Chandra Prakash Gajurel, alias CP Gajurel o Gaurav, indica in l'articulu impurtatu da cun sottu, u veru ostaculu finali. Ùn hè improbabile chì una terza rivolta di i populi in i carrughji ristabilisce u guvernu guidatu maoista è una coalizione di classi oppresse in una forma di centralismu demucraticu chì eserciteghja ciò chì puderia esse vistu cum'è una dittatura nantu à e classi oppressori rapprisentate da partiti cum'è u Cungressu Naziunale è nantu à e tendenze opportunistiche è revisioniste cum'è l'exemplificate da l'UML. A mo intervista cù Gaurav hè trovu ccà (a foto hè una di parechje pigliate à quellu tempu).
Cunduce à l'ingressu à Kasama:
Stu articulu hè statu publicatu nantu à u U situ web di WPRM Gran Bretagna.
Quistione: Pensate un rolu per u Cungressu Nepali è u CPN (Marxisti-Leninisti Uniti) dopu a Nova Rivuluzione Democràtica?
Risposta : S'elli ùn cambianu micca a so linea ideologicu-pulitica, ùn avemu micca in vista ch'elli puderanu participà à quelle elezzione. U novu sistema demucraticu ùn permettenu micca questu s'ellu ùn cambia micca a so linea ideologica-pulitica è u cumpurtamentu.
*** ***
Nepal: U camarade Gaurav parla di a Democrazia è a Rivuluzione Culturale
Gaurav hè statu recentemente fattu unu di i secretari in a nova struttura di dirigenza di u Partitu Cumunista Unificatu di Nepal (Maoist) (UCPN[M]). Attivisti cù u Muvimentu di a Resistenza di u Populu Mondiale l'hà scontru in l'uffiziu di u partitu in Paris Dand, Kathmandu, induve avemu pruvatu à approfondisce u prublema di a demucrazia, in particulare u cuncettu UCPN(M) di a demucrazia di u XXI seculu, di fà elezzioni sottu a Nova Democrazia, è cumu si tratta di a teoria è a pratica di a Gran Rivuluzione Culturale Proletaria in Cina.
WPRM: In a situazione attuale quandu l'UCPN(M) hà a so vista nantu à a Nova Rivuluzione Democràtica, pare più impurtante chè mai per capisce l'idea di u partitu di a demucrazia di u XXI seculu, elezzione cumpetitiva sottu a Nova Democrazia è u sucialismu, pudete spiegà stu cuncettu. à noi?
Cumpagnia Gaurav: Iè, simu avà in u stadiu di compie a Nova Rivuluzione Democràtica. U novu sistema demucraticu ùn hè micca un sistema sucialistu. Hè un sistema demucraticu burghese. A sfarenza hè chì a rivoluzione hè fatta sottu a guida di u pruletariatu.
U vechju tipu di rivuluzione demucratica burghese hà fattu sottu à a dirigenza di a burguesia, ma a Nova Rivuluzione Democràtica si farà sottu à a dirigenza di u pruletariatu. Quand'ellu hè guidatu da u pruletariatu, purtarà versu u sucialismu è u cumunismu. D'altronde, se a rivuluzione demucratica burghese hè guidata da a classe capitalista, o cunsoliderà u capitalismu o, s'ellu si sviluppa, si sviluppa versu l'imperialismu. Chì hè a diffarenza. Allora a Nova Rivuluzione Democratica in questu sensu ùn hè micca una rivoluzione sucialista, hè una rivoluzione demucratica burghese ma hè guidata da u proletariatu. È, quandu u pruletariatu guida sta rivoluzione è a rivuluzione hè compia, tandu subitu anderà versu u sucialismu. Ùn cunsoliderà micca a demucrazia burghese, anderà versu u sucialismu.
Stu dibattitu hè statu seriamente realizatu durante u 1956 in u Partitu Comunista Cinese (CCP). E persone cum'è Deng Xiaoping hà dettu chì, postu chì hè una rivoluzione demucratica burghese, hè u tempu di cunsulidà u capitalismu. Ma, Mao hà dettu chì ùn deve esse cunsolidatu, deve andà in avanti à u sucialismu. Questa hè a divisione basica trà a Nova Democrazia è u sucialismu. È, a quistione di quale classa guida hè a quistione fundamentale.
