Wu Partitu Bharatiya Janata in India (BJP) spazzatu à u putere in l'elezzioni di l'annu passatu, ci era una abbundanza di hype media nantu à u mandatu presuntamente enormu di u partitu. Eppuru, a so parte di votu di 31 per centu hè stata a più bassa mai per un partitu vincitore in l'alizzioni indiane. U veru significatu di a vittoria si trova invece in a trajectoria di u so capu, u primu ministru Narendra Modi.
In u 2002, Modi era presidendu u Gujarat quandu i rivolti anti-musulmani in u statu uccidintali anu riclamatu più di mille vite è centinaie di lochi di cultu. Dodici anni dopu, emerge cum'è u primu ministru di a più grande demucrazia di u mondu. Questu parla à i modi in quale a pulitica indiana hà evolutu sottu a pressione di gruppi cum'è u naziunalistu indù Rashtriya Swayamsevak Sangh (RSS), una organizazione culturale autodidatta chì cuntrola assai di u BJP è una mansa di affiliati, è e viulenti mobilizazioni cumunali à quale cuntribuiscenu.
Stu tipu di viulenza religiosa-naziunalista è perspettiva pulitica hè diventata cunnisciuta in u paese cum'è "cumunalismu". Dui di i so avversari più formidabili sò i ghjurnalisti Teesta Setalvad è Javed Anand, chì cuminciaru Cummattimentu di u Cumunalismu in u 1993 dopu avè vistu una dicada di viulenza.
In l'anni dopu, Fatturinu hè diventatu una piattaforma maiò per a lotta contru u cumunalismu in tutte e forme. U travagliu cù i citadini per a ghjustizia è a pace, Fatturinu hà fattu più per espose a scala è l'orrore di a viulenza di Gujarat cà qualsiasi publicazione mainstream. A so vigilanza li hà fattu parechji nemici putenti, cumpresu Modi stessu.
In l'entrevista chì seguita, realizata da Jairus Banaji è Geeta Seshu, Anand discute i principii di a rivista, a viulenza chì u comunalismu hà pruduttu, è l'impurtanza di u casu Zakia Jafri, chì puderia risultà in accusazioni criminali contr'à Modi per l'assassiniu di Jafri. tardu maritu in i rivolti di u 2002.
Cumu Cummattimentu di u Cumunalismu principià?
Teesta è aghju travagliatu cù i media mainstream da l'anni 1980. À partesi da u 1983 ci hè statu cunfruntatu da una rivolta cumunale dopu à l'altru. Ci era ancu u U casu di Shah Bano ghjudiziu, induve i musulmani andavanu in una strada di guerra esigendu una lege di famiglia separata per i musulmani.
Allora a mobilizazione di u Vishva Hindu Parishad (VHP), una urganizazione naziunalista indù di destra, attornu à a dumanda di un tempiu Ram in Ayodhya hà purtatu e cose à ebollizione da u 1986 à u 1992. Moschea di Babri u 6 di dicembre di u 1992. Hè Bombay chì hà vistu u peghju di a viulenza in seguitu, cù pogromi contr'à i musulmani.
In tuttu quellu periodu ci truvemu à copre assai di a viulenza cumunale chì era accadutu, è per risposta avemu furmatu un gruppu chjamatu Ghjurnalisti contr'à u Cumunalismu.
Quandu era questu?
Questu averebbe qualchì volta circa 1988-89. Un saccu di persone si dumandavanu: "Chì si deve fà?" Avemu decisu chì forse duvemu aduprà e nostre cumpetenze prufessiunali cum'è ghjurnalisti. Allora avemu lasciatu u nostru travagliu è cuminciamu Cummattimentu di u Cumunalismu in 1993.
Parechji di i nostri amichi sia in u ghjurnalismu sia fora di u ghjurnalismu hà dettu: "Sì pazzi! Avete travagliatu in i media mainstream, chì significa chì avete una portata assai più larga. Avete da rinunzià à questu per inizià una rivista chì venderà uni pochi di millai di copie ". Avemu dettu: "Ùn hè micca solu una rivista - hè ancu una piattaforma chì ci dà l'uppurtunità di intervene in modi chì ùn pudemu micca altrimenti".
A Cummissione Srikrishna, chì hè stata creata per esaminà i rivolti di Bombay, in i quali circa nove centu persone sò morti, avia in realtà chjamatu persone di u partitu naziunalistu indù Shiv Sena chì eranu complici di a viulenza di u 1992 è chjamati agenti di pulizie culpabili di mancazione di u duvere. cusì a nostra dumanda era chì u guvernu di Maharashtra agisce nantu à i risultati è i cunsiglii di a cumissioni. Ci hè statu un tentativu di ùn liberà u rapportu.
