimane fa aghju scontru à Uzi Ornan, un prufissore di 86 anni di l'università Technion in Haifa, chì hà una di e pochi carte d'identità in Israele chì dichjaranu a naziunalità di "ebraicu". Per a maiò parte di l'altri israeliani, i so carte è i registri persunali dichjaranu a so naziunalità cum'è "ebreu" o "arabu". Per l'immigranti chì a so ebraicità hè accettata da u statu ma interrugata da l'autorità rabbinica, circa 130 altre classificazioni di naziunalità sò state appruvate, in particulare in relazione à a religione di una persona o à u paese d'origine. L'unica naziunalità chì ùn truverete micca in a lista hè "Israeli". Hè precisamente per quessa chì u prufessore Ornan è duie decine d'altri si battenu à traversu i tribunali: volenu esse registrati cum'è "Israeli". Hè una lotta assai impurtante - è per quessa solu sò sicuru di perde. Perchè?

 

Ci hè assai più in jocu chè una etichetta etnica o naziunale. Israele esclude una naziunalità di "Israele" per assicurà chì, in rispettu di a so autodefinizione cum'è "statu ebraicu", hè capaci di attribuisce diritti superiori di citadinanza à a "nazione" cullettiva di ebrei in u globu cà à u corpu. di i citadini attuali in u so territoriu, chì include parechji Palestiniani. In pratica, face questu creendu duie classi principali di citadinanza: una citadinanza ebraica per i "naziunali ebrei" è una citadinanza araba per i "naziunali arabi". E duie naziunalità sò state inventate in modu efficace da Israele è ùn anu micca significatu fora di Israele.

 

Sta differenziazione in a citadinanza hè ricunnisciuta in a lege israeliana : a Legge di Ritornu, per i Ghjudei, rende l'immigrazione tutta ma automatica per ogni Ghjudeu in u mondu chì a desidera; è a Legge di Cittadinanza, per i non ebrei, determina nantu à qualsiasi basa completamente separata i diritti di a minurità palestina di u paese à a cittadinanza. Ancu più impurtante, l'ultima lege abolisce i diritti di i parenti di i citadini palestinesi, chì sò stati espulsi da a forza in u 1948, di vultà in casa è in terra. Ci hè, in altri palori, dui sistemi legali di citadinanza in Israele, chì distingue trà i diritti di i citadini secondu ch'elli sò Ghjudei o Palestiniani.

 

Chì, in sè stessu, risponde à a definizione di l'apartheid, cum'è stabilita da e Nazioni Unite in u 1973: "Qualunque misure legislative o altre misure calculate per impediscenu à un gruppu o gruppi razziali di participà à a vita pulitica, suciale, ecunomica è culturale di u paese. paese è a creazione deliberata di cundizioni chì impediscenu u pienu sviluppu di tali gruppu o gruppi ". A clausula include i seguenti diritti: "u dirittu di lascià è di vultà in u so paese, u dirittu à una naziunalità, u dirittu à a libertà di muvimentu è di residenza, u dirittu à a libertà d'opinione è di spressione".

 

Tale separazione di a citadinanza hè assolutamente essenziale per u mantenimentu di Israele cum'è statu ebraicu. Se tutti i citadini eranu definiti uniformemente cum'è israeliani, s'ellu ci era una sola lege in quantu à a citadinanza, e cunsequenze assai dramatiche seguiranu. U più significativu seria chì a Legge di Ritornu sia cessà di applicà à i Ghjudei o applicà ugualmente à i citadini palestinesi, chì li permettenu di purtà i so parenti esiliati in Israele - u tantu temutu Dirittu di Ritornu. In un periudu più longu o più cortu, a maiurità ebraica d'Israele seria erosiata è Israele diventerà un statu binaziunale, probabilmente cù una maiurità palestiniana.

 

Ci saria parechje altre cunsequenze previdibili di a cittadinanza uguale. I coloni ebrei, per esempiu, puderanu mantene u so status privilegiatu in Cisjordania se i Palestiniani in Jenin o Hebron avianu parenti in Israele cù i stessi diritti chì i Ghjudei ? L'armata israeliana continuaria à esse capace di funziunà cum'è un esercitu d'occupazione in un statu propiu demucraticu ? È i tribunali in un statu di citadini uguali puderanu cuntinuà à fà un ochju à e brutalità di l'occupazione ? Dans tous ces cas, il semble extrêmement improbable que le statu quo puisse être maintenu.

