Siccomu l'impulsione immanente è a tendenza constante di u capitale hè di atomizà a classa obrera, chì sò l'effetti di sta tendenza ? Per u travagliu atomizatu, tutti l'altri travagliadori sò cuncurrenti; tutti l'altri travagliadori sò nemichi in quantu sò in competizione per i stessi travaglii. Tutti l'altri travagliadori putenzialmente stanu trà elli è a satisfaczione di i so bisogni.
I travagliadori atomizzati ponu vede una logica in unisce cù l'altri in a listessa situazione contr'à un "nemicu maiò", forse contru i travagliadori di altre razze è etnie. Inoltre, per circà "i so interessi immediati, di ogni ghjornu", ponu ancu identificà i so interessi cù quelli di i so patroni capitalisti. Cum'è Engels hà indicatu, l'atomizazione di i travagliadori "limita i travagliadori à vede u so interessu in quellu di i so patroni, facendu cusì ogni sezione di i travagliadori in un esercitu ausiliariu per a classe chì li impiega". Per esempiu, "U travagliadore di a fabbrica si lascia aduprà da u pruprietariu di a fabbrica in l'agitazione per i tariffi protettivi".1 A basa per vede i travagliadori di diversi paesi cum'è u nemicu hè evidenti.
Sottuttu à tuttu u cumpurtamentu di i salariati in u capitalisimu hè chì ùn anu micca un modu alternativu per mantene si solu vendendu a so forza di travagliu. Dunque, per u travagliadore atomizatu, u "dilema di i travagliadori" in u capitalismu diventa "pigliu un travagliu per salarii più bassi è cundizioni di travagliu più longu è più intensi o qualcunu l'avete?" Impedisce a cuuperazione di i travagliadori hè a so "divisione è dispersione", chì, Engels hà cummentatu, "li rende impussibile di capisce chì i so interessi sò cumuni, per ghjunghje à l'intelligenza, per custituiscenu unu classe."2
Homo Economicus
Lasciatu à una "negoziazione isolata, individuale", u salariatu atomisticu agisce cusì cum'è u homo economicus di a teoria neoclassica, calculendu u piacè è u dulore (cum'è trasmessu da u prezzu) è cunsiderà solu ciò chì hè raziunale per ellu o ella cum'è individuu. Questu hè un modu in quale l'atomisimu veru di i salariati (chì u capitale s'impegna à pruduce è ripruduce) hè riflessu in a teoria neoclassica. Hè ancu presente a vera contrapartita di a fallacia logica di a cumpusizioni: ogni travagliu individuali prova di avanzà u so interessu individuali, cum'è se ciò chì hè veru per quellu travagliadore hè tuttu ciò chì importa; u risultatu, cum'è u Cunsigliu Generale di a Prima Internaziunale hà dichjaratu, hè chì i travagliadori in tuttu perde.
Questa hè a tragedia di l'atomisimu, chì hè familiar à certi in u vestitu di a chjamata "tragedia di i cumuni". Comu hè cunnisciutu, l'ultime hè intesu cum'è una storia di prudenza per spiegà perchè a pruprietà cumunu teoricamente porta à u disastru. Pensendu chì s'ellu ùn aghju micca prufittatu qualcunu altru, ogni paisanu individuu sceglie di pasce un animale supplementu nantu à i campi cumuni, è u risultatu hè a distruzzione di a qualità di a terra. A suluzione preferita per i difensori di sta storia hè a pruprietà privata di a risorsa in quistione per chì l'interessu propiu di ogni pruprietariu individuale hè di priservà è migliurà a so produtividade (in u casu di a paràbula, a terra, ma ancu, frà altri. risorse, a banda di bufali, balene, pesci, è presumibilmente acqua è aria). Tuttavia, u focusu nantu à i cumunu identifica erroneamente è cusì maschere a tragedia. Piuttostu chè da a pruprietà cumuna, u cuncettu di a tragedia di atomismu palesa chì a distruzzione di l'omu è a natura hà e so radiche in particulari relazioni suciali.