In quantu à l'alizzioni, sottu à un sistema New Democratic, ci sarà una larga alleanza anti-feudale è anti-imperialista. Questu serà u caratteru di classe di a Nova Rivuluzione Democràtica. Hè certamente vera chì micca tutte e forze anti-feudali è anti-imperialiste sò cumunisti.
Ma ci deve esse una larga alleanza di l'UCPN(M) cù e diverse forze pulitiche chì sò anti-feudali è anti-imperialisti. Avemu da ricunnosce l'esistenza di sti altre forze pulitiche, perchè sò l'alliati di u proletariatu durante a Nova Rivuluzione Democràtica. Dunque, avemu da guarantiscenu a so libertà pulitica, è a libertà pulitica di quelli partiti hè digià stata realizata in Cina ancu.
In Cina, fora di u PCC, ci era nove altri partiti pulitichi, tutti anti-feudali è anti-imperialisti. Cumpetenu è participonu à l'elezzioni cù u PCC è alcuni sò diventati ministri in u guvernu. In u nostru casu ancu avemu da ricunnosce quelli forze. Ùn sò micca cumunisti ma sò l'alliati di e forze anti-feudali è anti-imperialiste, è anu da esse garantitu a libertà pulitica.
Quandu u nostru partitu parla di cumpetizione multipartitica o di demucrazia, parlemu di u nostru cuncettu di "Demucrazia di u XXI seculu".
A diffarenza quì, però, hè chì in Cina ci era una cundizione, tutte e forze anti-feudali è anti-imperialisti avianu da cooperà cù u PCC. Questa era a precondizione. Ma avà u nostru partitu parla di permette à quelli partiti pulitichi di cumpete ancu cù l'UCPN(M).
In Cina ci era una precondizione, ùn anu micca permessu di cumpete, ma avianu da cooperà. In l'alizzioni anu fattu una sorta di cumprumissu o negoziazione è anu fissatu i candidati per cunsensu. In certi circoscrizioni, l'altri partiti anu presentatu u so candidatu è u PCC ùn hà micca. È in a maiò parte di l'altri posti ùn avianu micca un candidatu, ma sustene u candidatu di u CCP.
Ma quì in Nepal oghje parlemu di cumpetizione. Tutti quelli partiti pulitichi seranu permessi di cumpete cù l'UCPN(M). Pudemu avè elezzione diretta cù quelli partiti è i maoisti. Chì hè a diffarenza. Formulemu stu tipu di cose perchè l'imperialisti è i capitalisti, chì sò i nemici di u sucialismu è di u cumunismu, accusanu i partiti cumunisti di ùn permettenu micca à l'altri partiti di cumpete. Dicenu chì ùn ci hè micca cumpetizione, ùn ci hè micca demucrazia. È in fattu, in u vechju modu, ci era spaziu per quelli partiti pulitichi per cunfundà e masse. Per esempiu, ci hè una elezzione, ma ci hè solu un candidatu, è se tutti anu da vutà per u listessu candidatu chì hè u significatu di questu? Hè qualcosa cum'è a selezzione. Ma avemu da esse chjaru chì a ghjente pò vutà per i so candidati è chì ci saranu più di dui candidati per a ghjente à sceglie trà.
Inoltre, duvemu dà à u populu u dirittu di ricurdà. Sì u candidatu elettu da elli ùn hè micca cumpetente, o piglia una strada anti-populu, u dirittu di u populu di ricurdà serà assicuratu.
Questu hè u tipu di cose chì avemu da intruduce in un sistema elettorale. Solu tandu pudemu assicurà à e masse chì ponu vutà u candidatu chì li piace è hè una vera elezzione induve ci sò parechji candidati. L'elezzione avarà un significatu definitu. S'ellu ci hè solu un candidatu, u votu ùn hè micca sensu.
Questu hè ciò chì intendemu per "Demucrazia di u XXI seculu".
WPRM: Cumu si svilupparà sta demucrazia è l'usu di l'elezzioni cum'è a Nova Rivuluzione Democràtica si sviluppa in u stadiu di u socialismu. Ci sarà più di un partitu cumunista à stu tempu ?