U guvernu Shiv Sena / BJP hè ghjuntu à u putere in u 1995. A Cummissione Srikrishna avia bisognu di una estensione di termini perchè u so travagliu ùn era micca finitu. Ma u guvernu hà annunziatu chì anu scraping the commission. Atul Setalvad si n'andò à a Corte Suprema è l'estensione deve esse cuncessa.
Quandu u rapportu vinni fora, ùn vulianu micca esse publicitatu troppu largamente, cusì anu fattu abbastanza copie per i membri di l'assemblea legislativa statale. Allora noi, praticamente durante a notte, hà publicatu u rapportu di a Cummissione Srikrishna noi stessi. Avemu urganizatu riunioni publiche è dharnas chjama à "ghjustizia per tutti è punizioni per i culpabili". Ùn pudemu micca fà nunda di questu se eramu stati in i media mainstream.
A più impurtante, trà u 1998 è u 2002, avemu fattu cinque storie di copertina chì eranu cum'è campane d'alarma chì dicevanu: "Fighjate induve hè u Gujarat!" I media mainstream, ancu in u so megliu seculare, sò basamente limitati à un tipu di ghjurnalismu episodicu. Ciò chì importava per noi era u focu annantu à u prublema di u comunalisimu, chì vedemu cum'è a più grande minaccia per a demucrazia indiana, a faccia esterna di u fascismu in India. Siccomu a propria libertà di i media dipende da a salute di a demucrazia indiana, stu affari di ghjurnalismu "ughjettivu" ùn tratta micca veramente u prublema di secularismu.
Quandu u targeting genocida di i musulmani in 2002 accadutu veramente Teesta hà passatu duie à trè settimane, da i primi ghjorni in avanti, andendu in zoni remoti induve i media ùn avianu micca ghjuntu. Avemu purtatu fora u Genocidiu di Gujarat 2002 rapportu. Hè stata lampata intornu à e duie camere di u parlamentu è i parlamentari anu dettu: "Hè veru ciò chì hè scrittu quì?" U ministru di a casa, Advani, hà prumessu: "Inquireremu, investigheremu, etc., etc.".
Allora eramu un cane di guardia, ancu s'è eramu sempre limitati in circulazione. Pudemu fà questu perchè ùn eramu micca solu pridicà à i cunvertiti.
À l'iniziu di l'anni 1980, l'India hà rigressatu da l'era di i rivolti cumunali à unu di i pogroms cumunitarii cunfirmati da u statu, à volte ancu sponsorizzati da u statu. Avete avà avutu pogroms in pienu statu, sponsorizati da u statu, cundonati da u statu. A ghjente parla sempre di rivolti, ma u 1984 ùn era micca una rivolta, 1992-93 in Bombay ùn era micca una rivolta, nè Gujarat 2002. In u core di a nova era era un mudellu induve u statu fighjulava mentre i mobs Hindutva liberavanu un regnu di terrore. . Era un terrore di folla chjara è simplice, ancu s'ellu era sempre chjamatu "rivuluzione cumunale".
In Bombay in u 1992-93 avemu avutu i pogromi diretti contr'à i musulmani, guidati da u Shiv Sena, è trè mesi dopu avemu avutu l'esplosioni di bombe in serie chì miravanu à a borsa è diversi edifici iconichi in a cità, è in quelli musulmani eranu implicati. Cuminciò à vede à noi cum'è, se una cumunità maghjuritaria usa a logica di i numeri è u statu fighja cum'è s'impegna in u terrore di a folla, allora alcuni elementi di a cumunità chì sò spinti à u muru, per quantunque un percentualità minuscule, puderanu cumincià à pensà à ripresa.
In fatti, pudete ricurdà a Dr Jalees Ansari da Bombay, chì ora serve u tempu per u so rolu in una seria di esplosioni di bombe in treni. In a so investigazione, hà dettu à l'investigatori chì "avemu vulsutu mandà un missaghju à u parlamentu indianu chì se ùn pruteggete micca i musulmani in quantu à a custituzione, truvamu modi per prutegge noi". Allora una risposta à u terrore di a folla chì era ugualmente periculosa è seriamente problematica per u paese hà ancu cuminciatu à a superficia in quellu tempu.