Mentre chì u cuncettu di a tragedia di l'atomisimu sfida in teorica a cusì chjamata tragedia di u cumunu, l'ultima hè stata refutata concretamente da a storia di e cumunità in quantu à a pruprietà cumuna. Fighjendu in particulare in l'esperienza cù e risorse naturali à quale tutti i membri di una cumunità anu accessu (pesca, sistemi di irrigazione, fureste, è simili), assai studii anu enfasi di e norme, cunvenzioni è regule di travagliu da quali tali cumunità, (per per esempiu, e cumunità indigene) anu gestitu cù successu i cumuni.3
A chjave hè l'esistenza di istituzioni cumunali, arrangiamenti formali o informali da quale a pruprietà cumuna hè monitorata è rispettata. Cum'è Elinor Ostrom è altri chì anu travagliatu nantu à a quistione di a pruprietà cumuna anu spiegatu, l'absenza di una cumunità determinata è capace di monitorà l'utilizazione di i cumunu trasforma l'ultimi in "proprietà d'accessu apertu". Significa chì ùn ci hè micca limitazione à u cumpurtamentu atomisticu in quale l'individui, da l'internu o fora, agisce cum'è se i so interessi privati sò isolati l'una di l'altru. U risultatu hè l'eccessu di pastura, pesca, caccia, pulitura di a terra, fertilizazione chimica, estrazione di minerali, emissioni di carbonu, usu di l'acqua - eccessu in quantu à ciò chì Marx chjamava "tutta a gamma di cundizioni di vita permanenti richieste da a catena di vita". generazioni umane".4
In cunfurmità cù a teoria neoclassica, certi cumunità evitanu a tragedia di l'atomisimu intruducendu sanzioni è multa per violazioni di l'interessu di l'inseme; in ogni modu, a caratteristica di limitazione in parechje cumunità scorri da l'esistenza di norme in quantu à l'equità è u cumpurtamentu adattatu è a morale. In cuntrastu à l'attori anonimi chì populanu a teoria neoclassica, l'individui in queste cumunità "anu spartutu un passatu è aspettanu di sparte un futuru. Hè impurtante ", Elinor Ostrom note dunque, "per l'individui per mantene a so reputazione cum'è membri affidabili di a cumunità".5 In cortu, piuttostu cà una "cunnessione di persone mutualmente indifferenti", i ligami di e persone in tali casi vanu al di là di e premise atomistiche di homo economicus.6 Implicitu quì hè una cuncepimentu di l'equità chì va oltre i risultati di i mercati.
"Equità" è Economia Sperimentale
U cuncettu di equità (è, dunque, ingiustizia) pò esse un veru mumentu di a vita ecunomica. Cumu l'EP Thompson hà revelatu in u so articulu classicu, "L'economia morale di a folla inglese in u XVIII seculu", i rivolti alimentari di quellu periodu riflettevanu un cunsensu largu è appassiunatu chì l'aumentu di i prezzi era inghjustu è inghjustu.7 In listessu modu, James Scott, in u so travagliu nantu à "l'ecunumia murale di u paisanu", hà focu annantu à a nuzione di ghjustizia ecunomica trà i paisani è hà indicatu rivolti è ribellioni chì spuntavanu quandu e nozioni di equità eranu violate.8 Cumu l'aghju discututu in "U Cuncepimentu di "Equità": Possibilità, Limitazioni, Pussibbilitati ", ci sò ancu manifestazioni è diverse forme di resistenza in u "sucialismu reale" da parte di i travagliadori quandu anu cunsideratu cum'è cuntratti suciali taciti è norme esistenti. sò stati violati.9
U cuncettu sottostanti quì hè unu di un equilibriu, un cuncettu chì Thompson hà impiegatu esplicitamente per parlà di "un settore particulari di relazioni suciali, un equilibriu particulari trà l'autorità paternalista è a folla".10 Quandu quellu equilibriu hè disturbatu, pò esse un mecanismu di feedback in quale e masse (paesani, folla, travagliadori) reagiscenu per restaurà e cundizioni previ. Hè precisamente ciò chì Marx hà descrittu in Value, Price and Profit, induve ellu hà dettu chì u 99 per centu di e lotte salariali seguitanu cambiamenti chì avianu pruduciutu i salarii in caduta. "In una parolla", hà nutatu, eranu "reazzioni di u travagliu contr'à l'azzione precedente di u capitale" è eranu un tentativu di restaurà u "standard di vita tradiziunale" chì era sottu attaccu.11 L'impulsu spontaneu di i travagliadori era di luttà per a "equità" contr'à e violazioni di e norme esistenti, in verità, per cumbatte una guerriglia contru l'effetti iniziati da u capitale. L'obiettivu esplicitu di i travagliadori era di luttà per "un salariu di ghjornu ghjustu per u travagliu di u ghjornu ghjustu".
