L'assassiniu di 34 minatori da a polizia sudafricana, a maiò parte di elli sparati in u spinu, mette pagatu à l'illusione di a demucrazia post-apartheid è illumina u novu apartheid mundiale di quale Sudafrica hè à tempu un mudellu storicu è cuntempuraneu.
In u 1894, assai prima chì l'infame parola Afrikaans predisse un "sviluppu separatu" per a maiò parte di a ghjente di u Sudafrica, un inglese, Cecil John Rhodes, supervisò l'attu Glen Gray in ciò chì era allora a Colonia di Capu. Questu hè statu cuncepitu per furzà i neri da l'agricultura à un esercitu di manodopera à pocu pressu, principarmenti per l'estrazione di l'oru novu scupertu è altri minerali preziosi. In u risultatu di stu darwinismu suciale, a cumpagnia De Beers di Rhodes hà sviluppatu rapidamente in un monopoliu mundiale, facendulu fabulosamente riccu. In cunfurmità cù u liberalismu in Gran Bretagna è i Stati Uniti, hè statu celebratu cum'è un filantropu chì sustene e cause d'alta mente.
Oghje, a borsa di Rhodes in l'Università di Oxford hè apprezzata trà l'elite liberali. I studienti riesciuti di Rhodes devenu dimustrà "forza morale di caratteru" è "simpatia è prutezzione di i debuli, è altruismo, gentilezza è fraternità". L'anzianu presidente Bill Clinton hè unu, u generale Wesley Clark, chì guidò l'attaccu di l'OTAN in Jugoslavia, hè un altru. U muru cunnisciutu cum'è l'apartheid hè statu custruitu à prò di i pochi, micca menu i più ambiziosi di a burguesia.
Questu era qualcosa di un tabù durante l'anni di l'apartheid razziale. I sudafricani di discendenza britannica puderanu indulge una apparente opposizione à l'obsessione di i Boers per a razza, è u so disprezzu per i Boers stessi, mentre furnisce e facciate daretu à quale un sistema inumanu garantiva privilegi basati nantu à a razza è, più impurtante, in a classe.
A nova elite negra in Sudafrica, chì u numeru è a so influenza anu cresciutu constantemente durante l'ultimi anni di l'apartheid razziale, hà capitu u rolu chì avarianu ghjucatu dopu a "liberazione". A so "missione storica", hà scrittu Frantz Fanon in u so classicu prescentu U disgraziatu di a Terra, "ùn hà nunda à fà cù a trasfurmazioni di a nazione: cunsiste, prosaicamente, à esse a linea di trasmissione trà a nazione è un capitalisimu rampante ancu camuflatu".
Questu hè appiicatu à e figure principali in u Cungressu Naziunale Africanu, cum'è Cyril Ramaphosa, capu di l'Unione Naziunale di i Minatori, avà un multimilionariu corporativu, chì hà negoziatu un "accordu" di spartera di u putere cù u regime di F.W. Klerk, è Nelson. Mandela stessu, chì a so devozione à un "cumprumissu storicu" significava chì a libertà per a maiuranza da a miseria è l'iniquità era una libertà troppu luntanu. Questu hè diventatu chjaru fin'à u 1985 quandu un gruppu di industriali sudafricani guidati da Gavin Reilly, presidente di a cumpagnia minera anglo-americana, si ncuntrau ufficiali prominenti di l'ANC in Zambia è e duie parti accunsenu, in effetti, chì l'apartheid razziale seria rimpiazzatu da l'ecunumia. l'apartheid, cunnisciutu com'è u "mercatu liberu".
In seguitu, riunioni secrete anu fattu in una casa signorile in Inghilterra, Mells Park House, in quale un futuru presidente di l'Africa Sudafricana liberata, Tabo Mbeki, hà servitu whisky di maltu cù i capi di e corporazioni chì avianu sustinutu l'apartheid razziale. U giant britannicu Consolidated Goldfields hà furnitu u locu è u whisky. L'obiettivu era di sparghje i "moderati" - cum'è Mbeki è Mandela - da una multitùdine sempre più rivoluzionaria in i townships chì evocavanu ricordi di rivolte dopu à a massacre di Sharpeville in u 1960 è à Soweto in u 1976 - senza l'aiutu di l'ANC.