È dopu in l'anni 2000 avete avutu l'esplosioni Nanded, u Malegaon scoppia, è una investigazione da agenti di polizia imparziali da u Squadra Anti-Terrorismu (ATS) hà scupertu l'ascesa di i gruppi terroristi indù.
I media ùn toccanu micca stu sughjettu, nè i media stampati nè i media elettronichi. Teesta hà pigliatu u fogliu di carica di l'ATS in u casu di l'esplosione di Nanded, induve parlanu chjaramente di un interu "web" (questa hè a parolla esatta usata) di estremisti indù chì formanu una reta, creendu esplusioni di bombe in Parbhani, in Nanded è in altrò.
I culpiti eranu Bajrang Dal è i tipi di VHP vestiti da musulmani per fà l'apparenza cum'è chì i musulmani eranu in furia in tuttu u locu. Ghjustizia Sawant, Teesta è altri anu viaghjatu in Delhi per publicizà questi risultati, è anu tenutu una cunferenza di stampa à a quale anu assistitu da una sessanta à ottanta persone da i media.
Quandu era questu?
Questu era in u 2009. Era assai assistitu da i media elettronichi. Avemu dettu: "Questu ùn hè micca un Cummattimentu di u Cumunalismu opinion - questu hè u fogliu di carica di l'ATS. Per piacè fighjate stu novu fenomenu di i gruppi di terrore indù ". Nisun reportage u ghjornu dopu, salvu in U Hindu! Allora era u rolu chì Cummattimentu di u Cumunalismu ghjucatu à quellu tempu.
Siconda, da u principiu eravamu abbastanza chjaru chì mentre hè veru chì u cumunalismu di maghjurità hè ciò chì pone u veru periculu per a demucrazia è l'istituzioni demucratiche, u comunalismu minoritariu è u cumunalismu maghjuritario si alimentanu l'un l'altru. Dunque ùn pudete micca esse gentile in i vostri tratti cù u prublema di u comunalismu minoritariu perchè allora sustene sta relazione chì si rinforza mutuamente. Dunque eramu assai critichi di u comunalisimu minoritariu.
In u prublema di a lege persunale musulmana, avemu sustinutu chì tuttu e liggi persunali sò grossamente inghjustu à e donne è chì questu deve esse riformatu, cusì ci mettimu contru à l'ortodossia musulmana è i fundamentalisti musulmani. Similmente nantu à u tema di casta. Avemu vistu a casta, u comunalismu è u prublema di l'inghjustizia di genere cum'è una spezia di tripode à a basa stessa di Cummattimentu di u Cumunalismu.
È avemu ancu sentitu chì u comunalisimu ùn hè micca solu un prublema indiana, ma un prublema chì riguarda u subcontinente. Ciò chì succede à l'Hindu è i cristiani è l'Ahmadiyya in Pakistan hà implicazioni serii per a minurità musulmana in India è viceversa. Eramu a prima rivista in India per fà una storia di copertina nantu à i Talibani quandu l'Americani li vedenu sempre cum'è alleati.
A nostra posizione hè stata chì ùn simu micca cumbattimentu di a religione cum'è tali, ci battemu a manipulazione di a religione per scopi pulitichi. È ùn avemu micca interrugatu a fede, ma mantenemu chì tutte e fede è e credenze è e pratiche sò sottumessi à diritti è libertà fundamentali universalmente accettati.
L'ultimu numeru di Fatturinu esce in nuvembre di u 2012 perchè avemu finitu i fondi, ma sò felice di dì chì avemu appena rilanciatu una edizione in linea. E cridemu chì a necessità oghje hè ancu più grande di quandu avemu principiatu.
Puderete dì qualcosa di l'attaccu chì avete affruntatu da u statu ? Chì hà incitatu chì?
Ùn anu mai piaciutu Cummattimentu di u Cumunalismu.
Avete affruntatu ogni tipu di censura ?
Avemu usatu per riceve chjamate abusive, chjamate minacce. Dentru u RSS rete è a so macchina di propaganda, ci sò stati chjamati "anti-Hindu". S'è no ci fussemu solu appiccicati Fatturinu, tandu forse ci sariamu stati bracketed cù tutti l'altri. Ciò chì veramente hà pigliatu u so caprettu è li infuriava contr'à noi (è per "elli" vogliu dì micca solu u Sangh Parivar - tutta a famiglia di l'urganisazioni naziunalisti indù - ma in particulare Narendra Modi) hè chì in risposta à a carnagione di Gujarat avemu principiatu sta urganizazione. Cittadini per a Ghjustizia è a Pace (CJP).