Questu, cum'è Marx hà indicatu, era una "esigenza conservadora", un tentativu di turnà u clock back.12 Piuttostu chè una chjama per a fine di a splutazioni, hè a dumanda di u sfruttamentu ghjustu di u passatu. Infatti, u standard di equità in assai di ciò chì hè statu chjamatu "ecunumia morale" implica guardà in daretu à un tempu megliu. Ùn ci hè micca, però, un cuncettu di equità (è ingiustizia) chì pò guidà in una direzzione rivoluzionaria ?
Nta l'ultimi anni, u sughjettu di l'equità hè apparsu in l'ecunumia mainstream cum'è u risultatu di e dumande da ecunomisti sperimentali è cumportamentali nantu à l'assunzione neoclassica di homo economicus. Per mezu di studii empirichi estensivi di gruppi selezziunati, sustinuti da l'esperienze di a vita reale, questi economisti è psicologi anu cunclusu chì e predizioni di quellu mudellu sò regularmente falsificate da u cumpurtamentu di i sughjetti reali. Contrariamente à a premessa chì l'individui raziunali per definizione sempre agisce per maximizà u so interessu persunale, questi scrittori sustenenu chì i cuncetti di equità sò parti di e funzioni di preferenza di l'individui è, per quessa, agiscenu di manera diversa da homo economicus.
Per esempiu, Kahneman, Knetsch, è Thaler sustenenu chì u "Ultimatum Game", induve un individuu offre una divisione particulare di una somma à un secondu individuu nantu à una basa di "piglià-o lascià" ("lasciallu" chì significa chì nè riceve alcuna parte di quella somma), rivela chì e preferenze di e persone per esse trattate in modu ghjustu è per trattà l'altri in modu ghjustu portanu à agisce contru à e previsioni teorichi. Sicondu a tiurìa, u primu partitu (l'allocatore) raziunale offre u più pocu più di cero pussibule è u sicondu (u destinatariu) accettà sta offerta (ultimatum) invece di ottene nunda.13 In questu eserciziu, però, emerge un mudellu chjaru: i destinatari spessu tendenu à ricusà ogni offerta chì ùn cunsidereghja micca ghjusta, ancu s'è questu significa chì ùn uttenenu nunda, è l'allocatori spessu facenu un'offerta assai sopra à zero, è à volte un uguale. divisione, invece di fà un'offerta palesemente ingiusta.
Una preferenza apparente per l'equità hè ancu dimustrata quandu quelli indagati via interviste telefoniche è teste in aula cunzidenu un scenariu in quale un patronu o patrone prufittà di cambià e cundizioni di u mercatu per mudificà un accordu esistenti, (per esempiu, aumentà l'affittu o salari più bassi). I rispondenti tendenu à vede tali azioni cum'è ingiuste, salvu in u casu induve u patronu / patrone stessu face custioni supplementari. In cuntrastu, i novi cuntratti cù novi partiti chì riflettenu quelli novi cundizioni sò visti cum'è ghjusti. Chì porta i sughjetti di l'indagine à vede l'ultimu casu cum'è ghjustu? A premessa micca dichjarata hè chì u mercatu rende risultati ghjusta; in quantu à l'anzianu casu, a presunta ingiustizia scorre da a violazione di u cuntrattu implicitu in una "transazzione di riferimentu" chì hè accadutu in cundizioni di u mercatu previ (è ghjustu).
Di sicuru, l'infurmazione limitata di sti sughjetti atomistici sò furnuti di sicuru riflette i so ghjudizi particulari in quantu à l'equità. Sì, per esempiu, anu infurmatu chì i travagliadori sò stati super-sfruttatu (in a transazzione di riferimentu) com'è u risultatu di u racismu è u sexismu, anu sempre cuncludi chì hè ghjustu per u patronu di calà i salarii se i so costi di materia prima aumentanu? Cum'è Kahneman, Knetsch è Thaler ammettenu, a ghjustizia ùn deve esse cunfundita cù questa cuncepimentu di l'equità: "A transazzione di riferimentu furnisce una basa per i ghjudizii di equità perchè hè normale, micca necessariamente perchè hè ghjustu" è "Termini di scambiu chì sò inizialmente vistu cum'è inghjustu pò in u tempu acquistà u statutu di una transazzione di riferimentu ".14 Cum'è in l'esempii di "ecunumia morale" citati sopra, u cuncettu di l'equità quì implica di vultà in daretu. In breve, a super-sfruttamentu pò vene in tempu per esse vistu cum'è "legi naturali evidenti".
