Questu hè u primu di una seria di "lettere aperte" à i ghjovani (per dì, da 14 à 25 anni) d'America. À i ghjovani chì custituiscenu oghje a SPERANZA di u mondu per a sopravvivenza. A sopravvivenza di u mondu? Sembra una esagerazione. Ùn hè micca cusì, è questu hè per quessa:
1. Ci hè una probabilità significativa per un errore accidintali in relazione à l'armi nucleari.
2. I Stati Uniti anu scartatu u Protocolu di Kyoto (un Accordu per cumincià à salvà a terra). Intantu u ghjacciu nantu à a terra si funnu, in particulare in i glaciers di u Nepal.
3. I Stati Uniti anu dichjaratu chì u Tribunale di Nuremberg ùn hè micca applicatu à i criminali americani contru l'umanità.
Per cambià questu, i ghjovani americani duveranu sapè ciò chì succede in u mondu. A serie di sti "lettere aperte" hè un sforzu, da questa parte di a terra, per aiutà à acquistà sta cunniscenza.
U 21 di ferraghju di u 2005, Seymour Hersh hà vintu u premiu di a rivista George Polk per i so cunti in u New Yorker di a tortura di l'Iraqi in Abu Ghraib. Hersh in u 1969, 35 anni fà, hà revelatu u massacru in My Lai, un paese di u Vietnam di u Sudu, induve i suldati americani anu assassinatu tutti i so abitanti. Per quella storia hà ricevutu u so primu premiu George Polk. L'attuale per Abu Ghraib hè u so quintu.
A storia My Lai hè stata scuperta da un ghjovanu suldatu americanu, in i primi 20 anni, chjamatu Ronald Ridenhour. A storia di Abu Ghraib hè stata scuperta da Joseph Darby, un altru suldatu americanu. Questi casi indicanu chì i ghjovani in America ponu cambià e cose. Inoltre, paragunate i "valori morali" di sti dui ghjovani à i "valori morali (cristiani)" di Barbara Bush è u so figliolu George W., o di Rumsfeld, d'Ashcroft, di Condoleezza Rice, di Wolfowitz, etc.
Ma, quale era George Polk? Perchè un Premiu hè statu stabilitu in u so onore?
George W. Polk hè natu in u 1913 in Texas. Dopu à Pearl Harbor, hà battutu cum'è pilotu di caccia in u Pacificu, hè statu abbattutu duie volte è dopu avè statu per un annu in diversi ospedali, hà vultatu in i Stati Uniti. Dopu à a guerra cum'è currispundente di a CBS, hà cupertu u prucessu di Nuremberg, in u 1946.
In u 1947 Polk hè vinutu in Grecia cum'è currispundente di a CBS. In settembre di u stessu annu si maritò, Rea Kokkonis, una donna greca. "Vistu inseme ellu cù a so testa forte è bionda è ella dolcemente è scuramente vivace, anu fattu una coppia invidiable, una unione, si pò pensà, di tuttu ciò chì era più attraente in e razze nordiche è mediterranee", scrive Kenneth Matthews, un amicu. di a coppia, in u so libru "Memories of a Mountain War" (Longman, 1972).
Uni pochi mesi dopu à u so matrimoniu, u 7 di maghju o l'8 di maghju di u 1948, George Polk hè statu assassinatu da un colpu à a so testa. U so corpu hè statu trovu u 16 di maghju, una dumenica, fluttu in u portu di Saloniccu, à 50 metri da u mare. Oghje, 57 anni dopu à l'assassiniu, hè largamente accettatu chì Polk hè statu assassinatu da u guvernu americanu.
[Nota: Saloniccu, o "Tessalonica" in grecu classicu, una cità in u nordu di a Grecia, hè stata fundata in u 315 aC è hè stata chjamata dopu a mezza surella di Alessandru Magnu (u mudellu assassinu di Hitler è ... di Hollywood). Circa l'annu 50 d.C., l'Apòstulu Paulu dopu avè visitatu Saloniccu hà mandatu duie lettere à i "Tessalonicesi", chì si trovanu avà in a Bibbia.]
Comu si pò aspittà, ogni ghjovanu americanu oghje dumandarà (o duverebbe dumandà): PERCHÈ u guvernu americanu hà robbatu à Polk, un citatinu americanu di 35 anni, di a so vita pochi ghjorni prima ch'ellu tornò in i Stati Uniti è una borsa di studiu à Harvard?