Dapoi u 1993 aviamu fattu a difesa è i media. Ciò ch’ùn aviamu fattu finu à u 2002 era di piglià a strada legale, di andà à pichjà à e porte di i tribunali è di dumandà : « Induva hè a custituzione ? Induve hè u statu di dirittu ? " CJP hà decisu di fucalizza nantu à questu.
Cum'è in i casi di mira genocida in u mondu forse, à un livellu ci hè una gioia silenziosa per avè insegnatu à qualchì gruppu di persone una lezione, ma simultaneamente ci hè una negazione publica di questu. Dunque, da una banda, Narendra Modi divintò "l'imperatore di i cori indù" in u 2002, ma à u stessu tempu ci era a negazione: "U mo guvernu hà fattu tuttu ciò chì pudia fà" è cusì.
Hè una storia longa, ma in fondu l'India hè cunnisciuta, sfurtunatamenti, per i ritardi ghjudiziali. U sgiò Narendra Modi hà pensatu à un cursu alternativu in tuttu - à via rapida u prucessu di ghjustizia. È cumu hà fattu per fà quessa ? A pulizzia era digià parte di a so stallazione, avia i so ufficiali cumpatibili. Ùn sò micca tutti conformi, c'eranu alcune persone eccezziunale quì, ma avia abbastanza agenti di polizia cumpatibili chì eranu disposti à agisce cum'è u so esercitu privatu.
Quelli chì sò stati numinati cum'è i procurori publichi eranu VHP, RSS, Bajrang Dal persone - alcuni di elli ancu uffizii di queste urganisazioni. Allora u procuratore publicu hà agitu cum'è avvucatu di difesa in questi casi. I casi di assassiniu è assassiniu di massa sò stati liberati senza alcuna obiezione da u procuratore.
Quandu u prucessu hè accadutu, per esempiu, in u U megliu casu di panetteria, u primu casu maiò di carnage per andà in prucessu, u tribunale era imballatu cù questi virulenti Hindutva. Creanu una tale atmosfera di terrore per i tistimonii chì ùn puderanu micca dì a verità quì. È u casu hè statu pruvatu, è tutti l'accusati sò stati assolti per mancanza di evidenza, etc.
Cum'ellu hè accadutu, una settimana dopu, i tistimoni stellari, in particulare una zitella, Zahira Sheikh - chì era di a famiglia chì pussede a panetteria chì hè stata brusgiata, uccidendu una quattordici persone - si avvicinavanu à CJP. L'avemu furnitu una piattaforma davanti à i media naziunali è internaziunali, è hà dettu publicamente chì era una atmosfera in quale, per paura di a so vita, avianu da menti.
Allora l'avemu purtata à CJP, è poi andò à a Cummissione Naziunale di i Diritti Umani (NHRC), induve hà fattu a stessa dichjarazione. A NHRC hà presentatu una petizione di permessu speciale in a Corte Suprema, è avemu presentatu una seconda petizione in nome di Zahira Sheikh, è ancu in nome di CJP, dumandendu un novu prucessu di stu casu una volta chì hè statu trasferitu fora di u statu in u motivi chì e cundizioni simpricimenti ùn prevale micca per a ghjustizia è un prucessu ghjustu in Gujarat. A Corte Suprema hà cunfirmatu u nostru casu, cusì e stesse persone chì sò state assolte, a maiò parte di elli sò stati cundannati quì, à a prigiò a vita, etc.
Allora prima, ùn avemu micca solu espunutu ciò chì era accadutu è u rolu di Modi in questu Cummattimentu di u Cumunalismu, ma sicondu, quandu u CJP hè statu iniziatu, a so prima azzione era di furmà un tribunale di i citadini guidatu da trè ghjudici ritirati, dui di elli da a Corte Suprema di l'India. U so rapportu in trè volumi era intitulatu Crime contre l'humanité. L'essenza di questi trè volumi era chì l'assassini in Gujarat in u 2002 eranu di natura genocida è l'autore è l'architettu di questu ùn era micca altru ch'è u primu ministru di Gujarat.
CJP hà dopu seguitu. Una cultura di impunità hè a norma in India. Quelli chì uccidenu una sola persona seranu cundannati è ricevenu sentenza à vita, ma l'assassini di massa ùn sò mai toccu. Ùn hè senza precedente chì 120 persone sò stannu di sentenza à vita - quelli chì eranu rispunsevuli di perpetrà a viulenza in Gujarat, cumpresu un ministru in u cabinet di u signore Modi è u capu Bajrang Dal di Gujarat.