Ancu s'è i ghjudizii particulari di questi rispondenti di l'inchiesta certamenti ponu esse interrugati, un cuncettu di equità chjaramente pare esse parte di a so funzione di preferenza. Per Kahneman, Knetsch è Thaler, l'incorporazione di l'equità arricchisce u mudellu standard è aiuta à spiegà ciò chì pareanu esse anomalie per u mudellu di homo economicus.15 Ma sfida u mudellu neoclàssicu standard? L'equità diventa solu quì un elementu supplementu in a determinazione di a pusizione ottima di l'individui atomistichi. Un più realistu homo economicus chì permette megliu predizioni, forse, ma sempre u listessu mudellu.
Eppuru, certi studii di l'ecunumia cumportamentale puntanu in una direzzione assai diversa, avvisenduci di cuntradizioni trà e caratteristiche di l'interessu stessu di homo economicus è questioni di equità, morale, o ciò chì l'economista Sam Bowles chjama "preferenze suciale". In u so libru, L'Ecunumia Morale, Bowles definisce e preferenze suciali cum'è "mutivi cum'è l'altruismu, a reciprocità, u piacè intrinsicu à aiutà l'altri, l'avversione à l'iniquità, l'impegnu eticu, è altri motivi chì inducenu a ghjente à aiutà l'altri più di ciò chì hè coherente cù a maximizazione. a so propria ricchezza o pagamentu materiale ".16 Ùn sò solu assai studii dimustranu chì l'interessu stessu è e preferenze suciali coexistenu, ma ancu revelanu caratteristiche particulari di a so interazzione. Bowles illustra stu fenomenu à u principiu di u so libru:
"In Haifa, in sei centri di cura di ghjornu, una multa hè stata imposta à i genitori chì eranu tardi à piglià i so figlioli à a fine di u ghjornu. Ùn hà micca travagliatu. I genitori anu rispostu à a fine radduppiendu a frazzioni di u tempu chì sò ghjunti tardi. Dopu à dodici settimane, l'amenda hè stata revocata, ma i ritardi aumentati di i genitori persista.17
In listessu modu, Bowles nota chì i pompieri di Boston anu rispostu à e penalità per superà un limitu per i so ghjorni di malati aumentendu sostanzialmente i ghjorni di malati chì anu dichjaratu è, infine, pigliendu più di duie volte in l'annu dopu. Inoltre, indica chì i tentativi di accurtà i sughjorni in l'uspidale in Norvegia imponendu ammende anu avutu l'effettu oppostu. Cuntrariu, dunque, à e previsioni di cumu homo economicus atti, l 'effettu di incentivi monetariu in sti casi pari counterintuitive.
Ma u puntu di Bowles hè chì ùn sò micca anomalie. Quandu introducete ricumpensa o penalità cuncrete induve ùn sò micca avà prisenti, qualcosa hè accadutu chì a teoria di homo economicus ùn hè micca catturà. Pudemu vede chì, ancu, in esperimenti cù i zitelli chì sò pruposti una ricumpensa per fà ciò chì eranu felici di fà senza a ricumpensa; per esempiu, in u casu di i zitelli cuntenti d'aiutà un adultu à ricuperà un oggettu persu, cù l'intruduzioni di una ricumpensa "a rata d'aiutu hè cascata da 40 per centu". In un altru casu induve i zitelli anu piaciutu à disegnu, quelli chì accettanu l'idea di ricumpensa anu ridutta a so decisione di sceglie u disegnu in u cursu di u tempu.18
Pudemu identificà dui takeaways da questi esempi, è da i numerosi esperimenti chì Bowles riporta. Prima, "l'incentivi sguassate e preferenze suciale". Ùn pudemu micca assume, cum'è a literatura nantu homo economicus face, a compartmentalization o siparazione di e duie sfere. Piuttostu, "l'incentivi è e preferenze suciali sò sustituti: l'effettu di ognunu nantu à l'attività destinata diminuisce cum'è u livellu di l'altru aumenta".19 Cusì, l'ammenda per i ritardi in u centru di a puericultura "pare avè minatu u sensu di l'obbligazione etica di i genitori per evità di disturbà i prufessori, purtendu à pensà à a ritardazione cum'è solu un altru merci ch'elli puderanu cumprà", è l'amende pusate à u Boston. i pompieri sò andati contru à a so fiertà di serve u publicu.20
A seconda presa da a rivista di Bowles di i diversi studii dimostra l'impurtanza di u secondu pruduttu. U nostru enfasi nantu à u secondu pruduttu predice chì l'attu in risposta à l'incentivi materiali tende à pruduce una persona diversa da quellu chì agisce in cunfurmità cù e preferenze suciale. È, questu hè precisamente a lezzione sottolineata da Bowles. Cunsiderendu l'effetti à longu andà di l'incentivi materiali, Bowles sustene chì "l'ecunumia hè un grande maestru, è e so lezioni ùn sò nè fugaci nè limitati in i so cunfini". L'incentivi materiali, prupone, ponu "affettà u prucessu di apprendimentu à longu andà, chì i risultati persistenu annantu à decennii, ancu tutta a vita". Infatti, "l'incentive altera u prucessu di apprendimentu di preferenze à longu andà, micca facilmente invertitu". Moltu simplice, "ecunumie strutturate da diversi incentivi sò prubabilmente di pruduce persone cù preferenze diverse", o, cum'è Bowles dichjara in a so sottotitolu, "L'Ecunumia Produce People".21