Cumpagnia Gaurav: Ùn avemu micca imaginatu più di un Partitu Cumunistu perchè ogni partitu puliticu hà un caratteru di classe. U pruletariatu deve avè u so partitu.
À longu andà, in fine, ùn ci saranu micca diversi partiti pulitichi. Quandu ghjunghjemu u sucialismu in questu casu, pensemu chì ùn ci sarà micca bisognu di altri partiti pulitichi, perchè a sucetà hà avutu un grande cambiamentu. Ùn ci sarà micca altre classi à quellu tempu.
WPRM: Pensate un rolu per u Cungressu Nepali è CPN (Marxisti-Leninisti Uniti) dopu a Nova Rivuluzione Democràtica?
Cumpagnia Gaurav : S'elli ùn cambianu micca a so linea ideologicu-pulitica, ùn avemu micca pensatu ch'elli puderanu participà à quelle elezzione. U novu sistema demucraticu ùn permettenu micca questu s'ellu ùn cambia micca a so linea ideologica-pulitica è u cumpurtamentu.
WPRM: U camarade Basanta in Worker #12 hà scrittu recentemente chì a Grande Rivuluzione Culturale Proletaria in Cina hè u pinnacle di l'applicazione finu à avà in a pratica di u materialismu dialetticu, a scienza di a rivoluzione. Pudete riassume per noi e lezioni di a Rivuluzione Culturale cum'è furmulata da l'UCPN(M) ?
Cumpagnia Gaurav: Pensemu chì a Rivuluzione Culturale hè u pinnacle di u sviluppu di u Marxism-Leninism-Maoism.
Perchè u Marxismu-Leninismu-Maoismu hè una scienza in u prucessu di sviluppu, ùn hè micca qualcosa statica. Hè in u prucessu di sviluppu è questu sviluppu hè interlinkatu cù a pratica rivoluzionaria. Da sta pratica vene a nostra ideologia. E da a pratica rivoluzionaria, l'esperienze di a rivoluzione russa è cinese, è da l'esempii di contra-rivuluzione in quelli paesi, Mao sintetizatu tuttu è sviluppatu a teoria di a Rivuluzione Culturale.
Ciò chì Mao hà sviluppatu in a so vita, era più di ciò chì Lenin hà fattu in u so tempu, perchè per Lenin ùn era micca pussibule di realizà a Rivuluzione Culturale o teorizà a Rivuluzione Culturale. Duranti a so vita, in u periodu di a rivuluzione è dopu ch'ellu era circatu di sviluppà tutta a rivoluzione. Hà formulatu tante idee è teorie in quantu à a rivoluzione. Ma in u casu di Mao, in quellu tempu a Cina ùn era micca un paese capitalista, era un paese semi-feudal semi-colonial.
Allora a rispunsabilità di u PCC era di cuntinuà à fà a rivuluzione demucratica burghese è ancu di cuntinuà a rivuluzione sucialista. Era una necessità storica per u CCP di rializà sti dui compiti. U PCC, sottu u capu capace di u camarade Mao, hà guidatu sti dui rivoluzioni è in u prucessu di sviluppu di u sucialismu, hà amparatu e lezioni chì Mao hà pigliatu da a risturazione capitalista in l'URSS è parechji tentativi di rinvià a rivoluzione in Cina stessu. Questi eranu i materiali per u Cumpagnu Mao Zedong per sviluppà a Rivuluzione Culturale. Cù tutti questi materiali Mao hà sviluppatu a nostra ideologia à un livellu qualitativamente più altu. E pensemu chì a Rivuluzione Culturale hè u pinnacle, risolve u prublema di a rivoluzione in quantu pò impedisce a contra-rivuluzione. Parechje persone dicenu chì a Rivuluzione Culturale era un fenomenu cinese,
hè statu fattu in Cina, sia bè o sbagliatu, cusì hè una quistione cinese.
Ma pensemu chì ùn hè micca una quistione cinese, hè una quistione di teoria è hè una quistione di ideologia. Allora hè una teoria universale. È sustenemu a Rivuluzione Culturale cum'è a teoria universale di u cumunismu. Vale bè per a Cina, è vale ancu per u Nepal.
