U 17 dicembre 2014, u presidente di i Stati Uniti Barack Obama è u presidente cubanu Raul Castro anu annunziatu a "normalizazione" di e relazioni US-Cubani. Cum'è un primu passu di avvicinamentu, un accordu trà i dui paesi includeva a liberazione di i prigiuneri pulitichi. Hè statu ancu annunziatu chì in un puntu più tardi in u tempu e restrizioni à u cummerciu, u viaghju è u scambiu anu da esse facilitatu. Obama era ancu cunsiderà di discutiri in u Cungressu per sapè se l'embargo impostu à Cuba in u 1962 deve esse dissolutu. Digià in u 1961, u presidente di i Stati Uniti Dwight D. Eisenhower avia terminatu e relazioni diplomatiche cù Cuba in reazione à a Rivuluzione Cubana.
I negoziati US-Cubani sò stati largamente discututi in a stampa liberale tedesca. Una lettura più stretta di a nutizia hà indicatu una inclinazione in a cobertura: Cuba hè statu rapprisintatu cum'è un statu di terrore è un attore nefastu. L'USA, invece, hè statu qualificatu cum'è un attore benignu cù nobili scopi cum'è per purtà a demucrazia è e riforme in Cuba.
Questu hè statu suggeritu da e seguenti citazioni esemplarii: The Süddeutsche Zeitung hà sustinutu chì u regime cubanu era "antidemucraticu" è "cunduce violazioni di i diritti umani". (Süddeutsche.de, 17 dicembre 2014) U Frankfurter Allgemeine Zeitung hà riferitu à Obama chì avia dumandatu à "u so secretariu di l'Affari Esteri John Kerry per valutà u statutu di Cuba cum'è "donu di u terrore". (FAZ.NET, 17. dicembre 2014) U mondu hà evidenziatu cumu "Washington cerca un novu modu: u cummerciu, u turismu è (...) libertà di cumunicazione senza precedente sò assunte per incuragisce riforme" in Cuba (Welt.de, 18. Dicembre 2014). U Frankfurter Rundschau cuntextualized Cuba è u terrurismu: "Dapoi u 1982, l'isula hè nantu à a lista di i Stati di Washington chì, à l'ochji di i Stati Uniti, sustene l'attività terrorista". (FR-Online.de, 20. dicembre 2014).
terrurisimu
Dapoi a Rivuluzione Cubana guidata da Fidel Castro in u 1959 è a dispusizione di u dittatore cubanu Fulgencio Batista supportatu da i Stati Uniti, numerosi esiliati cubani si sò stallati in u statu di Florida. In una misura significativa, l'esiliati cubani custituiscenu rifuggiati pulitichi chì cercanu di stabilisce un sistema puliticu è ecunomicu alternativu in Cuba.
I Stati Uniti anu sustinutu i gruppi di l'esiliu cubanu cù i mezi pulitichi è finanziarii. In fattu, a CIA hà aiutatu l'esiliati à fà attività subversive contr'à u regime di Castro. Noam Chomsky argumenta in u so libru Hegemonia o sopravvivenza chì pocu dopu à a Rivuluzione Cubana in marzu di u 1959, u Cunsigliu di Sicurezza Naziunale (NSC) "considereghja i mezi per instigà u cambiamentu di regime" in Cuba. Dighjà in maghju di u 1959 "a CIA hà cuminciatu à armà i guerriglieri in Cuba", scrive Chomsky, è in l'invernu, l'esiliati cubani guidati da a CIA anu realizatu bombardamenti. Chomsky descrive tali pulitiche cum'è "attacchi terroristi internaziunali contru Cuba". In Hegemonia o sopravvivenza, Chomsky documenta ancu cumu e pulitiche simili eranu state realizate da i guverni successori di i Stati Uniti. Per esempiu, Chomsky scrive u seguitu annantu à u guvernu di u presidente di i Stati Uniti Richard Nixon: "L'attività terrorista cuntinuau sottu Nixon, culminendu à a mità di l'anni 1970, cù attacchi à i battelli di pesca, l'ambasciate è l'uffizii cubani à l'oltremare, è u bumbardamentu di un aereo di linea Cubana. , uccidendu tutti i settanta trè passageri. Queste operazioni terroriste è successive sò state realizate da u territoriu di i Stati Uniti, ancu s'ellu era allora cunsideratu cum'è atti criminali da u FBI ".