Chì tipi di persone sò prudutte da l'usu di incentivi materiali? Esattamente ciò chì aspittàvate cum'è u risultatu di ciò chì Bowles chjama "l'effettu corrosivu di i mercati è incentivi nantu à e preferenze suciale".22 Micca solu l'incentivi "escludanu" e preferenze suciali in u cortu termini, ma ancu "custituiscenu parte di un ambiente di apprendimentu in quale e preferenze sò duramente mudificate".23 Più cà solu sustituti per e preferenze suciale, l'incentivi materiali formanu a ghjente. In u risultatu, e persone prudutte da i mercati è l'incentivi sò sustituti di e persone carattarizati da mutivi cum'è l'altruismu, l'opposizione à l'iniquità è u piacè intrinsicu à aiutà l'altri. Cumu Bowles si sente nantu à questu hè chjaru da u sottutitulu di u so libru: "Perchè i boni incentivi ùn sò micca sustituti per i boni citadini. "
Tuttavia, malgradu e so preferenze sociali evidenti, Bowles vede a necessità di utilizà incentivi materiali in a speranza di ottene i scopi desiderati. Forsi per via di a so capiscitura di cumu i mercati è l'incentivi materiali anu digià furmatu e preferenze di e persone in u capitalismu, u so scopu hè di enfatizà l'impurtanza di sviluppà "pulitiche publiche chì permettenu à l'incentivi è i limitazioni di travaglià in sinergia piuttostu chè à scopi incruciati cù i populi ". disposizioni etiche è altri riguardu".24 Piuttostu chè cumprumette i "motivi etichi è altri chì sò essenziali per una sucità ben guvernata", Bowles spera per u sviluppu di un disignu di meccanismi chì include "una sàvia cumminazione di incentivi pusitivi è punizioni cù lezioni morali".25 Cumminendu incentivi è preferenze suciali in una manera chì favurizeghja l'ultimi seria per ellu u megliu di tutti i mondi pussibuli.
Dopu avè identificatu a cuntradizzione essenziale trà l'incentivi materiali è e preferenze suciali, però, ùn hè micca abbastanza per circà u mediu d'oru, (a "cumbinazione sàvia") chì pò attenuà quella cuntradizioni è chì pò offre un percorsu incrementale fattibile versu una sucità chì avissi pruduce persone megliu. Ùn pudemu micca piantà quì. Se l'incentivi materiali è e preferenze suciali sò cusì ovviamente in opposizione, hè perchè sò elementi di dui sistemi organici diffirenti. Analiticamente, ci vole à andà sottu à a superficia per capisce quelli sistemi chì ùn solu coexistenu, ma ancu interpenetrate è si deformanu mutualmente.
Capitalismu è cumunità
L'incentivi materiali sò sensu cumunu in un sistema chì parte da una relazione di self-seekers atomisti separati, un sistema basatu micca nantu à "l'associu di l'omu cù l'omu, ma nantu à a separazione di l'omu da l'omu".26 Ciò chì unisce queste "persone mutualmente indifferenti", "mettenduli in relazione cù l'altri, hè l'egoismu è l'interessu privatu di ognunu. Chacun ne fait attention qu'à lui-même, et personne ne s'inquiète des autres.27 Tali self-seekers atomistici è a so cunnessione, u mercatu, sò "premises storichi" di u capitalisimu. U centru di u capitalisimu, però, hè chì pruduce è riproduce un atomismu particulare, quellu di i travagliadori, cum'è a so premessa.28
Cunsiderate a nostra discussione in u capitulu 3 di u capitalismu cum'è un sistema organicu. Una volta chì u capitale s'hè sviluppatu nantu à a so propria fundazione (una volta "hè stessu presuppostu, è procede da ellu stessu per creà e cundizioni di u so mantenimentu è di a crescita"), pruduce e so propiu premesse in a so "forma ecunomica burghese".29 Mercaderie, soldi, mercati, forza di travagliu cum'è una merce, è a separazione di i travagliadori sò pruduciuti è riproduciti cum'è l'apparente indipindenti self-seekers chì rispundenu à a compulsione di u mercatu, chì hè "esternu à l'individui è indipindenti di elli. ." Ddu apparente compulsione esterna, chì assicura a ripruduzzione di u capitalisimu cum'è un sistema urgànicu, hè precisamente per quessa chì Marx hà sottolineatu l'impurtanza di a lege "sacra" di l'offerta è di a dumanda in u mantenimentu di u despotismu di u capitale è perchè hà identificatu l'economia pulitica di u capitale cum'è fundata. in "a regula ceca di e lege di l'offerta è a dumanda".