A risposta hè chì Polk era una vittima di a pulitica (storicamente) permanente di i Stati Uniti di risolve i cunflitti per via di a viulenza (guerre sanguinanti) invece di negoziazioni pacifica è onesta. L'ultimi esempi: Bush Father attacca l'Iraq mentre Saddam hè praticamente imploratu à Bush di ùn attaccà micca. Clinton attacca a Jugoslavia mentre Milosevic prova di evità u spargimentu di sangue. Bush Son attacca l'Iraq mentre Saddam, una volta di più, hà pruvatu in vanu à evità a guerra.
In u 1948, l'annu di l'assassiniu di Polk, i Stati Uniti ponenu i fundamenti di a fase di a Guerra Fredda dopu à a Seconda Guerra Munniali. Polk "era a prima vittima di a Guerra Fredda", cum'è I.F. Stone, un americanu grande è onestu, hà dettu à l'epica. A Grecia era sottu à l'occupazione nazista da u 1941 à u 1944. In dicembre di u 1944, i britannichi (cù l'assistenza di a Forza Aria di i Stati Uniti) attaccò l'armata di a Resistenza Greca, u so alliatu contr'à i Nazis, per impedisce a vittoria di a manca in l'elezzioni chì venenu. a furmazione di un guvernu da a manca greca. I britannichi furzavanu l'esercitu di a Resistenza à disarmà è dopu cù l'aiutu di i dritti grechi è di l'antichi cullaburatori greci di i Nazis cuminciaru à esecutà è torturà i membri di a Resistenza o qualsiasi grecu chì ùn era micca "cun noi" ("noi" essendu). i britannichi è l'Americani) da decine di millaie.
Cum'è s'aspittava u populu ùn pudia più suppurtà sta barbarie è in u 1946 si rivolta. Sta rivolta armata, cù i cumunisti cum'è l'avanguardia, hè cunnisciuta da u mondu cum'è a "guerra civile" greca di l'anni 1940. Versu u 1947, i britannichi (sendu ruttu) trasmettenu a dirigenza à i Stati Uniti, u putere imperiale emergente. U capu di i rivolti era Markos, un cumunista.
Polk hà difesu l'intervenzione americana in Grecia, ma in i so broadcasts è in i so articuli hà criticatu fermamente a pulitica di i Stati Uniti chì era intenzione di usà a viulenza contr'à a rivolta è era estremamente duru contr'à u guvernu grecu cuntrullatu da i Stati Uniti. Essendu una persona onesta, Polk, cum'è milioni d'altri americani, hà struitu per una soluzione pacifica di u cunflittu è per a fine di u spargimentu di sangue. Per l'elite di i Stati Uniti, era un sbagliu mortale da a so parte.
In fatti, era "a stampa americana chì hà particularmente preoccupatu i funzionari americani". ("Intervenzione Americana in Grecia, 1943-1949", Lawrence S. Wittner, Columbia U. Press, 1982, p. 156). "In un missaghju à Drew Pearson, u columnista americanu, [Polk] si lagnava di riceve minacce chì "qualchissia hà da esse feritu"" (Matthews, p. 185). Per difende u so casu per un stabilimentu pacificu, Polk hà decisu di scuntrà à Markos, u capu di i rivolti, in i Monti vicinu à Saloniccu è intervistallu. Arrivò in Saloniccu u 7 di maghju. Qualche ore dopu hè statu assassinatu.
"Scepticu di u risultatu di qualsiasi investigazione di l'assassiniu di Polk da l'autorità greche, l'Associazione Scrittori d'Oltremare (US) hà iniziatu una di e so propiu, guidatu da u General Donovan. U so investigatore capu, (era) u coronel James Kellis di l'U.S. Air Force ... "(Wittner, p. 159).
Ma, quale era u Major General William J. Donovan, cunnisciutu ancu "Wild Bill Donovan"? "... Donovan era l'omu puntuale di a forza chì hà purtatu à l'emergenza di l'America cum'è una superpotenza. Parechje di i so associati u cunsidereghjanu cum'è u più grande americanu di u so tempu ... hà introduttu i principii di a guerra muderna in Washington, cuncependu un metudu multiplu di fà a guerra à ogni livellu di sforzu umanu. ("Wild Bill Donovan the Last Hero", Anthony Cave Brown, Times Books, 1982, p.11).