WPRM: In verità, Mao hà dettu chì a burguesia ùn hè micca solu fora di u partitu, ma ghjustu in ellu. Cumu l'elezzioni aiutanu à scopre a burguesia in u partitu ?
Cumpagnia Gaurav: L'elezzioni ùn aiutanu micca cù questu. Per mezu di l'elezzioni ùn pudete micca sradicà a burguesia in u partitu.
Per sradicà a bourgeoisie in u partitu, duvete fà a Rivuluzione Culturale, per sapè quale sò i roaders capitalisti in u partitu. U prucessu di l'elezzioni ùn determinà micca tutte queste cose. U prucessu di l'elezzioni hè in relazione cù u tempu quandu ci sò altri partiti pulitichi chì sò l'alliati di u pruletariatu.
Cumpeteremu solu cù quelli partiti, micca cù i pupi di u feudalesimu è l'imperialismu. Ùn ci hè nunda di cuncurrenza cù i reaccionarii. A cumpetizione significa cumpetizione cù l'alliati, solu cumpetizione amichevule. Allora a dittatura serà sempre applicata contr'à i partiti pulitichi reazionari, i partiti pro-feudali è pro-imperialisti.
In quantu à i roaders capitalisti in u Partitu Cumunistu, sta quistione ùn serà micca risolta per via di l'alizzioni. Chì hè diversu. L'elezzioni sò cuncernate cù a furmazione di u guvernu è certi affari di statu.
Ma u partitu di u pruletariatu deve risolve e cuntradizioni in u partitu in una manera diversa. In questu casu, avemu da applicà a Rivuluzione Culturale. A Rivuluzione Culturale significa chì u partitu deve esse interconnessu cù e masse. E masse seranu datu i diritti pieni per espose i capi di u Partitu Cumunistu. S'elli sò veramente capitalisti-roaders, anu da esse esposti. Questa hè a linea di massa cum'è formulata da Mao. Hà fattu u slogan "bombardà u quartier generale". Sede significa a vostra propria sede, micca a sede di l'altri partiti, ma a sede di u Partitu Cumunistu. Perchè in a sede ci sò parechji roaders capitalisti, cusì a ghjente hà tuttu u dirittu di bombardà quella sede. A ghjente deve esse mobilizata per espose i roaders capitalisti. Solu attraversu a Rivuluzione Culturale pudemu sradicà i capitalisti-roaders.
WPRM: A Rivuluzione Culturale hà implicatu parechji esempi di a pratica di a demucrazia, cum'è u dirittu di bombardà a sede, e quattru grandi libertà, i manifesti di grande caratteru, a furmazione di Guardie Rosse, i cumitati 3-in-1, è ancu A cumuna di Shanghai, senza parlà di a riorientazione di l'assistenza sanitaria, l'educazione è u sviluppu versu e zone rurale. Perchè pensate chì l'elezzioni sottu a Nova Democrazia ponu megliu furnisce a demucrazia à u populu?
Cumpagnia Gaurav: A demucrazia cum'è definita da i capitalisti o imperialisti hè, secondu a so propria definizione, solu libertà pulitica, o cumpetizione in l'alizzioni.
Ma per noi ùn hè micca a sola caratteristica di a demucrazia. A demucrazia significa i diritti di u populu per l'alimentazione, a salute, l'educazione, tutti i bisogni ecunomichi. Quessi sò cose fundamentali per a nostra demucrazia. Dunque, preferimu una definizione differente di a demucrazia.
Ciò chì Mao hà presentatu in a Rivuluzione Culturale, sò definitivamente cose di a demucrazia. Sostenemu tutte queste cose. Ma malgradu tutti questi requisiti, pensemu chì l'elezzioni sò ancu necessarii. In a natura di elettu i rapprisentanti, preferimu a cumpetizione, ma solu durante a tappa di a Nova Democrazia. Quandu a sucietà cambia totalmente à u sucialismu, allora l'elezzioni forse ùn saranu micca necessariu. Parlemu di a Nova Democrazia. Quandu a sucetà hè stata cambiata à u sucialismu, a situazione serà diversa.