Cunsideremu, invece, u sistema chì pruduce individui chì in modu cullettivu sò guidati da "mutivi cum'è l'altruismu, a reciprocità, u piacè intrinsicu à aiutà l'altri, l'aversione à l'iniquità, l'impegnu eticu è altri motivi chì inducenu a ghjente per aiutà l'altri. " In cuntrastu à un cuncettu di equità chì si basa nantu à u mercatu è rifiuta solu cum'è inghjustu quelle violazioni di e norme esistenti sviluppate cum'è u risultatu di l'interazzione di l'attori atomistichi, u focu annantu à e preferenze suciali implica a visione chì l'egoismu, l'ineguaglianza è l'insensibilità à i bisogni. di l'altri sò un cumpurtamentu inghjustu è inghjustu per e persone in a sucità. Avemu indicatu quì à un sistema orgànicu alternativu in quale e preferenze suciale sò sensu cumunu. Cum'è Ostrom hà indicatu, in un sistema basatu esplicitamente nantu à l'associu di e persone, a ghjente hè fiera di esse vistu "cum'è membri affidabili di a cumunità". Ch'ella sia chjamata a sucetà sulidararia, l'ecunumia sulidararia, a sucetà cumunale o u cumunismu, u puntu di partenza di stu sistema hè a cumunità, a ricunniscenza di i bisogni di l'altri in a sucetà.30
Cumincià cù a cummunità, prupunia Marx, è "invece di una divisione di u travagliu, ... ci sarà una urganizazione di u travagliu". Quì, i pruduttori, "travagliu cù i mezi di pruduzzione in cumunu", combina e so capacità "in piena cuscenza di sè stessu cum'è una sola forza di travagliu suciale".31 In questu sistema, Marx spiegà in u Grundrisse, "a pruduzzione cumunale, a cummunità, hè presupposta cum'è a basa di a produzzione", è l'attività assuciata da i pruduttori assuciati sò "determinate da i bisogni cumuni è i scopi cumuni".32 In breve, quì i pruduttori anu infurmatu di i so interessi cumuni è per quessa "agiscenu in cumunu".
In questu sistema di cummunità, piuttostu chè "a regula ceca di e lege di l'offerta è di a dumanda" inherente à l'atomisimu di i pruduttori, vedemu a realizazione di "l'ecunumia pulitica di a classa travagliadore", chì hè - "a pruduzzione suciale cuntrullata da u suciale. previsione". A pruduzzione per i bisogni suciali, urganizata da i travagliadori assuciati, basatu annantu à a pruprietà suciale di i mezi di pruduzzione (trè lati di ciò chì Hugo Chavez chjamava "u triangulu elementariu di u socialismu") sò parti di un sistema organicu, una "struttura in quale tutti l'elementi". coesiste simultaneamente è sustene l'un l'altru ". Hè un sistema di ripruduzzione chì i risultati sò premesse di u sistema cum'è "hè u casu cù ogni sistema organicu".33
Unu di i prudutti essenziali di stu sistema hè un tipu particulari di esse umanu carattarizatu da "solidarità, cuuperazione, cura, reciprocità, mutualismu, altruismu, cumpassione è amore".34 Homo solidaricus (cum'è chjamatu da Emily Kawano) sviluppa e so capacità in relazione cù l'altri per sulidarità. Se pruducia cunscientemente per u vostru bisognu, u ghjovanu Marx hà cumentu, sò chì u mo travagliu hè preziosu: "in a mo attività individuale", hà prupostu, "avissi direttamente. cunfirmata e realizatu a mo vera natura, mia umanu natura, mio natura cumuna." Cusì, u sicondu pruduttu di a nostra attività in a sucietà cumunale hè u sviluppu di l'omu riccu chì rializeghja si pruducia in cuscenza per l'altri.35 Cù "scambiu liberu trà l'individui chì sò assuciati nantu à a basa di l'appropriazione cumuni è di u cuntrollu di i mezi di pruduzzione", Marx hà pensatu a pruduzzione di "l'individualità libera, basata nantu à u sviluppu universale di l'individui è nantu à a so subordinazione di a so produtividade cumunale, suciale. cum'è a so ricchezza suciale ".36
Dui sistemi organici. Ogni hè separatu è compartimentatu. Ognunu produce un tipu particulari di esse umanu. Attualmente, u capitalismu esistente cuntene elementi di i dui sistemi, è questu pone a quistione di cumu si interagiscenu. Bowles ricunnosce chì l'incentivi è e preferenze suciali sò sustituti, chì tendenu à "sguassate" l'altri è chì e persone prodotte da ognunu sò sustituti. In vista di u so publicu sceltu, cerca di cunvince u legislatore sàviu per circà u mecanismu chì pruducerà a cumminazione più salutaria di i dui mutivi. Ma questu ùn abulisce micca e cuntradizioni trà i dui sistemi.