Una volta chì Mandela hè stata liberata da a prigiò in u 1990, a "promessa inviolabile" di l'ANC di piglià a capitale monopolistica hè raramente intesa di novu. In a so tour triunfante di i Stati Uniti, Mandela hà dettu in New York: "L'ANC riintroducerà u mercatu in Sudafrica". Quandu aghju intervistatu Mandela in u 1997 - era tandu presidente - è li ricurdò di a prumessa inviolabile, mi sò dettu in termini senza certezza chì "a pulitica di l'ANC hè a privatizazione".
Avviluppati in l'aria calda di a lingua corporativa, i guverni Mandela è Mbeki anu pigliatu i so spunti da u Bancu Mundiale è u Fondu Monetariu Internaziunale. Mentre a distanza trà a maiuranza chì vive sottu à i tetti di stagno senza acqua corrente è l'elite nera di novu riccu in i so patrimonii chjusi hè diventata un abissu, u ministru di Finanze Trevor Manuel hè statu elogiatu in Washington per i so "risultati macro-ecunomichi". Sudafrica, hà nutatu George Soros in u 2001, era statu consegnatu in "e mani di a capitale internaziunale".
Pocu prima di a strage di i minatori impiegati per una miseria in una miniera di platinu periculosa registrata in Gran Bretagna, l'erosione di l'indipendenza ecunomica di u Sudafrica hè stata dimustrata quandu u guvernu ANC di Jacob Zuma hà cessatu di impurtà u 42 per centu di u so oliu da l'Iran sottu una intensa pressione da l'Iran. Washington. U prezzu di a benzina hà digià crisciutu assai, impoveriscendu ancu a ghjente.
Stu apartheid ecunomicu hè oghji replicatu in u mondu cum'è i paesi poveri cumponenu cù e dumande di "interessi" occidentali in uppusizione à i so propiu. L'arrivu di a Cina cum'è un contendente per e risorse di l'Africa, anche senza e minacce ecunomiche è militari di l'America, hà furnitu più scusa per l'espansione militare americana, è a pussibilità di a guerra mundiale, cum'è dimustratu da l'ultime armi è u budget militare di u presidente Barack Obama. di $ 737.5 miliardi, u più grande mai. U primu presidente afro-americanu di a terra di l'esclavità preside una ecunumia di guerra perpetua, disoccupazione di massa è libertà civili abbandunate: un sistema chì ùn hà micca obiezione à i neri o marroni, sempre chì serve a classa ghjusta. Quelli chì ùn anu micca rispettu sò prubabilmente incarcerati.
Questu hè u modu sudafricanu è americanu, di quale Obama, figliolu di l'Africa, hè l'embodiment. L'isteria liberale chì u candidatu presidenziale republicanu Mitt Romney hè più estremu di Obama ùn hè micca più di una prumuzione familiar di "minore malizia" è ùn cambia nunda. Irnicamenti, l'elezzione di Romney à a Casa Bianca hè prubabile di risveglià a dissidenza di massa in i Stati Uniti, chì a so morte hè u successu singulari di Obama.
Ancu Mandela è Obama ùn ponu esse paragunati - unu hè una figura di forza persunale è curagiu, l'altru una pseudo creazione pulitica - l'illusione chì tramindui beckoned un novu mondu di ghjustizia suciale hè simile. Appartene à una grande illusione chì relega ogni sforzu umanu à un valore materiale, è cunfunde i media cù l'infurmazioni è a cunquista militare cù un scopu umanitariu. Solu quandu rendemu queste fantasie, cumminciamu à finisce l'apartheid in u mondu.
U filmu di u 1998 di John Pilger, Apartheid Did Not Die, hè dispunibule nantu à www.johnpilger.com