"V for Vendetta" hè un filmu d'azzione-avventura chì puderia solu inspirà
V for Vendetta Regia: James McTeigue Scritta da:
i Wachowskis Starring: Natalie Portman, Hugo Weaving, Stephen Rea, John Hurt
Ùn truvate micca assai filmi basati nantu à i caratteri di fumetti chì si fermanu veramente cun voi. A serie di Batman hà iniziatu cù Michael Keaton chì ghjucava à un cruciatu di Caped Crusader è hà finitu cù George Clooney chì face una bona impressione di Adam West in u spettaculu di TV di l'anni 1960. L'X-Men, u Fantastic 4, u Hulk è u Spiderman anu tutti u trattamentu di grande schermu à vari gradi di successu, ma nimu d'elli ùn anu statu accusatu di esse pruvucatu à pensà.
V for Vendetta hè un film comicu-eroe assai diversu. Basatu nantu à u "rumanzu graficu" di u scrittore Alan Moore, cum'è i libri di fumetti sò chjamati avà, V hà un scopu. A causa di a so vendetta hè un puntu maiò di a trama, per quessa, ùn l'aghju micca divulgatu, ma u mette in un odds estremu cù un regime totalitariu in Gran Bretagna in un futuru vicinu.
Cum'è scrittu da Moore, u regime hè statu inspiratu da u guvernu di Margaret Thatcher in l'anni 1980, cum'è reazionariu, duru è anti-travagliu cum'è l'Amministrazione Reagan, ma senza a retorica solare è l'Olimpiadi d'estate di u 1984 per mette una faccia felice. lu. Questa adattazione cinematografica da i Wachowski, a squadra di fratellu rispunsevuli di The Matrix è e so sequenze, ricorda più di l'amministrazione Bush.
Esempii di tradimentu di u regime puderianu vene da u ghjurnale d'oghje: tribunali sicreti, prigiò sicreti, capri espiatori pulitichi "sparuti" è torturati, una relazione troppu còmuda trà Big Business è u guvernu, i scontri TV è i capi religiosi currutti chì aiutanu u guvernu à fà u so bruttu travagliu. , è un scagnu puliticu spietatu chì tira i fili.
Contr'à stu regime battaglie V, interpretatu da Hugo Weaving, cunnisciutu per i so roli di l'Agente Smith in a serie "Matrix" è Elrond, rè di l'Elfi in a trilogia "Signore di l'Anelli". Si piatta daretu à a maschera di Guy Fawkes, l'anarchistu di u 17u seculu chì hà pruvatu à saltà l'edificiu di u Parlamentu di Londra in u 1605. Citendu à Shakespeare è dimustrà una destrezza considerableu cù i culteddi, cerca a so vendetta di quelli chì l'hanu fattu male è tene u populu cun un pettu. pugnu di ferru. Hè aiutatu da Evey, una ghjovana donna chì hà ragioni per sè stessu per odià u guvernu, ma hè troppu ingabbiata da a paura per fà qualcosa. Evey hè interpretata brillantemente da Natalie Portman, chì stende u so creditu di film d'azzione oltre Star Wars Episodi I-III, è mostra una prufundità considerableu. Quandu V salva Evey è l'aiuta à scappà da a so paura, Portman si trasforma in un eroe di ogni donna.
(Hè straziante di fighjulà à Portman veramente singhiozzi mentre i so capelli sò tosati è dopu apparisce in un smock di prigiò senza forma, chì pareva usatu è emaciatu, soprattuttu à a luce di u fattu ch'ella hè orgogliosa di ebrea. Siccomu a film hè stata fatta in Berlinu, unu suspetti ch'ella ùn hà micca avutu assai difficultà à truvà a so mutivazione. L'imaghjini evocatori, unu assume, ùn hè micca ghjuntu per casu.)
In questa fraca vene Stephen Rea (The Crying Game) cum'è Chief Inspector Finch, u polizia chì vole catturà V . Più convincente hè u desideriu di Finch di scopre a verità, chì l'Altu Cancelliere Sutler, interpretatu da John Hurt (The Elephant Man), vole tene nascostu à tutti i costi.
U principale strumentu di Sutler hè a paura, è i media cumpleti repite u guvernu dicenu chì sanu chì sò bugie. V ùn hè micca un supereroe per risolve i prublemi di u populu. Piuttostu, prova di liberà li per risolve u so propiu. Forse ci hè una lezziò da amparà in questu: u publicu sà chì u guvernu ùn hè micca bè è i media mentinu. Quandu V presenta l'uppurtunità per elli di fà qualcosa, u guvernu diventa assai, assai nervoso.
Finch hè parti di u circulu internu di Sutler, è sà induve questu hè capu: "Chì succede sempre quandu e persone cù pistole sò cunfruntate da persone senza pistole?" (Finch, cum'è Rea in a vita reale, hè di estrazione irlandese, aghjunghjendu un altru stratu di risonanza pulitica à sta linea).
U risultatu hè un climax putente è movente.
V per Vendetta deve un debitu à u 1984 di George Orwell, It Can't Happen Here di Sinclair Lewis, The Handmaid's Tale di Margaret Atwood, è parechji racconti di prudenza annantu à u putere di u guvernu è u publicu chì si rende troppu facilmente. Cum'è quelli libri, a film ùn si risolve micca in una bella fine, ma lascia aperta ciò chì succede dopu. Ancu s'è un pocu di u dialogu hè un cliché puliticu ('U Populu ùn deve micca a paura di i so guverni, i guverni duveranu teme di u so populu.') U missaghju hè più texturizatu. Custruì una sucità giusta ùn si presta à risoluzioni faciuli.
V per Vendetta ùn insulta micca u so publicu cù un finale felice "Hollywood". Mentri vi prubabilmente sentite bè cum'è i crediti rotulanu, hè ancu prubabile di sentu ispiratu è, sperendu, forse un pocu cum'è avete statu spuntatu da una gabbia.
__
Dave Saldana hè u direttore di cumunicazione per i travagliadori elettrici, radio è macchine uniti d'America.
ZNetwork hè finanzatu solu da a generosità di i so lettori.
Donate