 

In altri palori, tuttu l'edificu di u regnu di l'apartheid d'Israele a grana Israele sustene è sustene u so regnu di l'apartheid in i territorii occupati. Stannu o cascanu inseme.

 

Dopu, fighjemu a materia di cuntrollu di a terra.

 

U mese passatu aghju scontru una coppia ebraica israeliana eccezziunale, i Zakais. Sò eccezziunali principalmente perchè anu sviluppatu una profonda amicizia cù una coppia palestina in Israele. Ancu s'è aghju infurmatu annantu à Israele è a Palestina per parechji anni, ùn possu ricurdà mai prima di scuntrà un Ghjudeu israelianu chì avia un amicu palestinianu cum'è u Zakais.

 

Hè veru, ci sò parechji ebrei israeliani chì pretendenu un amicu "arabu" o "palestinianu" in u sensu chì scherzeghjanu cù u tippu chì a so buttrega di hummus frequentanu o chì ripara a so vittura. Ci sò ancu ebrei israeliani - è sò un gruppu estremamente impurtante - chì stanu cù i Palestiniani in battaglie pulitiche cum'è quelli quì in Bilin o in Sheikh Jarrah in Ghjerusalemme. In questi lochi, l'Israeli è i Palestiniani anu, contru à e probabilità, riesciutu à forge una amicizia genuina chì hè vitale se u regnu di l'apartheid d'Israele deve esse scunfittu.

 

Ma a relazione di i Zakais cù i so amichi beduini, i Tarabini, ùn hè micca quellu tipu d'amicizia. Ùn hè micca basatu annantu à, o furmatu da, una lotta pulitica, quella chì hè ella stessu inquadrata da l'occupazione d'Israele ; ùn hè micca una amicizia autoconsciente; è ùn hà micca un scopu più grande chì a relazione stessa. Hè un'amicizia - o almenu mi pareva cusì - di veri uguali. Un'amicizia d'intimità cumpleta. Quandu aghju visitatu u Zakais, aghju realizatu chì una vista incredibilmente inusual chì hè in Israele.

 

U mutivu di i mondi culturali è emotivi assai separati di i citadini ebrei è palestinesi in Israele ùn hè micca difficiule di capisce: campanu in mondi fisici completamente separati. Abitanu separati in cumunità segregate, siparate micca per scelta, ma da regule è prucedure legalmente infurzate. Ancu in a cosiddetta manciata di cità miste, i Ghjudei è i Palestiniani campanu di solitu separati, in quartieri distinti è chjaramente definiti. Et il n'était donc pas du tout surprenant que la question même qui m'a porté aux Zakais soit la question de savoir si un citoyen palestinien a le droit de vivre dans une communauté juive.

 

I Zakai volenu affittu à i so amichi, i Tarabins, a so casa in u paese agriculu di Nevatim in u Negev - attualmente una cumunità esclusivamente ebraica. I Tarabini affrontanu un seriu prublema di alloghju in a so comunità beduina vicina. Ma ciò chì i Zakais anu scupertu hè chì ci sò ostaculi suciali è legali eccessivi à i Palestiniani chì si movenu fora di i ghetti in quale sò supposti di campà. Micca solu a dirigenza eletta di Nevatim hè prufondamente opposta à a famiglia beduina chì entra in a so cumunità, ma ancu i tribunali israeliani.

 

Nevatim ùn hè micca eccezziunale. Ci hè più di 700 cumunità rurale simili - soprattuttu kibbutzim è moshavim - chì impediscenu à i non ebrei di campà quì. Cuntrollanu a maiò parte di u tarritoriu abitabile d'Israele, terra chì una volta appartene à i Palestiniani : sia rifuggiati da a guerra di u 1948 ; o i citadini palestinesi chì anu avutu i so terreni cunfiscati sottu liggi speciali.