Durante a seconda guerra mundiale, Donovan hà guidatu l'Uffiziu di i servizii strategichi (OSS), a "mamma" di a CIA. È naturalmente era "presente à a creazione" di a CIA. Donovan "fundò una dinastia di maestri spia americani chì dominava sempre l'intelligenza americana è a cumunità di operazioni speciali finu à u 1982". (Marrone, p. 12). Dunque, se assumemu chì Polk hè statu assassinatu da u guvernu di i Stati Uniti, allora hè ragiunate per suppone chì a CIA era implicata cù a so divisione "operazioni speciali". Se a CIA era implicata, hè ragiunate per suppone chì Donovan almenu sapia ciò chì hè accadutu à Polk. Sti supposizioni sò sustinuti da i seguenti fatti:
- In u 1948, u coronel James Kellis, l'investigatore di Donovan, trà una lista di deci suspettati, "scelse" Grigoris Staktopoulos (vede sottu) cum'è accessori in l'assassiniu di Polk. In u 1978, trent'anni dopu, Kellis va à u Consulatu Grecu in New York è sottumette volontariamente una deposizione, sottu ghjuramentu, in quale ellu dichjara chì Staktopoulos era innocente è chì a CIA hè stata implicata in una dissimulazione di l'assassiniu.
- In u 1948, Kellis hè statu dumandatu à scuntrà cù Karl Ranking, l'incaricatu di l'affari di i Stati Uniti in Atene, chì li disse: "Ùn vecu micca perchè vi rompete a spalle per pruvà à scopre quale hà uccisu stu currispundente". (Wittner, p. 159).
- U fratellu di 19 anni di Polk, William, era in Grecia durante u prucessu di Staktopoulos è "hà dumandatu à Donovan s'ellu ùn era micca impurtante per ghjunghje à i fatti. "Perchè fate dumande cusì difficili è rende e cose cusì complicate?", l'anzianu capu di l'intelligenza hà rispostu in esasperazione. "Ùn capite micca chì simu in mezu à una guerra? Sò un ghjovanu intelligente .... Se seguite, arruvinarete a vostra carriera " (Wittner, p. 160).
- À a mità di l'anni Cinquanta, Vasos Tsimbidaros, un ghjurnalistu grecu, hà datu un schema di una sceneggiatura di u filmu nantu à l'assassiniu di Polk à Spyros Skouras, u mogul greco-americanu di Hollywood è presidente di 20th Century-Fox. Donovan avia cunnisciutu Skouras per via di l'affari legali da prima di a seconda guerra mundiale. Una settimana dopu, Tsimbidaros hà cuntattatu Skouras. L'ultime, li restituì u script è li disse: "Scurdate. Donovan ùn vole micca questu. Ùn ci hè nunda chì possu fà è mi dispiace per i prublemi chì vi aghju datu. (Kostas Papaioannou, « Assassinat Politique », Pontiki, 1993, p. 10).
- In u libru biograficu di 981 pagine di Brown nantu à Donovan, u nome di a "prima vittima di a Guerra Fredda", George Polk, ùn hè micca in l'Index di u libru! Perchè?
Dunque, per copre l'assassiniu di Polk, i Stati Uniti anu utilizatu i so proxy grechi lucali. U capu trà elli era Nikos Moushoundis, u capu di a polizia di sicurezza di Saloniccu. Cum'è tutti i pulizzeri di u mondu, era un espertu in l'usu di a tortura è di a viulenza. Moushoundis hà sceltu dui cumunisti di Saloniccu, Adam Mouzenidis è E. Vazvanas, cum'è i perpetratori fisichi di l'assassiniu. Grigoris Staktopoulos (un ghjurnalistu grecu è currispundente per u "Christian Science Monitor" in Saloniccu) hè statu sceltu (da Kellis) cum'è accessori.
In i numeri di u 18 ottobre di u 1948 di u "New York Herald" è di u "New York Times" ci hè una notizia chì cunfirmava chì Mouzenidis hè mortu un mese prima di l'assassiniu di Polk. Vazvanas era decine di chilometri luntanu da u situ di l'assassiniu durante u tempu di l'attu.
