Certi piramidi, cum'è quelli di l'Eggittu è di u Messicu, sò destinati à perpetuà a memoria di un imperu è succumbe dopu seculi di splendore. L'altri, cum'è quellu di l'Albania in u 1996, pruvucanu una inflazione momentanea di l'ecunumia, creanu una euforia falsa, ma utile trà u populu versu un guvernu amichevule à l'imperu.
In Culumbia, più di 20 imprese sò cresciute sottu à un "Schema Ponzi", chì u nome vene da l'italianu Carlo Ponzi (chì hà utilizatu u metudu in u 1919) ma hà una origine sempre più antica, da Baldomera Larra di Spagna, chì l'hà utilizatu in u 1876.
In u schema Ponzi di Colombia, sicuru, i 20 imprese ùn sò micca pruprietà di Uribe o di u guvernu, ma sò in cima di una piramide di speculazione ecunomica custruita in l'ultimi anni da u guvernu. U guvernu di Uribe hà cavalcatu l'onda di marea ecunomica glubale generata da a guerra in Iraq chì hà iniziatu in u 2003. Prima, u guvernu hà utilizatu com'è un debitu publicu di basa, "internu" vendendu bonds (chjamati TES) à tassi d'interessu elevati (cum'è tutte e piramidi) sopra à quelli offerti nantu à u mercatu internaziunale. I tassi anu attiratu capitali d'altu risicu - ma i fondi di pensioni privati di pensione è i fondi di sulidarità di a salute publica anu ancu acquistatu.
U sicondu livellu di a piramide speculativa hè stata custruita annantu à l'accordu di Ralito. Questu accordu hà scatenatu u lavamentu di dollari è euro di i narco-paramilitari "smobilizati". Per avè accessu à tali risorse sò stati capaci di mantene a so immensa putenza. Cum'è in u casu di e piramidi albanesi, ci hè una implicazione di a mafia calabrese (Ndrangheta) in l'affari narco-paramilitari. Sottu a gestione imperiale, e mafie è a pulitica parenu s'amparanu bè. L'accordu cù i narco-paramilitaris hà ancu furnitu a sicurità da a persecuzione à i beneficiari di anni di terrore. Questi beneficiari includenu micca solu paramilitarii d'altu prufilu cum'è i Macacos, i Mancusos, Jorge 40 è Don Bernas, ma ancu quelli chì li finanziavanu per appruvà e terre di i campagnoli, uttene cuntratti petroliferi è minieri o distrughjenu i diritti di i so travagliadori.
In u mità di a crescita di u ciculu ecunomicu internaziunale, è nantu à l'escalator di i bonds TES è di i narco-dollari di Ralito, i mercati colombiani anu attraversatu una bonanza di profitti di mille per centu durante a prima amministrazione Uribe (2002-). 2006). A borsa colombiana batte u record internaziunale di crescita.
Mentre chì e piramidi albanesi crescenu, nimu ùn pudia osà parlà contru à elli senza u risicu di linchà. Ancu u paisanu più poviru di a campagna vindia a so vacca per invistisce in elli. A carne era bonita in a capitale è a festa era in corsu. U guvernu era amatu da tutti. U sgiò Berisha puderia imprigionà i sucialisti, i sucialisti è i cumunisti è u mondu sanu applaude : Viva Berisha ! Quandu i piramidi collapsò, a truffa hè diventata subitu evidenti. Tutti vulianu lincà i truffatori è fà falà u guvernu. À mezu à i truffati eranu millaie di pulizie è suldati chì armavanu u populu. L'ONU hà mandatu una forza multilaterale guidata da l'Italia per ristabilisce l'ordine, partendu da a cità di Vlora, induve un cumitatu di "salvazione" avia stabilitu un guvernu alternativu.
U primu "slip" di a piramide colombiana hè accadutu in a borsa, dopu à a caduta di i mercati in i Stati Uniti è in u mondu. Questu hà digià causatu perdite massive in i fondi di pensione è di pensione, chì, inseme, sò u sicondu investitore più grande in u paese è chì u so destinu determinarà à turnu u destinu di i travagliadori di Colombia in a so vechja. L'effetti di stu primu slip, in ogni modu, sò stati risentiti solu da i detentori di azioni. In i Stati Uniti, a vendita di Natale di u 2007 era terribili per via di a crisa, ma in Culumbia ùn anu mai statu megliu, i carrughji eranu sempre pieni di ghjente di classe media chì apprufittanu di a bonanza (ma micca cusì in i slums).
I risultati di l'elezzioni merriali di u 28/07 d'ottobre in Bogotà riflettenu a polarizazione di sta "bonanza". In i zoni di i più alti livelli di ingressu (4,5, è 6 secondu a classificazione statistica di u redditu colombiano), u candidatu Uribista hà guadagnatu 65% (cù u sicondu postu ottene u 20%). In i zoni di u più bassu redditu (1,2, è 3) u risultatu hè u inversu, cù u candidatu di u partitu di l'uppusizione Polo Democratico ottene 65%. In a pupulazione di u livellu di redditu 1, l'Uribista hà in realtà piazzatu terzu. Sta emergenza di i poveri in l'elezzione di a merria ùn hè ancu riflessa in una opzione pulitica naziunale : a ghjente percepisce l'effetti di a pulitica neoliberale in u locu è li rifiuta, ma crede sempre chì Uribe porta più impieghi è più affari.