A capitale, a sapemu, hè constantemente tentativu di separà i pruduttori per debilità. Guadagna sempre turnendu i travagliadori contru à l'altri è di vede l'altri cum'è cuncurrenti, cum'è usurpatori, cum'è minacce, cum'è nemichi. Face tuttu ciò chì pò per favurizà l'atomisimu è per trasfurmà tuttu in relazioni di u mercatu; L'obiettivu di u capitale in questu rispettu hè a cummodificazione cumpleta, ciò chì Marx hà descrittu cum'è un "tempu quandu tuttu, morale o fisicu, essendu diventatu un valore cummerciale, hè purtatu à u mercatu", un tempu di "venalità universale".37 A capitale, in corta, cunduce constantemente à scaccià tutte e tracce di u sistema di a cumunità. Pensà chì un disignu di meccanismi sàviu hè abbastanza per sustene stu impulsu hè utopismu.
Incentivamentu materiale versus preferenze suciale, atomismu versus cumunità, separazione versus sulidarità, homo economicus n parauni homo solidaricus, l'ecunumia pulitica di u capitale versus l'ecunumia pulitica di a classa obrera - questi sò i lati di a lotta di classi in u capitalismu esistenti.38 Piuttostu chè sperendu in "una sàvia cumminazione" di ognunu, u sàviu rivoluzionariu capisce chì hè di primura di luttà per tutti i mezi pussibuli per scunfighja u capitalisimu, per decommodificà tuttu, per custruisce u sistema di a cumunità induve i pruduttori agiscenu in cumunu. È, simultaneamente in quellu prucessu, cumu si pruducianu cum'è a classa obrera chì u sistema di a cumunità hà bisognu. •
Stu essai hè un essai extracte da u so libru Trà u capitalisimu è a cumunità.
Endnote
- Frederick Engels, "A Question Constitutional in Germany" (1847), in Marx and Engels, Collected Works, Volume 6 (New York, International Publishers, 1976), 83-84.
- Engels, "La questione custituzionale in Germania", Ibid.
- Per esempiu, vede Elinor Ostrom, Governing the Commons: The Evolution of Institutions for Collective Action (Cambridge: Cambridge University Press, 1990); è Daniel W. Bromley, ed., Making the Commons Work: Theory, Practice, Policy (San Francisco: ICS Press, 1992).
- Marx, Capital, Vol.3:, 754n. Vede Lebowitz, L'imperativu sucialistu, 22-26, 32-34, esp. L'Alternativa Socialista, in particulare, "Espanding the Commons", 146–48. è Lebowitz, L'Imperativu Sucialista, 22–6, 32–4.
- Ostrom, Governing the Commons, 88.
- Lebowitz, L'Alternativa Sucialista, 66-68; Lebowitz, L'Imperativu Sucialista, 26-27. Cf. Vedi ancu Marx, Grundrisse, 158, 171–72.
- EP Thompson, "L'economia morale di a folla inglese in u XVIIIesimu seculu", Past and Present 50 (1971).
- James C. Scott, L'Ecunumia Morale di u Campagnolu: Rebellion and Sussistence in Southeast Asia (New Haven: Yale University Press, 1976), 4-5, 7.
- Capitulu 9 in Lebowitz, L'Imperativu Sucialista, cap. 9.