U puliticu americanu-americanu Bill van Auken hà scrittu annantu à u Sucialista Sucialista Sucialista chì i Stati Uniti anu sponsorizatu è prutettu i terroristi cubani in esiliu" chì i so attacchi "hannu fattu millaie di morti". Etichetà Cuba cum'è statu terrorista custituiscerebbe dunque "una grottesca inversione di a vera relazione".
L'idea di Castro
Tali opinioni sò difficilmente disseminate da a stampa liberale tedesca chì associa invece Cuba cù u terrurismu. A cupertura di stampa demonizeghja a sucità cubana è questu inquadramentu serve l'interessi di i Stati Uniti. Quale s'arricorda chì prima di a Rivuluzione, u populu cubanu era sottumessu da un regime clientella di i Stati Uniti ? storicu di i Stati Uniti Paul Street argumenta questu in un articulu per ZNet: "Cuba à a mità di u XXu seculu era un'isula disperatamente impoverita, marcata da una disuguaglianza ecunomica salvatica, da a dittatura militare è i flagelli cunnessi di u razzisimu, a malatia è l'analfabetismo, tutti rinfurzati da u cuntrollu di i Stati Uniti in serviziu à i grandi interessi cummerciale di i Stati Uniti. L'era di Batista (20-1952) hà vistu a dominazione quasi tutale di l'ecunumia cubana da e corporazioni americane è a dominazione pulitica ligata di l'isula da Washington.
Dopu à a Rivuluzione, l'USA era preoccupatu per l'indipendenza di Cuba, chì puderia esse un mudellu per altri paesi in l'emisferu latino-americanu. Questu hè pruvucatu da u cunsigliu John F. Kennedy di Arthur Schlesinger avertimentu circa "l'idea di Castro di piglià l'affari in e so mani. "Schlesinger hà scrittu in un rapportu per l'amministrazione Kennedy chì "l'idea di Castro" puderia esse particularmente efficace in i zoni induve "a distribuzione di a terra è altre forme di ricchezza naziunale favurizeghja assai e classi di pruprietà", perchè in tali regioni, i poveri puderanu esse ". stimulati da l'esempiu di a rivoluzione cubana" è esigenu "uppurtunità per una vita decente". In cunsiquenza, si pò argumentà chì e pulitiche suvversive contr'à Cuba è e sanzioni ecunomiche sò state pensate per contru à i sviluppi prugressivi in Cuba. Questu era cusì perchè in a pratica, "l'idea di Castro" cumprendi a naziunalisazione di l'industrii à a spesa di l'interessi cummerciale di i Stati Uniti. Stu cuntestu criticu hè statu largamente ignoratu in a stampa tedesca.
Ma se valutemu l'avvicinamentu attuale trà Cuba è l'USA, u fondu storicu è e so implicazioni deve esse cunsideratu. L'interessi di i Stati Uniti in America Latina ùn anu micca cambiatu. As Paul Craig Roberts cummenta: "A nurmalizazione di e relazioni cù Cuba ùn hè micca u risultatu di una scuperta diplomatica o di un cambiamentu di core da parte di Washington". In fattu, Roberts sustene ancu: "A normalizazione hè u risultatu di e corporazioni americane chì cercanu opportunità di prufittu in Cuba". Inseme cù a "normalizazione", a valuta straniera è l'ambasciata di i Stati Uniti si stallanu in Cuba. Questu hà u scopu più largu di ripiglià l'affari pulitichi è ecunomichi di Cuba: "In corta, a normalizazione di e relazioni significa un cambiamentu di regime in Cuba".
ZNetwork hè finanzatu solu da a generosità di i so lettori.
Donate
1 Comment
Ciò chì u sgiò Zollman descrive hè, sicuru, ghjustu nantu à u mira. U sforzu di i Stati Uniti per cambià i regimi è cuntrullà altri paesi hè una storia cumuna. Se unu vulete seguità oghje, leghjite solu storie recenti (ma micca solu recenti) nantu à Venezuela in u New York Times è poi leghje articuli insightful in ZNET è altri siti alternativi / prugressivi, ma soprattuttu quì.
Craig Spence, un ghjurnalistu chì hà infurmatu annantu à u Vietnam in l'anni 60 hà dettu una volta in una conversazione chì hà datu à u mo università chì a rivista Time era "fiction serializzata" in i so rapporti di quellu paese è l'invasione di i Stati Uniti.
Ebbè, u primu ghjornu di i Stati Uniti quandu raporta in Venezuela si adatta ancu à sta descrizzione.