 

Oghje, dopu à sti cunfissioni, almenu u 93 per centu di Israele hè naziunale - vale à dì, hè tenutu in fiducia. micca per i citadini d'Israele ma per i Ghjudei di u mondu. (Qui, una volta di più, duvemu nutà una di queste cunsequenze impurtanti di a citadinanza differenziata chì avemu appena cunsideratu.)

 

L'accessu à a maiò parte di sta terra naziunalizata hè cuntrullata da i cumitati di verificazione, sopravvissati da urganisazioni sioniste quasi-governative, ma interamente inaccountable cum'è l'Agenzia Ebraica è u Fondu Naziunale Ebraicu. U so rolu hè di assicurà chì tali cumunità restanu fora di i limitu per i citadini palestinesi, precisamente cum'è Zakais è Tarabins anu scupertu in u casu di Nevatim. L'ufficiali ci anu insistitu chì a famiglia palestiniana ùn hà mancu u dirittu di affittà, è ancu di cumprà, pruprietà in una "cumunità ebraica". Questa pusizioni hè stata cunfirmata in modu efficace da a più alta corte d'Israele, chì hà accunsentutu chì a famiglia deve sottumette à un cumitatu di verificazione chì u propiu propiu hè di escludiri.

 

In novu, a Cunvenzione di l'ONU di u 1973 nantu à u "crime di l'apartheid" hè istruttiva: include misure "concepite per dividisce a pupulazione nantu à e linee razziali cù a creazione di riserve è ghetti separati per i membri di un gruppu o gruppi razziali ... [è] u l'espropriazione di i terreni appartenenti à un gruppu o gruppi razziali o à i membri di questu.

 

Sì i citadini ebrei è palestinesi sò stati separati in modu cusì efficace - è un sistema educativu separatu è limiti severi à u matrimoniu interconfessionale rinforzanu sta segregazione emotiva è fisica - cumu i Zakais è i Tarabini sò diventati amici cusì intimi?

 

U so casu hè un esempiu interessante di serendipity, cum'è aghju scupertu quandu l'aghju scontru. Weisman Zakai hè u zitellu di genitori ebrei iracheni chì immigravanu in u statu ebraicu in i so primi anni. Quandu ellu è Ahmed Tarabin si sò scontri cum'è picciotti in l'anni 1960, stendu in i mercati di a cità povera vicina di Beersheva, luntanu da u centru di u paese, anu trovu chì ciò chì avianu in cumunu trumped e divisioni formali chì duverebbe mantene. elli separati è teme. I dui parlanu l'arabu fluente, i dui sò stati cresciuti in una cultura araba, i dui sò esclusi da a sucietà ebraica Ashkenazi, è tramindui sparte una passione per e vitture.

 

In u so casu, u sistema di l'apartheid d'Israele hà fiascatu in u so travagliu di mantene a distanza fisica è emotiva. Hè fiascatu à fà a paura, è ostili l'un à l'altru. Ma cum'è i Zakais anu amparatu à u so costu, in ricusà di campà secondu e regule di u sistema di l'apartheid d'Israele, u sistema li hà rifiutatu. I Zakais sò denegati l'uppurtunità di allughjà à i so amichi, è avà campanu cum'è paria in a cumunità di Nevatim.

 

Infine, cunsideremu u cuncettu di "sicurezza" in Israele.

 

Comu l'aghju dettu, a natura di l'apartheid di e relazioni trà i citadini ebrei è palestinesi hè velata in l'esfera legale, suciale è pulitica. Ùn riflette micca u "picculu apartheid" chì era una caratteristica di a marca sudafricana: i toilette separati, i banchi di u parcu è l'autobus. Ma in un casu hè esplicitu in questu modu chjucu - è questu hè quandu i Ghjudei è i Palestiniani entranu è lascianu u paese attraversu i passaggi di fruntiera è attraversu l'aeroportu internaziunale Ben Gurion. Quì a facciata hè sguassata è u differente statutu di citadinanza godutu da i Ghjudei è i Palestiniani hè pienamente in mostra.