Ùn pudemu micca pretende avà chì u listessu metudu di l'elezzioni serà appiicatu durante u sucialismu. Quandu ci sò parechji partiti pulitichi diffirenti durante a tappa di a Nova Democrazia allora ci hè una cumpetizione trà i partiti pulitichi. Ma in u sucialismu u caratteru di classi di a sucetà hà cambiatu, fundamentale cambiatu. In questu casu, ùn ci sarà micca bisognu di diversi partiti pulitichi. È chjaramente l'esistenza di partiti pulitichi ùn serà micca necessariu. Ùn esisteranu micca. In questu casu, l'elezzioni ùn saranu micca necessarii.
WPRM: Cumu a pratica di a Rivuluzione Culturale è a celebrazione di l'elezzioni impediscenu a risturazione capitalista? Chì serà decisivu ?
Cumpagnia Gaurav: Cumu aghju dettu, ùn pudemu micca predichendu a forma di l'elezzioni sottu u sucialismu. Ma u metudu di l'elezzioni ùn serà micca decisu per impedisce a risturazione capitalista. Solu a Rivuluzione Culturale pò fà questu.
WPRM: Sicondu Mao, micca una ma parechje Rivuluzioni Culturali seranu necessarii durante a tappa di u sucialismu, chì durà per parechje generazioni.
Cumpagnia Gaurav: Iè, simu assai d'accordu cù stu principiu chì a Rivuluzione Culturale deve cuntinuà.
Quandu a Rivuluzione Culturale hè stata finita in Cina, u risultatu era a risturazione capitalista.
Sta storia hè quì per vede tutti. Dopu à a morte di Mao, i revisionisti dicenu chì a Rivuluzione Culturale ùn era micca necessariu. Chjamavanu quelli deci anni una dicada di catastrofa, i rivisionisti, chì era a so summa. Ma durante u tempu di Mao, a Rivuluzione Culturale ùn hè micca sempre diretta direttamente. Mao era guasi in lettu, è subitu dopu a so morte hè stata riversata. Se a Rivuluzione Culturale era stata realizata più in più, certamenti avaria impeditu a risturazione di u capitalisimu. Allora da a pratica di a Cina, pudemu capisce chì per impedisce a risturazione capitalista avemu da cuntinuà a Rivuluzione Culturale. In Cina, a Rivuluzione Culturale hè stata fatta per deci anni, ma ùn era micca abbastanza. Bastava solu per quellu periodu. Avemu da realizà direttamente un prucessu cuntinuu di Rivuluzione Culturale.
WPRM: L'elizzioni in i paesi imperialisti sò attualmente una prucedura burocratica chì oculta a natura dittatoriale di a sucetà capitalista. Cumu l'elezzioni sottu a Nova Democrazia furnisce un mecanismu per a rivoluzione cuntinuu di e masse è a mubilizazione contr'à u periculu di a risturazione capitalista ?
Cumpagnia Gaurav: Pensemu chì nantu à a questione di quale tipu d'elezzioni è cumu l'elezzioni serà realizatu, ci hè una quistione fundamentale: quale hè chì guida u statu? Quale classa guida u statu ?
Avà l'elezzione à l'Assemblea Custituenti era pussibule solu perchè u statu era in una sorta di transizione. Ma ùn simu micca sempre in u periodu di transizione. Hè un periodu tempurale.
In questu periodu, u statu ùn hè micca cusì putente. Hè statu pussibule per u nostru partitu di prufittà di questu per via di l'intervenzione rivoluzionaria di e masse, durante a Guerra Populare è u Movimentu Populare di u 2006. Hè pussibili à u nostru partitu di vince, di esse vittorie à l'alizzioni. Ma a listessa situazione ùn cuntinuerà per un bellu pezzu. U statu si cunsolidarà ellu stessu è u so propiu caratteru di classe. In questu casu, ùn pò esse in transizione. Allora tuttu dipende di quale classa hè in u putere. Eccu a quistione fundamentale.
Questu serà definitu da a custituzione, cusì avà a nostra lotta hè cuncentrata nantu à a quistione di custituzione. Chì tippu di custituzione ci sarà ? In fondu ci sò duie pusizioni : ch’ella sia una Republica Federale Pupulare, in corta una Republica Pupulare cum’è quella in Cina ma tenendu in contu certi particularità di u Nepal, o una republica burghese, una republica capitalista.