Staktopoulos hè statu torturatu continuamente per sei settimane da Moushoundis in una stazione di polizia. Hà minacciatu ancu di avè a mamma di Staktopoulos "ammazzata in una strada di Saloniccu". Infine, hà "cunfessu" è Moushoundis hà cuminciatu à l'entrenà per u so ghjornu in tribunale. Ellu ancu dicia chì ellu deve accettà u so destinu per ... patriotismu! Staktopoulos hà pruvatu à suicidà duie volte, mentre era in custodia.
Moushoundis hà trasfurmatu una stanza di a stazione di polizia in una cellula di prigiò è hà tenutu Staktopoulos in incomunicazione per quattru anni. U sicretu di a stanza di a stazione di polizia hè statu scupertu per casu è Moushoundis hè statu obligatu à mandà Staktopoulos à una prigiò regulare per fà a vita à a quale era statu cundannatu.
Staktopoulos hè statu in prigiò per 12 anni. Finalmente hè statu liberatu attraversu i sforzi un avvucatu rightist di 78 anni, chì ùn pudia micca suppurtà l'ingiustizia fatta à Staktopoulos. Quandu Staktopoulos hà mintuvatu à l'avucatu chì Moushoundis li parlava di patriotismu è di u duvere à u paese, u vechju avucatu di dritta è naziunalistu (ma umanu onestu) hà rispostu: "I caca nantu à stu tipu di paese!"
Staktopoulos hè stata liberata in u 1960. Per i prossimi 38 anni finu à a so morte, ellu, un omu innocentu, avia da campà trà e persone cum'è l'omu chì hà aiutatu à l'assassiniu di Polk. Ùn pudia suppurtà quellu. In u 1977 hà fattu un appellu à a Corte Suprema greca per esse di novu in prucessu per pudè pruvà a so innocenza. U so appellu hè statu rifiutatu. In u 1978 Kellis hà mandatu una lettera à a Corte Suprema chì tistimunieghja nantu à l'innocenza di Staktopoulos. A lettera hè stata ignorata. In u 1965 Staktopoulos hà maritatu cù Theodora Zisimopoulos. Dopu à a so morte, a so vedova presenta un altru appellu à a Corte Suprema, in 1999. A Corte Suprema rifiuta l'appellu. In u 2002, a vedova presenta una volta un appellu. A Corte Suprema ricusa l'appellu una volta di più.
Questi rifiuti accettanu cum'è un fattu chì Polk hè statu uccisu da, Mouzenidis, un omu chì hè mortu un mesi prima ch'ellu hà tombu Polk. Pensà chì i Grechi pruvate à cuntinuà a coperta da sè stessu hè ingenu. U cover-up hè realizatu avà da l'epigoni di Donovan. Chì mostra chì tipu di demucrazia l'iracheni avaranu decennii da avà se Bush Son vince in Iraq cum'è Truman hà fattu in Grecia, in l'anni 1940.
[Nota: aghju scontru à Staktopoulos duie volte. Finu à questu ghjornu aghju l'impressione viva di un esse umanu educatu, gentile è estremamente tristu.]
Duranti i prossimi decennii centinaie (se micca milioni) di ghjovani americani cullà à l'Acropoli per vede u Partenone, ecc. Se mentre quì sopra, caminanu à u latu sudu di l'Acropoli (u latu induve hè u teatru di Dioniso) vi vedenu. un pezzu di verde à circa 3/4 di milla da l'Acropoli. Stu patch hè u Primu Cimiteru di Atena. In stu cimiteru ci hè una tomba cù l'inscription : GEORGE W. POLK, TENENTE USN. Sentu chì una visita di questi ghjovani americani à quella tomba serà un tributu à Polk è à Staktopoulos.
Infine, sti ghjovani americani duveranu capisce chì una mità di seculu fà Moushoundis torturava l'omu cum'è "subcontractor" di u guvernu americanu. Oghje, Bush, Rumsfeld, Wolfowitz, Condoleezza Rice, etc., facenu a listessa cosa, solu chjamanu "extreme rendition". Inoltre, anu da capisce chì un ghjornu u Tribunale di Nuremberg duverà esse ancu per l'elite americane. Hè à questi ghjovani americani chì questu succede.