- Thompson, "L'economia morale di a folla inglese in u XVIIIesimu seculu", 129.
- Marx, Valore, prezzu è prufittu, 143-45.
- Marx, Valeur, prix et profit, Ibid., 148–49.
- Daniel Kahneman, Daniel; Jack L. Knetsch, Jack L; è Thaler, Richard H. Thaler, "Fairness and the Assumptions of Economics", Journal of Business, Vol. 59/4, n. 4 (uttobre 1986).
- Daniel Kahneman, Jack L. Knetsch, Richard H. Thaler, Kahneman, Daniel; Knetsch, Jack. L; Thaler, Richard, "L'equità cum'è una limitazione à a ricerca di prufittu: i diritti in u mercatu," American Economic Review, Vol. 76/4, n ° 4 (settembre 1986), 730-31.
- Kahneman, Daniel; Knetsch, Jack. L; Thaler, Richard, "L'equità è l'assunzioni di l'ecunumia", S299.
- Samuel Bowles, L'Ecunumia Morale: Perchè i Boni Incentivi ùn sò micca Sustituti per i Boni Cittadini (New Haven: Yale University Press, 2016).
- Bowles, The Moral Economy, Ibid., 4. Bowles si riferisce à 51 studii, chì implicanu 26,000 sughjetti in 36 paesi.
- Ibid., Bowles, L'economia morale, 5, 9, 98–9.
- Ibid., Bowles, L'economia morale, 50.
- Ibid., Bowles, L'economia morale, 5, 9-10.
- Ibid., Bowles, L'economia morale, 115-18.
- Ibid., Bowles, L'economia morale, 111.
- Ibid., Bowles, The Moral Economy, 122. Nota chì i so argumenti nantu à l'effetti corrosivi di i mercati è di l'incentivi materiali nantu à e persone ùn sò micca specifichi à u capitalismu, ma s'applicanu ancu à u sucialismu di u mercatu è, in generale, à e società chì cercanu di custruisce u socialismu. utilizendu incentivi materiali.
- Ibid., Bowles, L'economia morale, 150.
- Ibid., Bowles, L'economia morale, 221.
- Vede a discussione di i pruduttori separati in u capitulu 3, "A Società Solidaria", in Lebowitz, L'Alternativa Socialista.
- Marx, Capitale, Vol. I: 1; 280.
- Solu in u capitalismu tuttu hà un prezzu, (cumpresu, Marx si burlò, "virtù, amore, cunvinzione, cunniscenza, cuscenza, etc."). Karl Marx, A miseria di a filosofia, 113.
- Marx, Grundrisse, 278, 459–60.
- In cuntrastu à u "cumunisimu", a designazione cum'è "cumunità" mette in risaltu e relazioni trà e persone.
- Marx, Grundrisse, 172; Marx, Capital, Vol. I, 1:171.
- Marx, Grundrisse, 171–72.
- Lebowitz, L'Alternativa Sucialista, 85-89; Marx, Grundrisse, 278.
- Emily Kawano, Ecunumia sulidarità: Custruì una ecunumia per a ghjente è u pianeta.
- Marx, "Cumenti nantu à James Mill", in Marx è Engels, Collected Works, vol. 3 (New York: International Publishers, 1975), 227–28; Karl Marx, Manoscritti ecunomichi è filosofichi di u 1844, 302, 304.
- Lebowitz, L'Alternativa Socialista, 78-81; Marx, Grundrisse, 158–59.
- Marx, La pauvreté de la philosophie, Marx et Engels, Œuvres collectées, vol. 6, 113. Nota chì Bowles cita sta discussione in, Bowles, The Moral Economy, 113.
- A Critica di Marx di u prugramma Gotha deve esse capitu in questu cuntestu. Vede u capitulu 2, "Capisce a critica di u prugramma di Gotha", in Lebowitz, L'Imperativu Socialista: Da Gotha à Avà.
Michael A. Lebowitz hà insignatu l'Ecunumia Marxiana è i Sistemi Economici Comparati à l'Università Simon Fraser in Culumbia Britannica dapoi u 1965 è hè attualmente prufessore emeritu di ecunumia. Dirigeva u prugramma in Pratica Trasformativa è Sviluppu Umanu à u Centro Internacional Miranda (CIM). U so ultimu libru hè Trà u capitalisimu è a cumunità (New York: Monthly Review Press 2021). E so publicazioni ponu esse truvate à michaelalebowitz.com.
ZNetwork hè finanzatu solu da a generosità di i so lettori.
Donate