Parechji poveri in a periferia di Bogotà passanu ogni pesu chì anu nantu à e piramidi. En même temps, ils font la queue et attendent le minuscule subvention accordé par « familias en accion » et d'autres programmes d'aide sociale financés par dette publique. Se a basa pulitica di Uribe hè u cultu di i ricchi è u fervore di a classe media, ferma tolleratu da i poveri.
Ma l'ecunumia hè senza pietà è i so cicli inevitabbili. Ci hè avà un deficit cummerciale enormu è l'impurtazioni crescenu assai più veloce di l'esportazioni durante u boom. L'ecunumia di u principale cumpratore di a Colombia, i Stati Uniti, hè intrutu in una recessione. Venezuela cumprà più di u 20% di l'espurtazioni di a Colombia, ma i prublemi pulitichi ben cunnisciuti sò un ostaculu per u cummerciu è l'istituzione colombiana hè disperata è sperendu chì a crisa serà risolta cù una caduta rapida di Chavez.
I dollari è l'euro di Ralito sò in periculu per via di e decisioni emesse da a Corte Custituzionale è Suprema chì anu impeditu di tichjarà i crimini contr'à l'umanità commessi da i paramilitari cum'è "crimini pulitichi" (s'eranu stati cusì etichettati, i criminali avarianu avutu più prutezzione ). I tribunali anu designatu ancu l'attività para-statali di i paramilitari cum'è "sedizione", stessu un crimine maiò. U Supreme Cout hà ancu iniziatu inchiesta penali nantu à u 20 per centu di i membri di u Cungressu per i so ligami cù i paramilitari. Uribe contr'attaccò subitu u ghjudice chì, cum'è presidente di a Corte Suprema, hà perseguitatu u so cuginu per ligami paramilitari. Uribe vole mette u ghjudice sottu à una inchiesta di u Cungressu, chì hè duminata da i parapulitichi. Uribe si prepara cusì à un colpu di colpu contru à a magistratura.
In tali circustanze, i piramidi di u livellu di a strada anu servitu cum'è un mezzu di mantene a crescita speculativa di l'ecunumia. A Superintendenza Finanziaria hà finalmente sanzionatu una di l'imprese 20, ma a sanzione ùn hà micca effetti legali immediati è hà digià pruvucatu una manifestazione di prutesta da i clienti. Affruntà u scandalu, a Superintendency of Societies hà cuminciatu à investigà altri casi à principiu di ferraghju 2008. Tutti l'investigazioni troppu tardi, datu chì hè una truffa mundialmente cunnisciuta è una chjara opportunità per lavà soldi perchè a sede di sti negozii sò, in parechji casi, regioni induve l'unica attività ecunomica hè a pruduzzione di coca, è ancu perchè, cum'è in Albania, assai di i truffati sò pulizza è suldati. In u centru di u centru di Bogotà, una multitùdine di omi di polizia è donne aspettanu in fila ogni ghjornu per deposità i so risparmi in una piramide. Quale metterà a campana à stu ghjattu ?
A piramide colombiana collapserà. Senza una ecunumia vivace, Uribe cascarà cum'è Berisha. I parapulitichi ùn puderanu micca sempre ammuccià i so crimini daretu à e mobilizazioni di massa contr'à i crimini di a guerriglia. Ma a caduta di e piramidi ùn pò micca da sè stessu guidà à ogni grande cambiamentu. A caduta di Berisha hà purtatu solu centinaie di millaie di travagliadori disoccupati fora di l'Albania. In seguitu, i Stati Uniti / l'OTAN bombardavanu a Jugoslavia è sustenevanu l'Albanesi contr'à i Serbi in Kosovo. U naziunalismu albanese hè stata grata - l'Albania hè unu di l'unichi paesi di u mondu induve Bush hè ben ricevutu. Ottu anni dopu a so caduta, Berisha hà tornatu à u putere. Uribe hà ancu una carta per ghjucà, designendu ellu stessu cum'è u campione di i Stati Uniti in a battaglia cù Chavez.
(traduttu da Justin Podur)
Segui
Tutte l'ultime da Z, direttamente à a vostra inbox.
Institute for Social and Cultural Communications, Inc. hè un 501 (c)3 senza prufittu.
U nostru EIN # hè # 22-2959506. A vostra donazione hè deducibile da l'impositu à a misura permessa da a lege.
Ùn accettemu micca finanziamentu da publicità o sponsor corporativi. Ci cunfiemu di donatori cum'è voi per fà u nostru travagliu.
ZNetwork: Left News, Analysis, Vision & Strategy