 

Sta lezzione hè stata amparata da dui fratelli palestinesi di mezza età chì aghju intervistatu stu mese. Residenti di un paese vicinu à Nazareth, eranu stati sustenitori di a vita di u partitu laburista è orgogliosi m'hà mostratu una foto sbiadita di elli ospitanu un pranzu per Yitzhak Rabin à i primi anni 1990. Ma à a nostra riunione eranu arrabbiati è amari, prumessu ch'elli ùn anu mai più vutatu per un partitu sionista.

 

U so risvegliu rude era ghjuntu trè anni fà quandu anu viaghjatu in i Stati Uniti in un viaghju d'affari cù un gruppu di agenti d'assicuranza ebrei. In u volu di ritornu, sò ghjunti à l'aeroportu JFK di New York per vede i so culleghi ebrei passà per i cuntrolli di sicurezza di El Al in pochi minuti. Intantu, anu passatu duie ore à esse interrugati è à avè i so sacchetti minuziosamente inspeccionati.

 

Quandu sò stati finalmente lasciati passà, sò stati assignati una guardia femina chì u so travagliu era di mantene li sottu a vigilazione constante - davanti à centinaie di cumpagnie di passageri - finu à ch'elli imbarcanu in l'aviò. Quandu un fratellu si n'andò à u bagnu senza prima cercà u permessu, a guardia l'hà rimproveratu in publicu è u so patronu hà minacciatu di impedillu di imbarcà in l'aviò, salvu chì ùn s'hè scusatu. Stu mese, u tribunale hà finalmente attribuitu à i fratelli una compensazione di $ 8,000 per ciò chì chjamava u so trattamentu "abusiu è inutile".

 

Dui cose nantu à stu casu deve esse nutatu. U primu hè chì a squadra di sicurità di El Al hà ammissu in tribunale chì nè u fratellu hè statu cunsideratu un risicu di sicurità di alcuna sorte. L'unicu motivu per u trattamentu speciale chì anu ricevutu era a so appartenenza naziunale è etnica. Era trasparentemente un casu di prufilu razziale.

 

A seconda cosa da nutà hè chì a so sperienza ùn hè nunda fora di l'ordinariu per i citadini palestinesi chì viaghjanu da è da Israele. Simili, è assai peggiu, incidenti accade ogni ghjornu durante tali prucessi di sicurità. Ciò chì era eccezziunale in questu casu era chì i fratelli anu perseguitu una azzione legale longa è costosa contr'à El Al.

 

Anu fattu cusì, suspettu, perchè si sentenu cusì traditi. Avianu fattu l'errore di crede hasbara (propaganda) da i pulitici israeliani di tutte e strisce chì dichjaranu chì i citadini palestinesi ponu gode di un statu uguali à i citadini ebrei. if sò fideli à u statu. Assumenu chì essendu sionisti puderanu diventà citadini di prima classe. In accettà sta cunclusione, avianu capitu male a realità di l'apartheid inherente à un statu ebraicu.

 

U citadinu palestinese u più educatu, rispettabile è riccu sarà sempre peghju à u cuntrollu di sicurezza di l'aeroportu chè u citadinu ebreu più disreputable, o quellu chì sustene l'opinioni estremisti o ancu u citadinu ebreu cù un antecedente penale.

 

U sistema di apartheid d'Israele hè quì per mantene u privilegiu ebraicu in un statu ebraicu. È à u puntu induve quellu privilegiu hè più visceralmente sentitu da i Ghjudei ordinali per esse vulnerabile, in l'esperienza di vita è di morte di volà à millaie di piedi sopra a terra, i citadini palestinesi devenu esse dimustrati u so statutu d'esternu, cum'è u nemicu, quellu chì sò. è tuttu ciò ch'elli anu, o ùn anu micca fattu.

 

A regula di l'apartheid, cum'è aghju sustinutu, s'applica à i Palestiniani in Israele è in i territorii occupati. Ma l'apartheid in i territorii ùn hè micca assai peghju ch'è in Israele ? Ùn duvemu micca più preoccupatu di u grande apartheid in Cisjordania è di Gaza chè di questu apartheid più debule ? Un tali argumentu dimustra un misconcept periculosu nantu à a natura indivisibile di l'apartheid d'Israele versu i Palestiniani è di i so scopi.