Allora cumu descriverà u rolu di CJP?
Il a réussi à défier la culture de l'impunité qui a prévalu en Inde. È questu hè ciò chì rende Modi è u Sangh Parivar assai infelice cun noi. In più di tuttu, Narendra Modi stessu, chì era diventatu "l'imperatore di i cori indù" - l'unicu casu in quale he hè statu chjamatu hè a casu presentatu di Zakia Jafri. Zakia Jafri hè a vedova di Ehsan Jafri, l'anzianu membru di u parlamentu chì hè statu uccisu in modu brutale è barbare - ellu è sessantaquattru altri da a Società Gulbarg (un quartieru musulmanu) - in u 2002. Zakia Jafri era un tistimone di questu. è hè un sopravvivente di u pogrom.
In u 2006, cù l'aiutu di CJP, hà vulsutu presentà un FIR (First Information Report) cù a polizia di Gujarat, dicendu chì cù u tipu di evidenza chì ancu i pulizzeri in serviziu anu avà postu in u record davanti à a Cummissione Nanavati, hè chjaru. chì ùn sò micca stati incidenti isolati chì sò accaduti in diverse località - ci era una cuspirazione per i crimini di massa è i seguenti sò implicati. Avia una lista di sessantadui persone, l'accusatu numeru unu era u stessu Narendra Modi, dopu parechji ministri, u secretariu generale, u direttore generale di a polizia, u cummissariu di polizia, etc., ecc. accettà.
Hè andata cù l'aiutu di CJP finu à u DGP (Direttore Generale di Pulizia). Hè ricusatu di registrà un FIR. Andavanu à u tribunale di sessione in Gujarat; u tribunale di sessione hà rifiutatu u so appellu per direzzione à a polizia. Sò andati à l'alta corte in Gujarat, nunda hè accadutu. E poi, infine, si sò andati à a Corte Suprema. È a Corte Suprema hà publicatu prima un avvisu à u statu di Gujarat è a polizia chì cercanu una risposta, dumandendu, se un citadinu hà una prova prima facie credibile di un crimine è se a polizia rifiuta di registrà quellu crimine, induve deve andà quellu citadinu?
A Corte Suprema, chì, in u cuntestu di a petizione presentata da CJP, avia direttu una riinvestigazione da una agenza investigativa indipendente da fora di Gujarat in l'ottu à nove casi maiò di carnage di u 2002, dopu hà dumandatu à a listessa squadra d'investigazione speciale per indagà u rolu di Modi in u cuntestu di a petizione di Zakia Jafri.
Per fà una longa storia, ancu se u Squadra d'Investigazione Speciale (SIT) hà datu un "chit pulito" à Modi, u amicus curiae numinatu da a Corte Suprema, Raju Ramachandran, hà pigliatu una vista diversa - chì ci is evidenza perseguibile contr'à ellu è dui agenti di polizia anziani di a polizia di Ahmedabad. Perchè u SIT hà presentatu un rapportu di chiusura davanti à a corte di sessione in Gujarat, Zakia Jafri, cù l'aiutu di CJP, hà sfidatu quellu rapportu di chiusura. U tribunale di sessione ùn hà micca parte cun ella, cusì hà appellu in u tribunale altu, induve a materia hè pendente.
Pensu chì questu duverebbe dà u cuntestu per l'attaccu à noi, perchè ùn ci piace micca un pocu è perchè ci vole à andà dopu à noi. Ancu prima chì l'attuale round di attacchi contru à noi hà iniziatu in ghjennaghju 2014, Teesta avia avutu da trè à quattru reati criminali presentati contr'à noi - per esempiu, per presuntamente tutoring testimoni, falsificazione di prove, chì dui tribunali separati anu rifiutatu in Gujarat stessu.
U guvernu di Gujarat pare avè instigatu un anzianu impiegatu di CJP à inventà accuse di malversazione contr'à Sabrang Trust. L'inchiesta dura dapoi un annu. Si dumandanu ogni tipu di documenti. Finu a data avemu presentatu più di vintimila documenti in copia cartacea è stampata, risponde à ogni allegazione chì anu fattu - ùn anu pussutu truvà nunda.