A nostra lotta hè cuncintrata nant'à stu puntu, u puntu maiò di lotta in u nostru paese in stu mumentu. U nostru partitu hè per una Republica Populare, l'altri partiti sò per una repubblica burghese. Sè una Republica Populari vince, allora significa chì u pruletariatu hà vintu, seranu in u putere è feranu e so elezzione in queste cundizioni. È postu ch’elli seranu digià in u putere, ci sarà a libertà di u populu di vutà secondu a so scelta. Ma s'è u pruletariatu hè scunfittu, s'ellu ci hè una repubblica burghese in u putere, allora a classa capitalista averà vintu, è definitivamente aduprà u stessu metudu chì i capitalisti di u mondu utilizanu durante l'elezzioni. Semu in u periodu di transizione è a custituzione definisce quale tipu di sistema ci sarà in Nepal è quale classa serà in u putere. U tippu di sistema elettorale dipenderà ancu da u risultatu di sta lotta o lotta per una nova custituzione.
WPRM: Avà chì si parla sempre più di u terzu Muvimentu Populare è di l'insurrezzione chì vene, pudete spiegà cumu l'UCPN (M) prevede chì a Nova Rivuluzione Democràtica si faci? Hè pussibule di fà questu attraversu l'alizzioni ?
Cumpagnia Gaurav : Quandu parlemu di Jana Andolan (Muvimentu di u Populu) 3 si parla di mubilizà e masse. In a mubilizazione di e masse, ci sò uni pochi di cose chì ci vole à piglià in contu.
In a rivoluzione in Nepal in stu mumentu prisente, parlà di una Republica Populare ùn hè micca una materia illegale, una quistione pulitica illegale per a realizazione di a rivoluzione. Hè una quistione legittima. L'altri partiti pulitichi ponu luttà per a so repubblica, perchè u partitu maoista ùn pò micca luttà per una Republica Populare ?
Avemu tuttu u dirittu di luttà per a realizazione di a rivoluzione di u populu.
Republica Populari significa Nova Democrazia, perchè quandu a Nova Rivuluzione Democràtica hè stata realizata in Cina, u statu era chjamatu Nova Republica Democràtica. A Nova Rivuluzione Democràtica è a Republica Populari sò listessi. Ci hè una chance chì per mezu di u prucessu di custituzione di custituzione pudemu scrive una nova custituzione di a Republica Populare. Ma questu ùn pò esse rializatu senza una crescita di massa.
Questu hè chì in a situazione data, u partitu maoista hè in favore di una Republica Populare, ma ùn avemu micca abbastanza sustegnu in l'Assemblea Custituenti per scrive u nostru tipu di nova custituzione. Per d 'altra banda, tutti l'altri partiti pulitichi, eccettu i maoisti, ùn anu micca abbastanza sustegnu per scrive u so tipu di repubblica in a custituzione.
In questa situazione specifica in Nepal, solu Jana Andolan 3 pò risolve u prublema di scrive una custituzione. A nova custituzione ùn pò esse scritta solu in l'Assemblea Constituente. Questu hè nè per noi nè per elli.
Quandu avemu da scrive a nova custituzione, solu Jana Andolan, una rivolta di u populu, pò mette pressione è creà a situazione induve tutte l'altri forze, escludendu e forze reazzione, susteneranu a pruposta maoista. Ci hè dunque una certa pussibilità di una Republica Populare. Ma in tutti i casi solu l'insurrezzione di u populu, o u muvimentu di u populu, compie a rivoluzione. È u nostru partitu hè in favore di Jana Andolan 3.
Avà chjamemu insurrezzione di u populu, o rivolta di u populu. Ma solu a rivoluzione di u populu pò ghjucà u rolu decisivu in fà a Nova Rivuluzione Democràtica.
WPRM: Chì rolu pensate chì i maoisti è l'anti-imperialisti in u mondu ponu ghjucà nantu à sti quistioni di a demucrazia è a custruzzione di u sucialismu, è u successu cumpletu di a Nova Rivuluzione Democràtica in Nepal? Cumu pudemu elevà u dibattitu annantu à queste dumande in l'arena internaziunale à un livellu più altu ?