 

Certamente, hè veru chì l'apartheid in i territorii hè assai più aggressivu ch'è in Israele. Ci hè dui motivi per questu. U primu hè chì l'apartheid sottu l'occupazione hè assai menu strettamente vigilatu da i tribunali civili israeliani chè in Israele. Puderete, per dì chjaramente, scappà cù assai più quì. U sicondu mutivu, è più significativu, però, hè chì u sistema israelianu di apartheid in i territorii occupati hè furzatu per esse più aggressivu è crudeli - è questu hè perchè a battaglia ùn hè ancu vinta quì. A lotta di u putere occupante per arrubà e vostre risorse - a vostra terra, l'acqua è u travagliu - hè in corso, ma u risultatu hè sempre da decisu. Israele hè affruntatu à e pressioni considerablei di u tempu è una legittimità internaziunale sbiadita mentre travaglia per piglià i vostri pussessi da voi. Ogni ghjornu chì resistete rende stu compitu un pocu più difficiule.

 

In Israele, per cuntrastu, u regnu di l'apartheid hè radicatu - hà ottenutu a so vittoria decennii fà. I citadini palestinesi anu a terza o quarta cittadinanza; li anu pigliatu quasi tutta a so terra; sò permessi di campà solu in i so ghetti; u so sistema educativu hè cuntrullatu da i servizii di sicurità; ponu travaglià in pochi impieghi altru ch'è quelli chì i Ghjudei ùn volenu; anu u votu, ma ùn pò micca participà à u guvernu o effettuà ogni cambiamentu puliticu; eccetera.

 

Senza dubbitu, un destinu ligatu hè ancu previstu per voi. L'apartheid velatu chì affruntà i Palestiniani in Israele hè u prughjettu di un tipu d'apartheid velatu - è più legittimu chì hè pianificatu per i Palestiniani in i territorii occupati, almenu quelli chì sò permessi di stà in i so Bantustani. È per questu propiu, espunendu è scunfighja l'apartheid a grana Israele hè vitale per u successu di a resistenza à l'apartheid chì hà arradicatu quì.

 

Hè per quessa chì duvemu cumbatte l'apartheid israelianu induve si trova - in Jaffa o Ghjerusalemme, in Nazareth o Nablus, in Beersheva o Bilin. Hè a sola lotta chì pò purtà a ghjustizia à i Palestiniani.

 

Jonathan Cook hè un scrittore è ghjurnalistu basatu in Nazareth, Israele. I so ultimi libri sò "Israele è u Scontru di Civilizzazioni: Iraq, Iran è u Pianu di Remake the Middle East" (Pluto Press) è "Disappearing Palestine: Israel's Experiments in Human Despair" (Zed Books). U so situ web hè www.jkcook.net.


ZNetwork hè finanzatu solu da a generosità di i so lettori.

Donate
Donate

Scrittore è ghjurnalistu britannicu basatu in Nazareth, Israele. I so libri sò Sangue è Religione: U Unmasking of the Jewish and Democratic State (Plutone, 2006); Israele è u scontru di e civilisazioni: l'Iraq, l'Iran è u Pianu di rifà u Mediu Oriente (Plutone, 2008); è Disappearing Palestine: Esperimenti d'Israele in Disperazione Umana (Zed, 2008).

Leave A Reply Annulla Audiolibro

Segui

Tutte l'ultime da Z, direttamente à a vostra inbox.

Institute for Social and Cultural Communications, Inc. hè un 501 (c)3 senza prufittu.

U nostru EIN # hè # 22-2959506. A vostra donazione hè deducibile da l'impositu à a misura permessa da a lege.

Ùn accettemu micca finanziamentu da publicità o sponsor corporativi. Ci cunfiemu di donatori cum'è voi per fà u nostru travagliu.

ZNetwork: Left News, Analysis, Vision & Strategy

Segui

Tutte l'ultime da Z, direttamente à a vostra inbox.

Segui

Unisci à a Cumunità Z - riceve inviti à l'avvenimenti, annunzii, un Digest Settimanale è opportunità per impegnà.

Esce a versione mobile