U FIR contr'à noi hà parechji ugettivi: fà un prucessu di media contr'à noi, scaccià u fangu à noi in a speranza chì una parte di questu si ferma, per spaventà i donatori di sustene u CJP o Sabrang Trust (per quessa, per paralizà finanziariamente noi), per mandà un missaghju à a so propria circunscrizzione per dì: "Hè ciò chì facemu à quelli chì vanu dopu à noi", è per fà un esempiu di noi per mandà un missaghju à tutti i gruppi è individui cum'è noi chì "se parlate, avemu mette u CBI (Central Bureau of Investigation) nantu à voi, a polizia nantu à voi.
I vostri cunti sò sempre congelati ?
Iè, sò stati congelati da ghjennaghju 2014.
Ci hè una chance chì u CBI vi porta in custodia?
U nostru casu per a cauzione anticipata hè assai forte - a High Court di Bombay hà cuncessu questu.
Infine, cumu vede avvenimenti cum'è l'attaccu Charlie Hebdo è l'attacchi di Parigi ?
Un puntu di cunsulazione di fronte à crimini odiosi cum'è questu hè chì almenu una sezione significativa di a cumunità musulmana hè finalmente sguassata da u so modu di negazione. Quandu 9/11 hè accadutu, a storia chì si sparghje in u mondu musulmanu era chì era una operazione di bandiera falsa lanciata da u Mossad per implicarà i musulmani; Osama bin Laden ùn era micca daretu. In India, hè statu dettu chì nisun musulmanu puderia avè fattu questu perchè l'Islam hè contru u terrurismu.
Dapoi u 2008 avemu vistu u Jamiat Ulema-e-hind, chì hè una sucetà di a scola Deoband, dichjarà l'opposizione publica à u terrore. In u frivaru di u 2008 u Darul Uloom (un famusu madrassa per l'insignamentu islamicu basatu in Deoband) hà tenutu una riunione di parechje centinaie di clerics prominenti induve anu passatu una risoluzione chì cundanna l'attività terrorista.
In u 2003, aghju cun uni pochi altri musulmani in Mumbai furmò una urganizazione chjamata Musulmani per a Democrazia Seculare, in fondu perchè avemu avutu chì l'estremismu in nome di l'Islam, l'intolleranza in u nome di l'Islam, l'oppressione di genere in u nome di l'Islam, u terrurismu. chì cuminciò à chjappà u Pakistan in una grande manera, u prublema di l'apostasia, di a libertà di spressione, in corta tutta una serie di prublemi era qualcosa chì a cumunità musulmana ùn era micca indirizzata.
Avemu avutu chì a cumunità in generale ùn si senti micca in casa cù u mondu mudernu. È chì sti prublemi ùn sò micca stati suscitati per i fori seculari in l'India, chì hè parte di u mutivu per quessa chì qualchì volta ci truvamu in a difesa, perdemu a credibilità. Avemu principiatu qualcosa chì avemu chjamatu "jihad contr'à u terrurismu". U puntu hè, simu simplicemente contru à u comunalismu indù, o simu contru à u cumunalismu cum'è tali? Ovviamente, u periculu per a demucrazia di l'India serà da a maggiuranza indù, cum'è serà da a maggiuranza musulmana in Pakistan. Ma ùn pudemu micca fà cumprumessi.
In u globu, parechji di a Manca si facenu sta dumanda, è anu bisognu di riflette nantu à induve si trovanu. In a "lotta contr'à l'imperialismu", per vede ogni tipu di musulmani chì anu una pistola o una bomba in manu cum'è potenziali alliati nantu à u principiu chì l'inimicu di u mo nemicu hè u mo amicu ùn ci porta micca in ogni locu.
Maulana Mahmood Madani, chì hè u capu de facto di una di e duie fazioni in u Jamiat Ulema, era assai ricettiva quandu l'aghju cuntattatu, è ci hè statu un grande manifestazione in Ramlila Maidan in Delhi in u ferraghju di u 2008. Anu ottenutu una fatwa appruvata da trè. muftis da Deoband, unu di elli essendu u capu di u so dipartimentu di fatwa. Hà dettu chì nunda ùn pò mai ghjustificà u terrurismu, qualunque sia a causa è induve succede. Cusì era assai sharply formulatu.
Nunda alimenta l'islamofobia più cà u terrurismu. Se i media avianu prughjettatu sta oppusizione bè, aiuterebbe assai à chjarificà questu, almenu in India. Allora a negazione chì era diffusa in u 2001 è prima hè assai menu evidenti oghje.
Javed Anand hè un cofundatore di Cummattimentu di u Cumunalismu.
ZNetwork hè finanzatu solu da a generosità di i so lettori.
Donate