Cumpagnia Gaurav: In u stadiu attuale, ùn andemu micca fà a custruzzione sucialista. U compitu attuale di a rivoluzione hè di rializà a Nova Rivuluzione Democràtica. Solu allora pudemu fà a trasfurmazioni sucialisti. Avà simu in u stadiu di a Nova Rivuluzione Democràtica.
È u proletariatu internaziunale deve sustene u muvimentu maoista in Nepal per rializà a Nova Rivuluzione Democràtica. Pensemu chì una rivoluzione ùn pò esse replicata, solu sviluppata. Ùn pò esse una fotocopia di altre rivoluzioni. Ùn serà micca un stereotipu di rivoluzione. A rivuluzione nepalese hè basatu annantu à certi principii fundamentali di u marxismu-leninisimu-maoismu, ma averà u so caratteru specificu.
In u casu di a Cina, Mao hà chjamatu questu "Sinificazione di u Marxismu". Avemu da rializà a rivoluzione, basatu micca esattamente ciò chì hè accadutu cù qualsiasi altra rivoluzione di u mondu, chì hè accadutu in a storia sottu a guida di un Partitu Cumunista. Ancu s'è i principii di guida basi è fundamentali fermanu i stessi, ci sò parechji aspetti diffirenti, cumpresa a sicurità di quellu paese, a situazione internaziunale è altri sviluppi in l'ultimi decennii.
U nostru partitu pensa chì in a situazione data a linea attuale di u partitu pò guidà à a fine di a Nova Rivuluzione Democràtica. Allora a nostra classa internaziunale duverebbe sustene e forme presentate da u nostru partitu per rializà a rivoluzione. Puderanu fà suggerimenti. Ma avemu furmulà tattiche nantu à cumu fà a rivoluzione è questu ùn currisponde micca esattamente à l'altri rivoluzioni. I nostri cumpagni sò in diversi paesi. Leghjenu i ghjurnali è i ducumenti è tutti l'altri, è si trovanu i punti debbuli è cumincianu à dì chì ùn simu più cumunisti, chì simu rivisionisti.
Da l'analisi di l'esternu truveranu differenzi. Ma chì hè a realità? A realità di a situazione hè assai diversa. È in a realità attuale avemu da rializà a rivoluzione. Questu hè u compitu maiò di l'UCPN(M).
Avemu formulatu a nostra linea basatu annantu à a realità concreta di u Nepal, a situazione attuale naziunale è internaziunale. Pensemu chì altri camaradi ponu fà suggerimenti, perchè ci hè periculu. Quandu simu in una nova sperienza ci hè ancu risicu, ci hè ancu u periculu, di svià versu a diritta.
I nostri cumpagni anu da dà i so suggerimenti sinceri, chì accetteremu. Ma ùn deve micca cundannà a rivoluzione. Se sta rivoluzione serà cundannata o ùn serà micca cooperata cù a nostra classe à l'internaziunale, hè difficiule per noi di successu. E sentemu chì i cumunisti ùn aiuteranu micca in queste dumande fendu cusì.
In fatti, aspittemu da i nostri camaradi à l'internaziunale chì anu da dà suggerimenti, anu da sprime e so preoccupazioni pulitiche nantu à se u partitu o a linea hè stata deviata. Ma hè a so rispunsabilità di susteneci sempre. Cundannà a rivoluzione in tuttu, o micca fà alcuna cuntribuzione positiva à a rivoluzione, ùn hè micca una bona cosa. Ùn hè micca l'internazionalismu proletariu.
È s'ellu ci riesci allora i cumunisti in u mondu duveranu accolta a nostra rivoluzione, è i nostri cumpagni anu da celebrà. Ma più impurtante hè di pensà à quale hè a vostra propria cuntribuzione? Fà a rivoluzione, questu hè a vostra cuntribuzione. I cumunisti anu da cuntinuà à fà a so propria rivoluzione. E dumandemu assai umilmente questu da i camaradi di u mondu.
Facemu u nostru duvere per rializà a rivoluzione in Nepal. Ùn avemu altru scopu chè di rializà a rivoluzione. Luttemu per quessa, è credemu chì averemu successu à fà a rivoluzione in Nepal. Semu cunfidenti.
ZNetwork hè finanzatu solu da a generosità di i so lettori.
Donate